„Cât de urgent este tratamentul? Că aș dori să plec în vacanța planificată...”. Diferența dintre pacienții oncologici români și italieni, prin ochii dr. Isabela Maria Botea, medic specialist radiologie - imagistică medicală

Până la zece femei din 100 vor avea un diagnostic de cancer de sân în timpul vieții, arată estimările medicale. Incidența acestui cancer poate varia în diferite grupe de vârstă, atingând un vârf între 45 și 60 de ani. Femeile pot descoperi această afecțiune printr-o simplă vizită la medicul radiolog pentru un examen mamografic de rutină sau o ecografie. Descoperit în forme incipiente, cancerul de sân este tratabil în proporție de peste 94%. De multe ori însă, femeile sau partenerii acestora descoperă un nodul dur, palpabil. Alteori pot exista semne sau simptome locale legate de înroșirea și indurația tegumentară, scurgeri mamelonare sau schimbarea texturii tegumentului, explică dr. Isabela Maria Botea, medic specialist radiologie - imagistică medicală, într-un interviu pentru habits by Republica, susținut de Rețeaua de Sănătate Regina Maria.

În cariera sa de până acum, medicul a efectuat peste 3.000 de biopsii mamare și a constatat în decursul anilor că cel mai important aspect a fost și este prevenția, urmată de recomandări corecte. „Cu cât depistăm nodulii în formele incipiente, cu atât șansa de reușită este uriașă”, spune dr Botea, punctând că este dovedit faptul că un stil de viață sănătos este important nu numai în prevenirea cancerului de sân, ci și în îmbunătățirea supraviețuirii după diagnosticare.

Medicul, care a lucrat și în Italia în cel mai mare spital privat, a observat diferențe față de pacienții români: italienii sunt foarte calmi, relaxați, foarte informați, foarte curioși, au încredere în sistemul medical. „(Pacienții pe care i-a avut în Italia) nu au tendința ca, în cazul unei suspiciuni, să meargă la mai mulți medici, pentru a cere opinii, nici în cadrul aceluiași spital, nici în alte orașe sau alte țări, așa cum se întâmplă la noi”, spune dr. Botea. „La primirea diagnosticului, după rezultatul biopsiei, discuția cu aceștia era calmă, empatică și îmi amintesc situații în care pacienta mă întreba, imediat după aflarea diagnosticului de carcinom: «Cât de urgent este tratamentul? Că aș dori să plec în vacanța planificată...»”, spune Isabela Botea.

Fragmente din interviu:

• Ideal este să facem o ecografie mamară anual, iar după vârsta de 40 de ani o mamografie la fiecare doi ani. În cazul sânilor denși sunt recomandate mamografia cu tomosinteza 3d și ecografia mamară bilaterală.
• Prevenția prin controale imagistice se face prin efectuarea unei mamografii începând cu vârsta de 40 de ani, aceasta fiind metoda de screening recomandată peste tot în lume.
• Studiu: 73,4 % dintre cazurile de cancer de sân depistate în România sunt în stadiile 2 și 3 de boală, 4, 4 % în stadiul 4 și doar 3,5 % în stadiul 1 și 0.
• Majoritatea cancerelor de sân (aproximativ 70%) pot fi definite ca sporadice, în sensul că mai mulți factori au contribuit la apariția acestuia.
• În România încă nu avem un program național de screening și de aceea statisticile noastre legate de cancerul de sân sunt foarte îngrijorătoare.

Interviul pe larg:

Cum afectează stilul de viață (alimentația, exercițiile fizice, stres, alcool, tutun) riscul de cancer de sân? Există dovezi clare care leagă acești factori de dezvoltarea cancerului de sân? În afară de screening-ul regulat, ce sfaturi puteți oferi femeilor pentru a-și reduce riscul de a dezvolta cancer de sân?

Cancerul este, în general, o boală multifactorială, mai mulți factori contribuie la apariția sa, cum ar fi vârsta înaintată, fumatul, stilul de viață sedentar, dar și factorii alimentari, agenții chimici, agenții infecțioși și expunerea prelungită la razele UV. Unele tipuri de cancer pot avea o componentă ereditară, așa cum se întâmplă în cancerul de sân și cancerul ovarian.

Un stil de viață sănătos este important nu numai în prevenirea cancerului de sân, ci și in îmbunătățirea supraviețuirii după diagnosticare. Acest lucru este confirmat de un studiu, publicat recent în revista Breast Cancer. Pentru a evalua stilul de viață al participanților la studiu, cercetătorii americani au folosit Indicele stilului de viață sănătos (HLI), calculat la înscriere în raport cu indicele de masă corporală (IMC), activitatea fizică practicată, consumul de alimente animale și vegetale, consumul de alcool, alăptarea și fumatul. Scorurile mai mari au corespuns obiceiurilor de viață mai sănătoase. Femeile au fost urmărite în medie timp de aproape 18 ani. Femeile cu un scor mediu-mare în HLI au avut un risc cu 22-27% mai mic de a dezvolta cancer de sân.

Beneficiile unei diete sănătoase. Știm deja că nutriția și activitatea fizică, dacă sunt asociate, au un efect și mai relevant. Acum se știe că dieta mediteraneană, dietă bogată în cereale integrale, legume și leguminoase reduce, de exemplu, riscul de sindrom metabolic, unul dintre factorii de risc pentru cancerul de sân. Se recomandă consumul alimentelor nerafinate și limitarea grăsimilor animale, deoarece acestea tind să încetinească acțiunea insulinei și, astfel, să ajute la menținerea zahărului din sânge ridicat, ambii factori asociați cu un risc mai mare de cancer de sân. Dieta este importantă în egală măsură și în cazul femeilor diagnosticate și tratate pentru cancerul de sân. Factorii care influentează negativ în acest sens sunt: excesul de greutate, în special grăsimea viscerală care contribuie la o stare inflamatorie, nivelurile ridicate de insulină, glucoză, precum și factorii de creștere, și factorii legați de inflamație, inclusiv zaharurile simple, alimente bogate în grăsimi omega 6, cum ar fi alimentele de origine animală (cu excepția peștelui).

Rolul activității fizice. Exercițiile fizice efectuate cu regularitate au rol în menținerea greutății corporale în limite optime, fiind în relație atât cu riscul de cancer, cât și cu supraviețuirea în caz de boală. De asemenea, alte comportamente sănătoase, cum ar fi evitarea fumatului și a consumului de alcool au un rol foarte important în prevenția cancerului de sân.

Cum descoperă femeile în general că au această afecțiune? Ce semne ar trebui să le determine pe femei să meargă la medic?

Femeile pot descoperi această afecțiune printr-o simplă vizită la medicul radiolog pentru un examen mamografic de rutină sau o ecografie. De multe ori însă, femeile sau partenerii acestora descoperă un nodul dur, palpabil. Alteori pot exista semne sau simptome locale legate de înroșirea și indurația tegumentară, scurgeri mamelonare sau schimbarea texturii tegumentului.

Cât de important este impactul istoricului familial de cancer de sân asupra riscului de a dezvolta această afecțiune și cum ar trebui abordat screening-ul în astfel de cazuri?

Mai mulți factori contribuie la apariția unei tumori și, în unele cazuri, există și o posibilă componentă ereditară, așa cum se poate întâmpla în cancerele mamare și ovariene. Familiaritatea și predispoziția genetică în cancerele mamare și ovariene este bine să fie discutate cu medicii genetician și oncolog.

Majoritatea cancerelor de sân (aproximativ 70%) pot fi definite ca sporadice, în sensul că mai mulți factori au contribuit la apariția acestuia. Apoi, există un grup mai mic - aproximativ 20-25% din cazuri - pe care îl putem defini ca familiar din cauza prezenței unor cazuri de aceeași boală într-un mediu familial unic, dar nu în relație directă. Tumorile cu adevărat ereditare cu bază genetică sunt o parte mică, dar nu este neglijabilă (aproximativ 5-10%). În aproximativ 30% din cazurile de cancer ereditar suntem capabili să identificăm care este factorul genetic care a contribuit la boală; în majoritatea cazurilor, acestea sunt mutații genetice care implică genele BRCA1 și BRCA2.

Consilierea oncogenetică joaca un rol esențial, medicii în timpul consultației află informații despre istoricul personal și familial al pacientei, iar dacă este indicat, este prescrisă testarea genetică, care se efectuează cu ajutorul unei probe de sânge. Testul poate da un rezultat pozitiv atunci când evidențiază prezența unei modificări genetice. În această situație, indicațiile medicilor pentru fiecare pacientă în parte sunt unice, individuale și specifice pentru a aplica diferite strategii de screening sau metode de prevenție: supravegherea și atenția la stilul de viață, controale imagistice mai frecvente, uneori adăugarea RMN-ului mamar la acestea, sau chirurgia preventivă (îndepărtarea sânului și / sau a ovarelor) .

Gestionarea testului genetic este, prin urmare, foarte complexă și, având în vedere implicațiile diferite și posibile de natură clinico-prognostică, trebuie încredințată unei echipe dedicate de specialiști.

Cum se face prevenția, la cât timp trebuie făcute investigații imagistice, în funcție de vârsta pacientei?

Prevenția prin controale imagistice se face prin efectuarea unei mamografii începând cu vârsta de 40 de ani, aceasta fiind metoda de screening recomandată peste tot în lume. Desigur, recomandările ce țin de frecvența controalelor, de vârsta la care le începem, sau de adăugarea examinării ecografice ca o completare a mamografiei, au mici diferențe în fiecare țară și tin de politica sanitară a țării și de alți factori, în principal sistemul de asigurari de sănătate, fie privat sau de stat.

Ideal este să facem o ecografie mamară anual, iar după vârsta de 40 de ani o mamografie la fiecare doi ani. În cazul sânilor denși sunt recomandate mamografia cu tomosinteza 3d și ecografia mamară bilaterală.

În cazul în care descoperim la controalele imagistice leziuni suspecte, îndrumăm pacienta pentru efectuarea unei biopsii ghidate ecografic sau sub control mamografic VAB, acesta fiind primul pas pentru tratamentul corect.

Cât de importantă este existența unui program național de screening în domeniul cancerului de sân în România?

Programele naționale de screening au început în Europa încă din anii 80. Acestea nu sunt perfect unitare la nivelul fiecărei țări, există mici diferențe legate de organizare, decontare și în general chestiuni de ordin administrativ. Însă toate au ca numitor comun reguli stricte legate de organizare la nivel de centre, regiuni, spitale, mod de interpretare, comunicare cu pacientele sau cu echipele de medici din centrele senologice respective.

Desigur, nu este ușor și necesită investiții, foarte multă logistică, management medical de calitate, medici antrenați în screening și rigurozitate legată de aparatură, personal colateral și multe altele. În România încă nu avem un astfel de program național și de aceea statisticile noastre legate de cancerul de sân sunt foarte îngrijorătoare. 

Cât la sută din cazurile nou descoperite sunt în stadiul incipient, în care se poate obține vindecarea, conform studiilor din România și Europa?

Se estimează că 8-10 din 100 de femei vor avea un diagnostic de cancer de sân în timpul vieții. Incidența acestui cancer poate varia în diferite grupe de vârstă, atingând un vârf între 45 și 60 de ani. Cancerul ovarian, pe de altă parte, este mult mai puțin frecvent, 1-2 din 100 de femei primind acest diagnostic în timpul vieții.

Coaliția organizației pacienților pentru bolnavii cu afecțiuni cronice din România a efectuat un studiu din care a reieșit că 73,4 % dintre cazurile de cancer de sân depistate în România sunt în stadiile 2 și 3 de boală, 4, 4 % în stadiul 4 și doar 3,5 % în stadiul 1 și 0. 21 % dintre persoanele chestionate au declarat că în perioada pandemiei nu au mai fost la controale, iar mai mult de 40 % au efectuat investigațiile plătind integral serviciile medicale.

România este pe ultimul loc în Europa la programe de screening. Câteva statistici: *cancerul de sân a devenit în 2020 cel mai frecvent cancer din lume | *cancerul de sân este cel mai frecvent diagnosticat cancer la femei și reprezintă 1 din 4 cazuri anuale de cancer la nivel mondial | incidența în UE în 2020 a fost estimată la 355.500 de noi cazuri descoperite pe an, 1 din 11 femei din UE va dezvolta cancer de sân înainte de vârsta de 74 de ani | se estimează că 21% din cazurile de cancer de sân din Europa apar la femei când acestea au mai puțin de 50 de ani |*35% apar la vârsta de 50–64 de ani, iar restul de cazuri la femeile peste această vârstă | descoperit în forme incipiente, este tratabil în proporție de peste 94%.

Puteți prezenta povestea a unei paciente pe care ați întâlnit-o în cariera dumneavoastră, în care diagnosticul precoce a făcut o diferență semnificativă în viața acesteia?

Sunt foarte multe paciente care au fost ajutate și salvate prin depistarea precoce. Am efectuat peste 3.000 de biopsii mamare în cariera mea și am constatat în decursul anilor că cel mai important aspect a fost și este prevenția, urmată de recomandări corecte. Cu cât depistăm nodulii în formele incipiente, cu atât șansa de reușită este uriașă.

Am în minte în acest sens cazuri cu noduli foarte mici, de numai 2,5 mm, pe care i-am biopsiat cu succes, diagnosticul corect și rapid ajutând implicit la un tratament corect și la o șansă mare de supraviețuire.

Îmi aduc aminte că cea mai tânără pacientă pe care am investigat-o când avea 24 de ani și cea mai în vârstă 96 de ani și era o doamnă foarte energică. Îmi amintesc și cum am descoperit și biopsiat leziuni pe care pacientele le știau a fi benigne și s-au dovedit a fi carcinoame, sau situații în care biopsii de adenopatii după o simplă ecografie au schimbat parcursul terapeutic complet și au salvat viața pacientelor.

Ați lucrat și în Italia. Care ar fi o diferență pe care ați sesizat-o între pacientul român și cel italian?

Există diferențe care țin de mai mulți factori. Diferențe însă am observat că sunt și în Italia între diferite regiuni, între nord și sud în special. Nu am observat diferențe în modul de abordare, tratare, între sistemul de stat și cel privat, iar în unele situații - în special în nordul sau în centrul Italiei - centrele mari de stat pot avea mijloace și organizare chiar mai bune. Dar sunt excepții. Desigur, spitalul unde eu am lucrat și m-am pregătit, cel mai mare spital privat din Italia, este actual în top 100 cele mai bune spitale bune din lume, iar anul acesta a fost desemnat cel mai bun din Italia, alături de un spital de stat din Ancona.

Din fericire, mă întorc frecvent în Italia unde am încă multe contacte și efectuez stagii de pregătire în diverse centre, lucru pe care îl consider esențial în pregătirea mea.

Pacienții italieni sunt înainte de toate foarte calmi, relaxați, foarte informați, foarte curioși, au încredere în sistemul medical, în medici și nu au tendința ca, în cazul unei suspiciuni, să meargă la mai mulți medici, pentru a cere opinii, nici în cadrul aceluiași spital, nici în alte orașe sau alte țări, așa cum se întâmplă la noi.

La primirea diagnosticului, după rezultatul biopsiei, discuția cu aceștia era calmă, empatică și îmi amintesc situații în care pacienta mă întreba, imediat după aflarea diagnosticului de carcinom: „Cât de urgent este tratamentul? Că aș dori să plec în vacanța planificată...”.

Pe de altă parte, înțeleg și temerile pacientului român și neîncrederea în sistemul medical, care are rădăcini foarte vechi, dar și multitudinea de factori care au la bază de fapt lipsa de informare și de educație medicală.

Care sunt cele mai recente tehnologii de imagistică medicală pe care le avem în România pentru depistarea timpurie a cancerului de sân?

În materie de imagistica sânului, mamografiile care folosesc soft de AI sunt deja folosite în programele de screening în toată Europa.

Apoi mamografia cu contrast în Europa este foarte folosită în prezent, înlocuind RMN-ul mamar în foarte multe situații, limitând astfel timpul lung al RMN, rezultatele fals pozitive și costurile mari ale acestuia.

Biopsia VAB vacuum asistată sub ghidaj mamografic este folosită în Europa și în lume de circa 25 de ani. În București am efectuat pentru prima oară o astfel de biopsie în martie anul acesta - după un stagiu lung de pregătire în Italia - și cred că principala cauză a întârzierii cu care anumite tehnici pătrund la noi în țara este factorul financiar, în sensul că statul nu decontează sau decontează extrem de puțin multe dintre manevrele esențiale de diagnostic în cancerul de sân - biopsia mamară sub ghidaj ecografic sau sub ghidaj mamograficVAB, ambele fiind primii pași și singurii în diagnosticarea corectă și precisă a acestei boli. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp