Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Zece motive să nu crească salariul minim pe economie

primul job - getty

 (Foto: Guliver/Getty Images)

Am înțeles că au apărut 7 motive să crească salariul minim pe economie în România. Iată 10 motive să nu crească acest salariu:

1. Salariul minim este un cost minim pe care îl plătesc taman cei care contează cel mai mult economic - antreprenorii (cei care descoperă un dezechilibru, îl valorifică angajându-se în producție și schimburi voluntare, alocând resurse în condiții de incertitudine pe care și-o asumă în integralitatea sa);

2. Salariul minim este o barieră de intrare pe piață a celor care oferă muncă (din moment ce prețul devine impus și prohibitiv), mai ales a unora defavorizați: cei tineri fără experiență, cei care vor să schimbe domeniul de activitate, dar încă nu au specializare, cei care sunt în vârstă aproape de pensionare, cei cu educație nu prea avansată care adaugă prea puțină valoare economică prin munca lor;

3. Salariul minim este un cost care afectează eficiența, competitivitatea și profitabilitatea afacerilor. Acest cost poate fi suportat parțial de antreprenor din profitul lor. Și limitat. De regulă, se suportă prin reducerea investițiilor, restructurare, renunțarea la dezvoltarea unor activități (inclusiv dezvoltare de produse noi sau intrarea pe piețe noi);

4. Salariul minim produce șomaj: pentru a acoperi costurile, antreprenorii vor renunța la locuri de muncă, mai ales la cele de care nu au neapărat nevoie (în recesiune va fi și mai rău, că se va ajunge la posturile direct productive);

5. Dinamica sa este complet necorelată cu dinamica productivității factorului de producție muncă sau cu competitivitatea din economia românească;

6. Salariul minim duce la creșterea importurilor, din moment ce devine tot mai competitiv să produci bunuri în țările din jur, mai ales bunurile intensive în muncă (produse alimentare, încălțăminte, textile);

7. Salariul minim nu ține cont de specificul sectoarelor de activitate, creșterea sa se face otova, fără a vedea care sunt diferențele de salarizare / cost / eficiență din sector;

8. Salariul minim este un cost minim impus de stat, în timp ce prețul de piață este un preț pe care îl ”impune” piața, orice înrăutățire a condițiilor pieței (recesiune) va atrage un faliment masiv în economie. Salariul minim este un cost care nu mai poate fi scăzut ușor (ca orice drept odată câștigat);

9. Salariul minim a avut în ultima perioadă o evoluție complet diferită de țările din jur, suntem țara cu cea mai mare creștere a ponderii salariului minim în salariul mediu sau median.

10. Salariul minim nu are în spate o metodologie clară și previzibilă de creștere, ceea ce impune o mare incertitudine pentru antreprenori. Este un instrument populist și folosit, mai degrabă, pentru a seduce un anumit tip de electorat;

BONUS:

11. Salariul minim în România are în spate cele mai mari taxe pe muncă din Uniunea Europeană. El poate aduce pe termen scurt anumite venituri în plus la bugetul de stat (mai ales atunci când economia nu crește cât ai prevăzut inițial la construcția bugetară). Dar pe termen mediu lucrurile se vor înrăutăți. În plus, în criză va fi dezastru în sectorul privat. E un calcul pueril pe care orice economist de bun simț îl respinge.

Gogomăniile socialiste prezentate cu emfază ca mari panacee pentru sărăcie și probleme sociale au exact efectul advers. Nu țin apa. Este de neînțeles pentru mine cum o țară sărăcită de decenii de socialism se află în mâinile unora care, cum apare un iz de libertate, mai întind o sârmă ghimpată de gâtul nostru.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dar oare mai bine decat cresterea salariului minim nu este impunerea pretului la alimentele si produsele necesare vietii in functie de salariul minim ? Sa vedem atunci cum scad importurile si cresc exporturile asa cum pamantul romanesc ar putea fi capabil din toate punctele de vedere ??
    • Like 0
  • Toate cele 10-11 argumente sunt sofisme care ocolesc miezul problemei. Nici macar nu trebuie sa te silesti sa le demontezi ci trebuie doar sa te intrebi: "Un om care nu are casa, masa, nu are nimic, nici ajutor de la parinti/rude, poate sa traiasca decent din salariul minim pe economie?"Adica locuina, alimente, haine, stomatologie, destindere, concediu de odihna, etc? Raspunsul este "NU", nu-i asa?. Atunci cum ii poti pretinde sa munceasca pentru o suma din care poate doar supravietui la limita? Cum poti pretinde ca e mai important dreptul antreprenorului decat al celui care incearca sa supravietuiasca? 4 milioane de oameni activi plecati din Romania tocmai pentru bataia de joc numita salariul minim nu inseamna nimic? Trebuie sa plece toti pentru ca un geniu economic sa-si dea seama ca daca oferta de salarizare e de rahat la fel e si forta de munca pe care o angajezi?
    • Like 0
  • Ion check icon
    Să vezi tămbălău când vor afla politicienii și electoratul de o sculă nouă; Venitul de Baza NECONDITIONAT!
    • Like 0
  • Cat e salariul minim e un subiect de filozofie economica. Cresterea sa aduce mai multi bani bugetului decat salariatului! Practic e un transfer de bani de la patron la buget, salariatul luand praful de pe toba...PSD putea simplu reveni la taxarea dividendelor cu 16% si aducea peste dublu mai multi bani la buget.
    • Like 1
    • @ Marian Androne
      Marcu check icon
      Cresterea salariului minim aduce bani si de la firmele pe pierdere sau care reinvestesc profitul si nu scot dividende. In acelasi timp, politicienii si finantatorii lor isi pot scoate banii din firmele care au contracte cu statul, la un cost redus. Si poate cel mai important, factorul electoral populist: Partidul a marit salariile oamenilor!
      • Like 0
  • Guvernantii este cuvant ce arata pluralul. Aceste decizii de politica a salariilor le ia un singur om. Ceilalti nu gandesc. Nici nu sunt pusi acolo s-o faca. Si motivele acelui om sunt exact punctul 11. Sau , mai exact filozofia "traieste clipa". Marirea salariului minim il scoate din rahat acum, pentru ca primeste niste taxe mai mari la buget, castiga si niste voturi de la vax populi si mai micsoreaza putin decalajul dintre bugetari si privati. Restul e poveste. Nu-i intereseaza. Cam asta-i platforma socialista de la noi, din tara asta golita de materie cenusie.
    • Like 2
  • Salariul minim ar trebui sa fie suficient pentru a trai. La noi in SUA, antreprenorii ca Jeff Bezos, care castiga miliarde de dolari, plateste atat de putin ca angajatii lor trebuie sa cer Food Stamps si asistenta sociala pentru a supravietui. Inseamna ca platitorii americani de impozite trebuie sa o subventioneze viata lujosa a lui Jeff Bezos. Intr-adevar, dupa o companie de umilire publica multumita lui Bernie Sanders, Jeff Bezos a ridicat salariul minim Amazonului la $15 pe ora.
    • Like 5
    • @ Stuart M.
      1. "Salariul minim ar trebui sa fie suficient pentru a trai". Foarte relativ. Oamenii "traiesc" si in Togo sau Bangladesh si in Olanda sau Danemarca. Cum stabilim acest nivel? De altfel, daca tot discuti despre salariile "de la voi din SUA", e interesant ca nu exista o legislatie unitara in acest domeniu, al salariului minim. Exista state in care el nu e legiferat, exista state in care nivelul e de cca 5$ pe ora (Georgia, de ex.) si altele in care e 12 (California). Sau exista state in care sunt niveluri diferite de salariu minim, in functie de zona in care e plasata compania (in Oregon). Dupa cum se vede, valabil si pentru cei ce compara Romania cu alte tari din UE, e foarte relativa treaba cu salariul minim sau mediu. Chiar in aceeasi tara.
      2. "platitorii americani de impozite trebuie sa o subventioneze viata lujosa a lui Jeff Bezos"? Lasa-ma sa inteleg: statea Bezos, asa, fara vreun scop in viata, pierzand vremea si au venit "platitorii americani de taxe" la el si l-au intrebat: "nu vrei tu sa traiesti in lux si noi sa ti-l subventionam"? Frumos. American way, bravo!
      • Like 1
    • @ Stuart M.
      Salariul mediu la Amazon este 100.000$/an pentru un software developer iar salariul minim este 13.85$/ora pentru un manipulator marfa in depozitele Amazon.
      Orice plateste Bezos este peste media pe tara in meseria/bransa respectiva.
      De ce aruncam vorbe aiurea fara a ne documenta in prealabil sau fara a intelege piata ?
      Explica-ne si noua astia, "prostii de dreapta" cum anume concret platitorul de taxe american ii subventioneaza viata de lux a lui Bezos ? Nu cumva e invers ? Nu cumva zeci de mii de oameni au un income mai mult decat decent datorita produsului creat de Bezos ?

      Intamplarea face ca si eu am firma de consultanta IT pentru produsul altui mare "nemernic" capitalist, al 6-lea miliardar al lumii, Larry Ellison.
      Omul are pare-se cel mai scump si luxos yacht din lume, but you know what ?
      Sunt bucuros ca il are si as fi foarte ingrijorat sa aud ca nu si-l mai poate permite, pentru ca eu si alte cateva zeci de mii in lume mancam o paine buna datorita firmei lui si a produsului lui.
      • Like 1
    • @ Adrian Gabriel
      Va multumesc. Pot vedea ca creierul meu nu este atat de flexibel ca cel al Dvs. Angajatii americani, care sunt nemultumiti cu un salariu mic, trebuie sa locuiasca in Togo sau Bangladesh unde pot trai ca regi. Si in fiecare zi ei face naveta la munca in SUA, poate cu tunelul de vid al lui Elon Musk. Va felicit. Gandirea asta "out-of-the-box" va face "Romania mare din nou" la fel ca SUA.
      • Like 0
    • @ Stuart M.
      Nu stiu cat de "flexibel" sau nu e creierul dumneavoastra, dar va asigur ca nu e capabil sa proceseze ce vi se comunica. Exemplul cu Togo si Bangladesh era dat pentru a arata cat de relativa e notiunea pe care ati introdus-o, aceea de "salariu suficient pentru a trai". Am spus ca de trait traiesc si cei ce castiga 20 de dolari pe luna si cei ce castiga 20 pe ora. E o diferenta de standard evidenta. Cand spuneti "suficient pentru a trai" trebuie sa fiti mai clar: sa traiesti cu blidul de linte pe zi sau cu Ferrari la scara. Dupa cum v-am aratat chiar in modestele mele exemple de "la voi din SUA" in Georgia autoritatile considera ca 5$/ora e "suficient pentru a trai" iar cele din California ca e nevoie de mai mult decat dublu. E foarte relativa treaba si asta e ceea ce v-am spus, asta era esenta mesajului meu. Ce ati inteles, cu salariatii care trebuie sa mearga in Togo si sa faca naveta tine de inefabila alcatuire a retelei de neuroni si sinapse din cutia dumneavoastra craniana, "flexibela" sau mai putin. Nu stiu daca va poate ajuta explicatia asta suplimentara, ramane sa vad, dar nu va puteam lasa atat de neajutorat.
      • Like 0
  • Motivele pentru care administrațiile folosesc pârghia salariului minim sunt cunoscute și valabile în majoritatea țărilor dezvoltate sau emergente. Cuantumul la care se ridică acest salar este la dispoziția statului, respectiv a guvernelor, care au tot dreptul să îl stabilească după bunul plac. Dacă sunt antreprenor am tot dreptul să contest acest demers, și am pârghia concedierilor la dispoziție. Din păcate pentru salariați, o astfel de opțiune este mult prea uzitată de patroni, pentru că salariații nu prea au capacitate de negociere, în schimb au capacitatea de a emigra la salarii mult mai mari în țări dezvoltate de pe piața comună europeană. Acolo pot fi folosite acele abilități minimale sau competențe reduse ale salariaților de origine română, cei de acolo pot face în timpul ăsta și investiții și obține un profit substanțial. Mai mult, sunt în măsură să vândă în România produsele lor la prețuri mult mai competitive și să profite de creșterea consumului rezultat din politica salarială a guvernului. Există aici o fractură logică. Mai mult, într-o economie planificată o creștere a fondului de salarii determină o scădere a fondului de investiții. Până și într-o astfel de economie dirijată sau etatistă intervine rolul inovării tehnologice, a investiției în mijloace de producție cu un nivel de tehnologizare ridicat. Într-o economie liberă investițiile ar trebui să fie o necesitate, iar de ele este responsabil antreprenorul. Din păcate nu am prea văzut care este ponderea investițiilor în utilaje noi cu productivitate ridicată și care este ponderea investițiilor în utilaje la mâna a doua sau uzate moral. Investiții în inovație nu cred că sunt făcute de companii care de ani de zile stau pe pierdere și își alimentează doar capitalurile negative. Aici avem de a face cu un alt tip de inovație sau mai degrabă inginerie, una financiară.
    Salariile trebuie, după opinia oricărui economist să fie proporționale cu productivitatea muncii. Dar cum se calculează această productivitate? De ce depinde nivelul de productivitate? Depinde cumva de salariat. Antreprenorul trebuie să vândă, să caute clienți, să crească producția, inclusiv prin investiții. De nivelul vânzărilor depinde și productivitatea, inclusiv de prețul pe care antreprenorul îl obține. Oare capitaliștii români îl așteaptă pe un nou Alexei Stahanov? Probabil. Halal capitalism!
    • Like 1
    • @ Septimiu Moga
      "Cuantumul la care se ridică acest salar este la dispoziția statului, respectiv a guvernelor, care au tot dreptul să îl stabilească după bunul plac". Serios? Pai si atunci de ce "bunul plac" al guvernului roman e atat de jos? Pai ar putea fixa un salariu minim care sa-i determine pe nemti sa emigreze in Romania, nu invers. Daca e dupa "bunul plac" mi se pare iresponsabil ca guvernul tine salariul minim atat de jos.
      • Like 1
    • @ Adrian Gabriel
      Aș fi dorit și din partea guvernanților și opoziției o dezbatere pe această temă nu aberații sau lozinci. Bunul plac unui guvern responsabil înseamnă calcule complicate legate de impact, de cauze, efecte și mai ales de capacitatea de a se acorda astfel de salarii. Există o limită a avantajului comparativ. Pur și simplu nu doresc să detaliez. Sintagma bunul plac nu este egală cu discreționar sau arbitrar, care sunt cuvinte mai dure. Un socialist gândește într-un fel un liberal adevărat ăn alt fel. Paradoxal, toți ar trebui să aibă dreptate. Ăsta de rolul deciziei, care se face și pe principiul "așa am vrut". La noi se decide ce lozinci să se folosească nu ce argumente.
      • Like 2
  • Alien check icon
    Cum toată lumea are o părere o zic și pe a mea:
    Eu cred ca o tara îmbătrânita, cu o demografie dezastruoasa n-are nicio șansă să o ducă bine pe baza mâinii de lucru ieftine, indiferent dacă salariul minim va creste sau va scădea. Nu aici e cheia soluției.
    • Like 2
    • @ Alien
      E un truism asta. Nu conteaza cat de imbatranita e tara si care e demografia. Prosperitatea nu poate insemna niciodata forta de munca ieftina. E evident, exista o invers proportionalitate clara intre cele doua aspecte. Problema e in ce masura noi putem sa ardem etapele pe care alte economii, azi prospere si la care ne uitam cu jind, le-au parcurs in decenii pentru a ajunge unde sunt acum. Unii din guvern, larg sustinuti de o parte semnificativa a electoratului, cred ca se poate de azi pe maine, printr-o lege. Mi se pare minunat.
      • Like 2
    • @ Adrian Gabriel
      Alien check icon
      Absolut. Probabil ca cel mai bun lucru pe care îl poate face guvernul e sa nu facă rau.
      O tara tânără își poate permite sa teaca prin munca ieftina și sa acumuleze capital cu care să-și "emancipeze" economia. Una ca România nu prea, putinii banii produși de duc în pensii. Dacă nu arde etape e nasol. Iar dezbaterea în jurul salariului minim e una sterila.
      • Like 0
  • Vad 10 motive sa nu te duci sa studiezi la ASE si 10 motive sa nu votezi PNL , partidul care primeste sfaturi de la autor .

    Economia e totusi o stiinta , e drept parazitata de propaganda prea des, dar totusi mai sunt si economisti care isi fac datoria . Si datorita lor stim ,de exemplu, ca o crestere a salariului minim nu are ca efect in mod necesar o crestere a somajului . Mai mult, chiar poate sa determine o crestere a productivitatii (pentru ca se investeste mai mult in tehnologie , se restructureaza economia in sensul cresterii ponderii sectoarelor mai productive - doua elemente esentiale ca sa treci de la stadiul de economie periferica la cel de economie performanta) .

    In Romania productivitatea a tot crescut , dar salariile au ramas in urma - e un efect al legislatiei muncii care da putine pargii de negociere angajatilor si determina un grad scazut de sindicalizare (de partea cealata , patronii sunt foarte bine organizati si cartelizati ) , dar si a faptului ca Romania se bazaza extrem de mult pe investitii straine . Asadar in multe sectoare salariile cam tind sa ramana pe loc , salariul minim fiind unul din putinele instrumente care mai pot contracara acest efect .

    Despre povestea cu productivitatea ce sa mai spun ? Conform Eurostat Romania are aproape cel mai mare raport intre productivitate si costul muncii (cam 170 %) . Germania are un raport de 120% . In limbaj liber , profitul per angajat e foarte mare , exista loc pentru cresteri de salarii .

    Pentru cei care vor sa-si formeze o parere despre subiect pe baza de date si argumente credibile, nu pe povesti , propaganda si "logica" aplicata la situatii care n-au treaba cu realitatea , exista de exemplu un studiu deja clasic de David Card si Alan B. Krueger disponibil online :

    https://www.cbr.cam.ac.uk/fileadmin/user_upload/centre-for-business-research/downloads/working-papers/wp342.pdf

    https://www.cbr.cam.ac.uk/fileadmin/user_upload/centre-for-business-research/downloads/working-papers/wp342.pdf


    • Like 8
  • Vad ca in continuare se bate moneda pe cat de mici sunt salariile din Romania fata de Occident - acesta fiind un argument, carevasazica, in favoarea cresterii salariului minim. Nimic despre productivitate fara de care cresterea salariilor e un (sau poate fi in anumite circumstante) cadou otravit.
    O logica elementara spune ca nu poti stabili salariul prin masuri administrative oricum. Daca tot vorbim despre salariile din alte tari si de apropierea salariilor de la noi de acestea prin legi, de ce fixam nivelul salariului minim la 500 de euro? De ce nu la 2000 de euro? Daca putem construi bunastare dand o lege in acest sens hai sa nu mai umblam cu jumatati de masura! Sa devenim brusc, prin bunavointa doamnei Vasilescu, tara cea mai prospera din UE! Ce ne opreste?
    De fapt aici este principala problema. Nu exista niciun studiu de impact, niciun calcul privind suportabilitatea economiei la acest nivel al salariului minim. Daca ar exista l-am vedea, in primul rand. In al doilea ar exista niste obligatorii diferente sectoriale. Una este un salariu minim in sectoare cu productivitate ridicata, cu valoare adaugata mare (de exemplu in sectorul IT unde legea salariului minim e lipsita de sens, salariile sunt mult peste acest nivel) si alta intr-o frizerie sau o fabrica de confectii sau o brutarie (unde nivelul acesta poate insemna inchiderea activitatii - de multe ori in zone sarace, monoindustriale, cu toate consecintele ce decurg de aici).
    Dar e bine ca defilam fericiti mai departe. Eu as propune sa ne gandim serios la chestia cu 2000 de euro salariul minim. Repet: ce ne opreste?
    • Like 1
    • @ Adrian Gabriel
      Sunt de acord ca salariul minim nu se poate stabili prin masuri administrative. Dar:
      (1) Pe de o parte, se plang antrepenorii ca salariul este crescut salariul minim; pe de alta parte, tot ei sa plang ca nu gasesc angajati, pentru ca multi romani apti de lucru pleaca in Occident (evident la salarii mai mari). Pai daca vor sa aibe angajati calificati, poate ar trebui sa ofere macar jumatate la salariul pe care l-ar angajatul roman in Vest, si atunci nu o sa mai plece oamenii. Bineinteles ca asta inseamna schimbarea modelului de bussiness, de care se pare ca ei nu sunt in stare.
      (2) Legat de productivitate: de ce muncitorul roman in Vest, la un salariu considerabil mai mare, e productiv, iar in Romania, la un salariu mai mic, nu este? Oare nu e vina managementului din Romania ca acelasi muncitor roman in Vest isi merita salariu mai mare, iar in Romania o crestere de 100 de euro devine problematica pentru angajator.
      Nu vreau sa apar guvernantii, si nici nu cred ca maririle administrative sunt o solutie. Dar, gandirea majoritatii antreprenorilor din Romania este inca bazata pe modelul outsourcing - model bazat pe cheltuieli de personal mici. Dupa intrarea in UE, si tinand cont de realitatile demografice, antreprenorii trebuiau sa isi regandeasca modelele de business si management, astfel incat sa isi permita sa ofere ei cresteri. Si poate ca nu ar fi tipat acuma ca nu gasesc oameni pe care sa ii angajeze.
      • Like 3
    • @ Alexandru Amaricai
      Deci, sa ne lamurim, am spus-o intr-un fel si mai jos: NU SALARIATII SUNT DE VINA PENTRU PRODUCTIVITATEA SCAZUTA! Niciodata. De vina sunt antreprenorii, corect, care insa sunt si ei conditionati de costurile de finantare si cele operationale ce nu le permit retehnologizarea care sa duca la productivitati superioare. Sau uneori exista industrii in care e inevitabila folosirea extensiva a fortei de munca si imposibila o retehnologizare (stiu ca de pilda exista o mare fabrica de cabluri auto in Romania in care munca manuala nu poate inlocuita de nicio masina).
      Deci, nu sunt de vina salariatii, ei sunt doar victimele unei conjuncturi.
      In al doilea rand, da, intr-adevar, exista lipsa de forta de munca pe piata. Dar daca ea ar putea fi rezolvata prin cresterea cheltuielilor (adica salarii mai mari) ce te face sa crezi ca nu s-ar incerca aceasta rezolvare? Chiar isi imagineaza cineva ca mentinerea unor salarii scazute e scopul vreunei companii? Cand oricine isi doreste personal bun, cu experienta, fidel firmei? Unde salariile au putut fi crescute - in IT, revin cu acest exemplu - asta s-a si intamplat.
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult