Foto - alegerile din 2019 în diaspora
Vine o vreme când contabilizăm viața noastră de părinți. În funcție de realizările odraslei conștientizăm (sau nu) ce am făcut bine sau unde am greșit. Ce am făcut bine e ușor de văzut, ba chiar ne împăunăm cu realizările copiilor. Mai greu e să ne recunoaștem greșelile. Că de, nu e ușor să-ți vezi paiul din propriul ochi. Mai ales din poziția de părinte. Care în cultura românească înseamnă mai mult decât în alte părti. Ești urcat undeva pe un piedestal și de acolo răcnești: “ eu te-am făcut, eu te omor”. Sper că aceste cazuri sunt din ce în ce mai rare, spre deloc. Chiar cred, am văzut relații frumoase. Conștientizarea greșelilor e un pas imens în relația părinte-copil, relație unde diferența de vârstă își spune cuvântul în majoritatea cazurilor. Unde “pe vremea mea” este scuza pentru restricțiile și uneori dictatura impusă copilului. Este clar că tot ce facem facem pentru că avem impresia că este spre binele lor, pentru ei. Că este soluția cea mai bună la momentul respectiv.
Desigur, exista diferite tipuri de părinți. Părinți care au alte metode, mai liberale, libertine. Care nu au timp de copii și vor să compenseze absența și lipsa de comunicare și afecțiune cu bani și libertate deplină. Și aceste efecte se văd. Public. Dar dăm vina pe școală. De parcă școala nu e condusă tot de oameni. Unii chiar părinți? Dar nu despre asta vreau eu să vă vorbesc acum. Ci despre un caz concret. Cazul în care eu mi-am folosit puterea de părinte șantajându-mi fiul să se duca la vot. Pentru că așa am crezut atunci că e mai bine pentru el. Pentru viitorul lui de cetățean român. Mergând pe premisa reală că orice vot contează și că România are șansa să pivoteze spre dreapta, mi-am șantajat fiul să meargă să voteze. Nu conta că era anul 3 de facultate când e din ce în ce mai greu. Că poate e obosit și nu a mâncat. Că trebuia să ia trenul seara, că trebuia să ajungă înapoi ca să fie la cursuri ziua următoare. Că poate avea proiecte sau studiu. Nu! Eu voiam că el să voteze!
Pentru că Iohannis era șansa că România să vireze spre democrație reală, adevărată. Că doar avem încredere în tot ce e nemțesc. Ceas! Ne place tot ce e nemțesc. Am crescut cu nemțesc înseamnă seriozitate, dreptate și că fac cele mai bune mașini. Nu sunt mincinoși, șmenari și cuvântul lor e cuvânt. Se respectă. Nu! Eu l-am obligat să voteze! Chiar am crezut în această șansă. Se vedea luminița de la capătul tunelului. Mai pâlpâia ceva din vechea clasă politică, dar era clar că veneau vremuri noi. Îi trimiteam mesaje disperată. I-am trimis instrucțiuni. Unde e secție de votare și la ce ora se închide, nu îi trebuie buletin (care era expirat). Am comunicat pe media cu un grup Voluntari în Europa care făceau treabă bună, ajutau cu transportul și alte cele spre secțiile de votare. Nu pentru fiul meu, ba chiar m-au luat la mișto: “ dacă e student, e deștept ce-i trebuie ajutor?”. Nu era despre deșteptăciune aici. Era vorba că trebuia să știe unde merge, să găsească secția cât mai repede că trebuia să prindă ultimul tren înapoi. Dar avem tendința să empatizam numai cu anumite clase sociale.
“Dacă nu ai ștampila de vot pe pașaport nu mai vezi bani de chirie” a fost ultimul meu mesaj. Te pui cu nebuna? S-a urcat în tren să meargă să voteze. Nu a făcut-o că avea drag de Iohannis, că voia să îi fie bine dacă se întoarce în România. A făcut-o pentru că l-am obligat eu. Pentru că eu am crezut cu tărie că Iohannis este salvarea României. Gata, ăsta e de-al nostru! Acum îmi pare foarte rău. Extrem de rău pentru gestul meu. Dar extrem de rău. De fapt nu chiar de acum. De când cu ședință cu elefantul roz. Care a fost de fațadă. Pentru că a întors foaia apoi. Îi cau și acum motive. Nu înțeleg. O fi și el șantajat? E profesor, e neamț. Ce afinități o fi având cu Tudorache și Tudorel? Unde e președintele nostru mă întreb? Da, stiu. Președintele are numai anumite atribuții interne, dar să fim serioși. Cine numește prim miniștrii? Cineva comenta la un articol: “și ne-am plâns de Constantinescu că a fost un președinte slab” Cea mai mare dezamăgire a poporului roman în toți acești ani de “democrație”.
Da, cea mai mare dezamăgire. Pentru că ne-am pus toată speranță în el. Pentru că pe Ponta și șleahtă îi știam și nu aveam așteptări. Văzusem ce făcuseră și cât ne-au dus cu zăhărelul atâția ani. Nici măcar nu am votat cu gândul că votăm răul cel mai mic. Românii au fost extraordinari. Atâta mobilizare și voință m-a lăsat plăcut impresionată. Ne-am luat liber, concediu, s-a stat la cozi de ore, zile, în ploaie și vânt pentru că știam că o facem pentru noi. Incredibilă mobilizare. De nesteptat. Stau și mă întreb ce karma plătește poporul roman ca de 34 de ani să ne bălăcim în așa-zisa democrație și acceptăm pe față tot ce ni se întâmplă. Parcă suntem înghețați, paralizați. Da, domnule președinte. Ne-ați dezamăgit. Poate nu înseamnă mare lucru pentru dvs. Dar pentru mine ca părinte înseamnă mult. Mi-am șantajat copilul să meargă să vă voteze. Este una din greșelile mele de părinte. Greșeală pentru care m-am iertat, dar nu stiu daca fiul meu m-a iertat. Mi-e și jenă să-l întreb. Dar îi mulțumesc pe această cale că nu se droghează. Îi mulțumesc că mi-a acceptat deciziile de părinte. Că s-a dus singur la facultate. Îi mulțumesc pentru relația frumoasă la distanță pe care o avem și nu în ultimul rând, îi mulțumesc că m-a ales să-i fiu mama. Iar poporului român îi doresc să aibe încredere în forțele lor. Am cunoscut români extraordinari și stiu că pot mai mult decât să lase politicienii să îi calce în picioare. Să-și amintească că educația e putere. Le doresc să iasă din dilema “și eu cu cine votez?”
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Am mai auzit de această practică ilegală, cu amărășteni îmbiați cu un kil de făină sau un litru de ulei, să voteze cu x, iar generoșii cumpărători de voturi le dădeau un telefon cu care să pozeze în cabina de vot ștampila pusă pe x. Penal!
În continuare e trist că studenții trebuie șantajați astfel ca să voteze. Chiar mă gândeam că ar trebui instituită obligativitatea votului pentru orice persoană care a beneficiat de susținerea statului în a-și continua educația după liceu, oricât de puțin.
De ce credeți că există legi? Ce-ar fi să abolim toate legile și să ne bazăm doar pe bunătatea și integritatea umană? Adică omul să nu facă ce e corect din teamă de lege, ci din bunătatea inimii lui. Cum ar fi? Haos, nu? În loc să visăm la cai verzi pe pereți, ar fi mai bine să identificăm izvorul care permite legi strâmbe, arbitrare. Acest izvor e Constituția. Noi avem o Constituție defectă. E veche, făcută în anii 90, perimată și aproape nefuncțională.
Fără o Constituție solidă, ai haos, iar dacă ești atât de naiv încât să crezi că lucrurile pot funcționa doar din bunătatea inimii, atunci îți meriți soarta.
Dar lucrurile sunt reglabile. Sunt reglabile de către noi, de către cetățeni. Mai greu, dar sunt. Nu mâine, nu într-un an, poate în 10, dar sunt reglabile. Un proiect național, care să nască discuții la fiecare pas, în fiecare emisiune televizată, care să atragă tone de efort din partea cetățenilor, a organizațiilor de profil, ba chiar a politicienilor decenți. O nouă Constituție, solidă, care să ia în calcul toate unghiurile și neclaritățile ce produc legi strâmbe. Altă soluție nu există. Decât să visăm cai verzi pe pereți! La asta suntem buni, că din anii 90 numai cai verzi pe pereți visăm.
Așa că, doamnă, îmi pare rău, ați avut mereu adevărul clar în față și NU l-ați văzut, că erați prea orbită de propagandă. Acum nu dați vina pe găunosul de Johannis că v-a dezamăgit, când Dvs înșivă nu ați remarcat că e găunos.
Dar marea problemă poate fi faptul că lumea nu prea învață din greșeli, sau trage concluzii pripite, hazardate. Nu e deloc exclus ca la viitoarele alegeri să se facă iarăși o alegere greșită, pe care să o căinăm peste alți 10 ani (că numai 5 nu sunt suficienți să treacă orbirea).... De exemplu, la atâta colcăială, nepăsare și nesimțire câtă a înghițit lumea în 10 ani de Johannis, va vrea pe cineva energic și implicat. Păi cine poate fi așa mai bine decât Kovesi? Răspuns GREȘIT. Nu mai intru acum în detalii că am obosit, dar e un risc mare ca ferindu-ne de ceva identic cu ce am trăit, să alegem un rău mai mare, doar fiindcă e foarte diferit de ce am trăit până acum. Așa ne-am bucurat în 1990 că au venit Iliescu și Roman, fiindcă erau niște intelectuali, niște deștepți, nu analfabeți ca Ceaușeștii. Așa ne-am bucurat când a venit Băsescu, fiindcă era atât de popular și direct, părea de bună credință față de banditul și arogantul și ”împăratul” de Năstase. Așa ne-am bucurat de Johannis, că e neamț și civilizat, nu așa golan ca Băsescu. Așa cred că ne vom bucura și de Kovesi că e - sanchi - anticorupție și e implicată și neobosită, nu ca nepăsătorul de Johannis.
Dumnezeu să ajute poporul român și să-i dea mintea nu numai ”de pe urmă”, ci și la momentul potrivit.
Oho! De tare mult timp nu am mai citit așa ode înălțătoare despre un partid! Ați trecut pe la Ștefan Gheorghiu, domnule? Pardon, tovarășe. Chiar nu ai pic de jenă, omule? Chiar ai tupeul să vorbești despre "orbit de porpagandă"? Adică de funie-n casa spânzuratului. Stai așa, nu sunt fan sau apărător KWJ, dar sub masca de a-l blama pe KWJ faci o propagandă neo-comuniștilor de te doare mintea. Treci pe repede înainte peste toate furturile pe care le-au făcut și le fac, peste toate potlogăriile, peste 13-15 iunie, peste 10 august, peste toate șmenurile și cumetriile, peste toți incompetenții numiți în funcții de conducere, peste furăciuni și devalizări și vii și ne zici candid că "Cu toate bubele lui (regăsite și la celelalte partide), PSD-ul e totuși ceea ce se cheamă un partid democratic".... Haa haa, haa, cea mai idioată chestie auzită săptămâna aceasta. Brava, să treci pe la casierie să-ți iei bănuții.
Te refereai poate la alegerile PREZIDENȚIALE din 2014, când da, consider că trebuia votat Ponta. Tu nu? Nici măcar acum când ai văzut cine e Johannis? Ești masochist omule. Existau atunci, în 2014, 2 variante: Johannis și Ponta: Cu Johannis ai văzut ulterior ce a fost, cu Ponta doar presupui ce ar fi putut fi, adică povești. Unii oameni învață din greșeli, dar tu nici măcar din greșeli nu înveți.
Și încă ceva. Zici de neo-comuniști. Iarăși e o etichetă luată pe nemestecate de la propagandă și cred că nu ai proprietatea termenilor. Știi ce presupune ideologia comunistă? Aia originală, nu vrăjeli. Ai citit ”Manifestul Partidului Comunist” al lui Marx? Caută pe Google și-l găsești. O să citești niște lucruri oribile acolo. Comunismul ca ideologie, de la Marx citire, chiar a fost o mizerie. Știi ce se vroia? Dispariția totală a proprietății private. Toată, nu numai în economie. NU mai putea fi a a ta nici hârtia igienică de la budă. Nu mai trebuia să existe nici locuințe, nici obiecte proprietate personală de niciun fel. TOTUL trebuia să fie proprietate comună. Apoi, la muncă (la stat evident, că privați nu existau) plata era nu după performanță, competență etc, ci după nevoile tale personale. Se zicea: muncă după posibilitățile individuale și plata după nevoile individuale. Adică dacă erai un tip muncitor și performant, creativ etc dar necăsătorit și sănătos, luai bani mult mai puțini decât o jigodie de muncitor incompetent, leneș, neputincios, dar cu familie numeroasă și probleme de sănătate. Tare, nu? De asemenea se dezavua familia tradițională, numită familie burgheză. Atunci nu era prosteala de acum cu minoritățile LGBT, dar se stimula traiul după cheful fiecăruia. Iar cel mai tare era ATENȚIE! că femeia era declarată BUN COMUN. Cică și-așa de femeie profitau toți (șefi, colegi etc) așa că era o ipocrizie să ai pretenția să o închistezi într-o familie de tip cuplu stabil (și straight, evident, că atunci nu erau luate în considerare deviațiile sexuale). Ai auzit ceva mai tare? Cred că nu. Și acum, în ”lumina” acestor bazaconii ideologice, ia zi-mi, pe cine consideri tu neo-comuniști dintre partidele existente? Cine militează pentru proprietatea comună și nu cea privată (inclusiv a lor personală)? Cine vrea retribuție numai pe bază de nevoi personale? Cine dezavuează familia tradițională și consideră femeia bun comun? Să fie vorba despre PSD? Ești drăguț și simpatic. Hoțomanii (în cazul ăsta de la PSD) vor proprietate privată, nu comună, din motive evidente. DAR....Cine spune azi, cu speranță pentru viitor ”nu vei avea nimic și vei fericit”? Sau vorbesc despre declinul familiei tradiționale? Ghici ghicitoarea mea. Indicație: USR :-) :-) Eu zic că nu degeaba li se spune ăstora ”neomarxiști”, chiar dacă nuanțele sunt un pic diferite. De exemplu o nuanță ”un pic” diferită e că USR-iștii (neomarxiștii) nu zic nici pâs când e vorba de capitalul privat. Am înțeles, noi amărăștenii nu vom mai avea nimic și vom fi fericiți. Dar n-am înțeles de la ei cine vor fi totuși proprietarii capitalului (care va exista în continuare, evident) și vor fi, desigur, foarte nefericiți :-) :-) Aici începe adevărata deosebire de vechiul marxism, dar tot o porcărie rămâne și neo-marxismul. Așa că hai, mai zi-mi de neo-comuniști și de PSD și de Ștefan Gheorghiu :-) :-)
Iar acum un ”nod în papură” referitor la comunicare. Ai spus așa: ”Chiar ai tupeul să vorbești despre "orbit de porpagandă"? Adică de funie-n casa spânzuratului”. Ai grijă că aici sunt de acord cu tine. De ce? Expresia asta se referă la a spune ceva dureros, incomod, nepoliticos etc despre o problemă a celor cărora te adresezi. Deci EU vorbesc (despre propagandă) în casa spânzuratului, adică a voastră. Asta înseamnă că recunoști problema din ”casa” ta și dezavuezi doar faptul că vorbesc eu nediplomatic despre asta, ca și când aș pune sare pe rană. Pricepi? Dar hai să te ajut la capitolul comunicare. Am înțeles ideea ta (falsă dealtfel) și îți spun ce ar fi trebui tu să spui. Anume: ”râde ciob de oală spartă”, sau ”cine zice ăla e” sau ”hoțul strigă hoții” sau nu știu, orice altceva, dar nu ce ai spus tu :-) :-) Mai încearcă. dar mai întâi puțină gândire și apoi vorbire...
Problema a început de la demonizarea propagandistică a PSD, care trebuia să fie înțeles ca și chintesența răului. Când de fapt răul era peste tot în politică, inclusiv în barca PNL-Johannis dar și a celorlalte partide. Imaginea a fost falsă și în demonizarea PSD și în supralicitarea PNL-Johannis. Cele două au fost legate. Normal ar fi ca doamna să înțeleagă măcar acum, cu ”mintea românului de pe urmă” că a fost înșelată nu numai de Johannis (ca fiind anti-pesedist) ci și de demonizarea propagandistică a PSD-ului. Asta e ideea, care încă nu-i e clară doamnei autoare și pare-se nici Dvs.
Repet, obositor, a nu știu câta oară: ceea ce spun NU e o propagandă pesedistă, e un mesaj pro-luciditate, în care să se vadă adevărul: există un rău mare în politica românească, acela de care ne plângem toți, acela care aproape ne-a distrus ca țară, dar care e reprezentat consistent în TOATE partidele. Deci eu nu zic, referitor la corupție și ticăloșii existente în partide ”NU PSD”, ci ”NU NUMAI PSD”. Atât. Ceea ce schimbă total imperativele din politică. Se impune deci nu dispariția PSD, ci asanarea întregii clase politice, fără a se impune dispariția nimănui a priori. Iar votul ar trebui măcar acum să fie unul PRO și nu unul ANTI, fiindcă s-a văzut la ce anomalii duce asta.
Doar astea de mai sus l-au făcut indezirabil pe Ponta? Haida-de. Eu cred mai simplu, că a devenit indezirabil pentru o parte din electorat doar fiindcă așa a impus, hipnotic, propaganda. Dar nu există nimic rezonabil, nimic argumentat serios împotriva lui Ponta. Numai antipatie pură și goală care caută de zor motive raționale să se justifice cumva rațional și nu reușește.
Cu Putin s-a intalnit atat la Sochi cat si la Baku, eveniment boicotat de liderii europeni. Macron s-a crezut pe cai mari si a plecat cu coada intre picioare, fiind criticat din toate partile pe buna dreptate, la fel ca si Ponta. Pensiile militare sunt pensii speciale, fiind necontributive. E de ajuns sa le sustina pe acelea pentru ca reprezinta cel mai mare procent in PIB din aceasta categorie.
Evident ca dupa toate acestea a devenit antipatic si lumea nu l-a mai votat.
Și acum pe fond, la întrebarea Dvs. Încă nu s-au cristalizat candidaturile pentru alegeri, dar pot să spun așa:
- NU votez USR, dintr-o incompatibilitate ideologică maximă. Ei sunt adepții progresismului (în sensul rău) și al neomarxismului. Deși par că vor să schimbe radical societatea, vor, zic eu, o schimbare în sensul rău. adică vor o societate formată din oameni fără credință, fără morală în sens clasic, ar vrea anularea proprietății private pentru marea masă de oameni. Sunt cei care ”dau cu barda” și abia apoi realizează dezastrul pe care l-au făcut. Deci, niciodată USR și alții ca ei, care or mai fi.
- NU PSD, cel puțin nu în actuala configurație, cu Ciolacu la șefie, pe care nu-l apreciez deloc. Din păcate îl apreciez (ca fiind chiorul între orbi) pe Ponta. Dacă PSD-ul ar fi sub șefia sa, cum a mai fost și altădată, aș vota PSD-Ponta. Dacă ar candida la pprezidențiale, de asemenea l-aș vota.
- NU PNL, fiindcă e departe de ce a fost în anii 90, când era un partid pur, moral, cu o ideologie cât de cât curată de dreapta. De fapt primul partid pe care l-am votat, în 20.05.1990 a fost PNL. Iar la președinție pe Rațiu. Degeaba, tot Iliescu - FSN au ieșit. Acum PNL e efectiv sluga lui Johannis (așa șef așa slugi) iar ideologia sănătoasă, cinstea și buna credință nu mai există. Prin intermediul lui Johannis au devenit vectorul intereselor economice străine în România.
- POATE AUR. Îmi displace Simion, fiindcă e un tip limitat și conflictual. Însă ideologia naționalistă a coagulat mai multe personaje: Piperea, Mircea Diaconu, Ramona Bruinsels, Mugur Mihăescu (Garcea) și alții. Rămâne de văzut. Ca partid aș vota AUR, dar NU pe Simion la președinție. Dacă va fi atât de arogant încât să candideze la prezidențiale, va pierde spectaculos.
Cred că ți-ai format o idee. Răspunsul la înrebarea ta nu e unul fără echivoc și multe se mai pot schimba. Așa văd eu lucrurile acum, dar mai e un an până la alegeri și multe se pot schimba.
1. În toate partidele răul este infiltrat.
2. Acest rău trebuie asanat.
3. În concluzie, o să fie bine.
Dacă nu aveți nicio idee despre cum poate fi asanat răul din toate partidele, silogismul rămâne doar la faza de meditație contemplativă.
Oricum, e limpede că toate partidele sunt doar fațade ale rețelelor mafiote care au capturat statul, țara cu totul. Vorbim discuții despre partide, când de fapt ele sunt doar triste spectacole de marionete. Ce să asanezi? Ar trebui destructurate toate rețelele mafiote, pornind de la miliardarii care nu-și pot justifica proveniența veniturilor și până la femeia de serviciu numită pe pile într-o instituție publică. Cine să facă asta?
Ar fi nevoie de un proiect gigant la nivel național, care să implice mass-media, organizații nonguvernamentale, cetățeni de diferite specialități etc. care să producă un proiect de Constituție corect și solid. Apoi, un referendum.
Nu e un task de azi pe mâine, dar e unul de care trebuie să ne apucăm la un moment dat, când ne vom sătura de arbitrar, de mișmașuri și legi cu dublu sau triplu înțeles, de ordonanțe cu dedicație sau alte năzbâtii. Avem nevoie de o Constituție care să nu mai permită asemenea măgării. Nu o avem în momentul de față, iar politicienii nu se prea înghesiue să ne-o dea.
Din fericire, și noi suntem parte a ecuației politice. Chiar dacă uneltele noastre sunt puține și încete, ele există. Proiect de Constituție refăcut de la temelie și pe urmă referendum. Nu știm cum se face? Nu-i nimic, învățăm pe parcurs. Nu trebuie făcut mâine. Trebuie doar început.