Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Republica împlinește opt ani de existență. Vă mulțumim că ne sunteți alături în această călătorie prin care ne poartă bunul simț, nevoia unei dezbateri de calitate și dorința pentru un loc mai bun în care să ne spunem ideile.

„Da, vrem să ne întoarcem, dar ne este frică…” Cu diaspora la tenis, în căutarea unei noi eroine

Tricou Simona

„Mulțumesc pentru susținere și pentru cei care au fost un pic altfel,  astăzi: Vă rog, data viitoare când veniți pe un teren de tenis, să respectați această încăpere pentru că este mult prea deosebită pentru astfel de lucruri”. (Simona Halep)

Să ne întoarcem,  un pic, în timp.  

După câștigarea turneului de la Roland Garros, Simona Halep a ieșit, în afara arenei Philippe Chatrier, să prezinte trofeul fanilor. Bucuria marii campioane alături de fanii români veniți la Paris, din toate colțurile lumii, a fost de scurtă durată. Obligațiile contractuale au forțat-o pe Simona să rămână doar câteva fracțiuni de minut în mijlocul grupului tricolor. A ridicat trofeul în ovațiile și lacrimile de bucurie ale compatrioților. 

Apoi, în acel loc, în care Simona ridicase trofeul,  vizavi de o toaletă a arenei, fanii au rămas ceasuri bune în speranța că marea noastră campioană va mai ieși odată. Sau că, măcar, va părăsi arena tot pe acolo, iar ei o vor mai ovaționa, vor prinde mult râvnitul autograf sau chiar vor face un selfie cu ea.  Era așa frumoasă bucuria acelui grup sub cerul Parisului, de parcă era un buchet viu de flori, din decorul elegantului complex. Din mulțimea aia entuziasmată făceau parte mai ales români din diaspora, cu pancarte și steaguri tricolore pe care puteai citi multe orașe ale Europei. Țin minte că am intrat în vorbă cu o familie de tineri it-ști,  Monica și Dan, născuți în Suceava și respectiv Vaslui. Aveau un tricolor mare, imprimat cu chipul Simonei și cu care se fotografia toată lumea. Inclusiv niște americani i-au rugat atunci să facă o poză cu drapelul confecţionat cu aventuri haioase, după propriile povești. Erau plecați de șase ani din România lucraseră inclusiv pentru Comisia Europeană și vorbeau de civilizația occidentală în care se integraseră,  de autostrăzi și calitatea vieții. Salariul impresionant nu mai contează,  e exclusiv rodul muncii lor. Săreau de la una la alta, oprindu-se brusc la ce îi măcina: le era dor de familie, de prietenii pe care îi lăsaseră acasă, le era dor de orice avea legătură cu locurile natale,  se gândeau să se întoarcă. „Da, vrem să ne întoarcem, dar ne este frică…”

„Merită să venim înapoi, tu ce zici?", m-au întrebat atunci, dar răspunsul meu nu a mai venit, căci lumea s-a îmbulzit la autografe. Nu era Simona Halep, ci o fată care fugise din România cu aproape 30 de ani în urmă, și care atunci le dăduse o palmă comuniștilor,  vorbind în aeroportul din New York,  despre adevărul sumbru din acea Românie cenușie. 

„Mulțumesc, Nadia!”, se auzeau vocile și marea gimnastă zâmbea, emoționată,  precum în noiembrie '89, în prima ei zi de libertate. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    TREBUIE înțelese cel puțin 2 lucruri:
    1. Simona H. insistă să reprezinte Ro deși niciun șfanț din bugetul Ro n-a ajuns la ea. Cu toate acestea, mulți căcănari români se grăbesc să-i comenteze rezultatele (mai cu seamă cînd ele sunt ”negative)”.
    2. Dreptul Simonei H. de a nu se implica în politică. E clar că partidele politice și-ar dori-o pe Simona ca vector de imagine, Dar ghiciți ce, Simona nu vrea să joace jocuri murdare!
    Pt admiratorii PSD-iști: Da, există viață și în afara ajutoarelor de la stat! Și, dacă depui efort, este cu siguranță una mai bună!
    • Like 1
  • +1
    • Like 0
  • Eu, ce-am avut de zis am zis.
    • Like 0
  • Dacă acceptăm faptul că acel procent de români care se manifestă 'civic' prin demonstrații de stradă fără nici un scop clar și fără nici o finalitate ( în afară de jos PSD, DNA să vină să vă ia și - mai nou - cu expresii vulgare, de maidan ) reprezintă România, atunci se pare că suntem fără de speranță !
    Să susții sus și tare că tu reprezinți cu adevărat democrația, buna creștere și moralitate, dar să nu accepți o părere contrară, să murdărești cu zoaie și ură pe oricine încearcă să spună și altceva ( sau care numai pare ca ar vrea să spună altceva decât vrei tu ), nu cred că are nimic de-a face cu democrația, buna creștere sau morala.
    Aș înțelege un protest la care mulțimea să solicite lucruri concrete cu termene fixe, cum ar fi:
    1. Începând cu următorul exercițiu bugetar vrem alocarea unui procent de 6% pentru educație.
    2. În următoarea sesiune legislativă vrem ca prima lege, emisă în regim de urgență, să fie referitoare la eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor și ale primarilor.
    3. Vrem ca până la sfârșitul anului să fie încheiate toate formalitățile necesare demarării construcției autostrăzii Suceava-București.
    • Like 2
    • @ Voicu Nicolae
      corne check icon
      don voicu,
      chiar daca evit cazurile fara speranta, matale m-ai enervat prea mult cu stupizenia comentariilor. iata, chiar din introducere am atacat miezul problemei: stupizenia! e un raspuns valabil la framantarile matale intrelectuale. in sprijinul celor care iti dau like, o sa stric cateva cuvinte:
      - citez: "Dacă acceptăm faptul că acel procent de români care se manifestă 'civic' prin demonstrații de stradă fără nici un scop clar și fără nici o finalitate ( în afară de jos PSD, DNA să vină să vă ia și - mai nou - cu expresii vulgare, de maidan ) reprezintă România" (...din matale, nu din kant).
      romania este reprezentata nu doar de acel procent de romani, stimabile, ci de toti romanii. si de stupizi si de inteligenti. stupizii corodeaza imaginea tarii (in exterior, fiindca in interior ei sunt premiantii si premiatii: asinus asinum fricat!), ceilalti o corecteaza. avand in vedere rezerva cvasi generala a tarilor ue fata de romania, care segment dintre cele doua credeti ca face o treaba mai "buna"? dar sa ne aplecam putin in putul gandirii matale si sa vedem daca descoperim vreun imbecil acolo:
      1. de ce puneti ghilimele cuvantului civic? cum ar trebui sa se manifeste acel "procent" ca sa va pice ghilimelele? daca ar canta ode nesfarsite psd-ului, ar fi destul de civic pentru neuronii matale?
      2.dupa ce criterii apreciati ca demonstratiile nu au nici un scop clar? finalitate poate ca nu au, nu imediata, in orice caz, fiindca cei care ne conduc sunt lipsiti de orice bun simt politic, dar nu ii puteti acuza pe manifestanti de asta. ati ascultat cu atentie scandarile? nu ati descoperit nici un mesaj in spatele lor? cat de clar trebuie sa fie ca sa-l pricepeti, clar ca un desen tehnic cu maximum trei linii?
      3. cand afirmi "fara NICI...inafara de", nu esti nici matale clar: "nici o" e "nici o", e zero. cand auziti, iubite domn, "dna/ sa vina sa va ia", trebuie sa porniti in intelegerea mesajului criptat de la semnificatia verbului "a lua", apoi construiti un rationament de forma "aha, deci sa nu-i mai lase!" si - ta-taaaaam!, ati ajuns deja la concluzie! a fost greu? cand auziti cuvinte de maidan, (eu le aud si pe strada, onorabile, ba chiar si in parlament, rostite de idolii matale politici, fiindca pur si simplu au o educatie ingusta si zimtata), mai intai trebuie sa vedeti daca in trecut au fost mai de salon, apoi sa faceti inca un efort de gandire pe reperele: protest civilizat- durere in fund(nu va oripilez cu abominabilul "cur")- protest civilizat insistent - durere in fund plus insulte, protest cu invective - in sfarsit o reactie: insulte plus reprimare! in acest stadiu am sa plasez o intrebare retorica si o revelatie va va strafulgera materia cugetatoare: daca in urma unui protest de factura normala raspunsul donsefilor este ...nici macar nul, ci sfidator, si asta timp de un an si jumatate, cat de incredintat sunteti ca unul efectuat in limitele unei desavarsite politeti, cu "iubite politician, permiteti-ne sa va rapim din nestematul dumneavoastra timp pentru a va face cunoscuta neinsemnata noastra cerere" ar putea avea un alt rezultat? concret, ati reusit vreodata sa-l convingeti pe mitocanul cartierului sa va lase in pace recitandu-i sonete de shakespeare?

      -citez din nou: "Să susții sus și tare că tu reprezinți cu adevărat democrația, buna creștere și moralitate, dar să nu accepți o părere contrară, să murdărești cu zoaie și ură pe oricine încearcă să spună și altceva ( sau care numai pare ca ar vrea să spună altceva decât vrei tu )" si
      va propun un exercitiu care sa va destupe din prima incercare zona profunda a fiintei matale: priviti-o invers! mai precis, ati emis aceasta pretentie dintr-un punct, sa-l numim G, privind catre cei aflati in punctul opus; acum incercati sa faceti acelasi lucru deplasandu-va infocata personalitate in ACEL punct! ei, ce spuneti, v-a strabatut fiorul revelatiei? vineri seara, in piata victoriei, cine pe cine a "murdarit cu ura", excelenta? cine cui nu i-a acceptat opinia timp de un an jumate, doar pentru ca "spune altcumva decat vrei tu?". ai matale are voie, ailaltii nu are, nu-i asa don voicu?
      exista o solutie pentru a mai imblanzi frictiunile dintre cele doua tabere? da, solutia argumentului. o sa recurg iar la un exemplu: cand partidul X spune ca suma Y din buget ar trebui folosita pentru 100 de km de autostrada si un spital, in vreme ce partidul Z, aflat in opozitie, crede ca mai oportun ar fi sa se investeasca banii in cinci spitale si doua stadioane, avem de a face cu un conflict de pareri. acesta poate duce la dezbateri aprinse in campania electorala sau parlament, pot sa apara si manifestatii de strada, dar la final, in functie de partidul castigator in alegeri, toti se vor alege fie cu autostrada si un spital, fie cu cinci spitale si doua stadioane, ...fie cu 50 de km de autostrada, un stadion si trei spitale, adica o formula de compromis.
      de partea cui a fost dreptatea? greu de spus si prea putin important, pentru ca finalitatea gestului politic nu trebuie sa produca efecte in filozofie. acum, sa exemplificam cealalta situatie, cea in care partidul X foloseste suma Y pentru sifonarile catre propriii membri, prin formula comenzilor de stat, de pilda, in urma carora nimic util, frumos sau durabil nu se produce, in timp ce partidul Z cere cu insistenta stoparea acestui furt. puteti discerne acum diferenta dintre cele doua tipuri de contradictie? in primul caz, polemica duce la unul sau altul dintre rezultate, ambele fiind, in fond, benefice pentru INTREAGA societate, pentru ca ambele partide doresc sa-si exercite puterea IN ACEST SENS, in celalalt, o categorie sociala restransa isi insuseste banii tuturor, prin abuz si minciuna, pricepeti de ce a accepta diversitatea de pareri indiferent de conjunctura poate duce la invalidarea principiului?
      - citez: "Aș înțelege un protest la care mulțimea să solicite lucruri concrete cu termene fixe, cum ar fi:..."
      desi pot intelege limitele puterii dumneavoastra de intelegere, va semnalez urmatoarele fapte: o multime protestatara are forme minimale de organizare, uneori nici macar atata. o multime protestatara poate varia in numar si identitate a membrilor. din acest motiv au aparut partidele si organizatiile de tot felul, acelea alcatuiesc programe si proiecte, pornind de la sugestia multimii. altfel, inventam noi o societate de tip donvoiculeana, in care masele variabile de cetateni vin cu ideile, le finiseaza, intocmesc proiectele si la urma cer aprobarea unor insi pe care ii numesc sefi dupa ce dau cu zarul, desi ar fi la fel de util sa obtina aprobarea apeland tot la procedeul tragerii la sorti, ca sa economiseasca banii de lefuri.
      asta nu inseamna ca unele proteste nu pot avea si o lista bine conturata cu revendicari. de pilda, inainte de protestul de vineri, circula pe retelele de socializare una de acest fel, intocmita de o organizatie din diaspora. e posibil, totusi, sa nu fi fost difuzata de "antena 3", situatie in care va inteleg nedumerirea.
      si nedumeririle.
      no, sanatate si logica, don voicu, sa traitz!

      p.s. programul "din scoarta in scoarta" al psd, cu puncte clare si termene fixe, l-ati inteles?
      • Like 1
  • Mi se pare total fortat articolul. Acum urmeaza sa ne varsam tot of-ul pe Simona Halep, pentru ca a mustrat intr-o maniera diplomata pe cineva care a urlat cuvinte cu continut obscen in timpul unei finale la un turneu Premier 5. E un pic prea mult.
    • Like 4
    • @ Barbu Daniel
      La fel de deplasata e si comparatia cu Nadia. Pana la urma, sportivii jucau in perioada comunismului rolul de agenti de propaganda ai sistemului. Iar rolul propagandei era la fel de important ca si cel al securitatii.
      Nadia a fugit in '89, dupa ce si-a incheiat cariera sportiva, fapt meritoriu. Dar asta nu schimba faptul ca in toata cariera ei a servit comunismului si propagandei acestuia ca instrument, ajutand, chiar daca fara voia ei, la consolidarea controlului regimului.
      Hai sa fim seriosi, nimeni nu cauta sprijinul sportivilor pentru diverse cauze pentru competenta lor deosebita sau pentru discernamantul lor, ci pentru popularitatea si influenta lor. Insa intre competenta lor si capacitatea de a influenta e o mare discrepanta, care genereaza un risc major de manipulare. Asa ca refuzul Simonei de a se implica politic e de apreciat, dovedeste bun simt si intelepciune. Nu as condamna un sportiv care se implica, e dreptul lui si nu e vinovat de capacitatea lui de a influenta. Dar daca se abtine e cu atat mai mult de apreciat. Cei care fac presiuni asupra acestor sportivi sa le sprijine cauza, dupa care ii imping in fata concentrand atentia publica asupra lor, sunt profitori fara scrupule,
      • Like 3
    • @ Barbu Daniel
      check icon
      Trebuie totuși să admiți că Simona are dreptul de a fi total dezinteresată de ceea ce se întîmplă în țară.
      Știu, există cazuri cînd protagonistul și-a manifestat concret adeziunea pt o anume cauză (discriminare rasială etc). Însă aceste atitudini trebuie privite ca un ”bonus” și nu ca vreo obligație!
      • Like 0
    • @
      Da, true, cand ai milioane in conturi si afaceri la Constanta. Dar Constitutia spune ceva: cetatenii au dreptul si obligatia sa apere Romania. Exact cum a fost in 10 august,in timp ce oamenii isi iau luau pulane si gaze, baietii cu bani si pipitele stateau la cafele la terasa, in bula lor. Am mai zis pe un forum , si cu riscul sa ma repet: romanii vor paine si circ, iphoane, masini scumpe, vacante, dar sa nu participe la nimic, poate cand vor vedea tancurile lui putin pe bd unirii se vor trezi la realitate. Simona nu vede ca, daca ai o opinie diferita, te bate jandarmeria si te opreste politia ? Este fix acelasi lucru care se intampla inainte de 89. Cine era sportiv putea pleca din tara, avea privilegii, nu dadea 2 bani pe suferinta poporului din care facuse parte pana la un moment dat. Vezi nastase, tiriac, etc. Astia sunt romani mai speciali ? Nu sunt egali cu noi dpdv constitutional ? Eu de ce pot sa urlu in piata si ea trebuie sa se delimiteze ? Am muncit ca un sclav de la 16 ani ca sa ajung aici unde sunt, la fel ca ea. Poate ea e mai sus ca mine, dar eu sunt pe alt domeniu, unde e diferenta, ca unul are expunere mediatica si altul nu ? Selena Gomez si Ariana Grande s-au intors la Manchester dupa atentat, au mai facut un concert gratis pt oamenii care au pierit acolo, nici macar nu era tara lor, era gresit daca Simona taxa un pic violentele din 10 august ? In fond era vorba de oameni, nu de politica. Oamenii aia care striga acolo pentru ca vor sa aiba aceleasi sanse sa ajunga ca ea, chiar daca finanteaza parintii sau ajuta si statul, dar care nu au "intrarile" necesare din cauza coruptiei. Vedeti la o scoala de fotbal, cine intra la jocurile oficiale: baietii ai caror parinti cotizeaza la club si la antrenor, restul se uita. Poate la Hagi la academie sa fie altfel, dar si el se zbate cu sistemul. Va mirati de ce suntem vehementi iar unii ne fac mitocani. Am venit in Romania in vacanta 2 saptamani ca sa vad preturi la Carrefour mai mari sau identice cu tara unde stau desi in Romania salariile sunt de 6 ori mai mici, am venit sa vad masini ultimul model, intr-o tara unde pe autostrada Sibiu Sebes iti rupi masina pe banda 1 la 130km/h ? Firea reface fantanile de la Unirii, dar in schimb m-au mancat tantarii de viu in fiecare seara. A dublat preturile la parcare, dar nu exista automate, gigel ala care iti ia banii statea la umbra cand am vrut eu sa platesc, asa ca am plecat neplatit, pt ca sistemul era mai vechi ca acum 200 de ani. Exemplele sunt mii, si nu cautate cu lumanarea, ci din viata de zi cu zi. Incepand de la terminalul sosiri, cand prima data in 3 ani de cand vin am primit un "buna ziua" la control pasapoarte, dar era de la o fata tanara, politista de frontiera. De la restul de granguri 40+ , fosti securisti, vorbesti singur, probabil ti-ar da si un pumn prin geamul ala pt ca traiesti in afara tarii. Lucrurile sunt atat de gresite in tara asta si merg intr-o directie atat de rea, incat nu-ti mai poti permite "luxul" de a fi soft in anumite conditii. Cine nu realizeaza se va trezi prea tarziu, cum le spuneam unor prieteni: daca nu va uitati la TV la stiri, nu inseamna ca nu se intampla...
      • Like 2


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult