Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Este ceva firesc să ajutăm”. Butonul de panică poate salva viața a 600 de persoane cu deficiențe de auz

Târgu Mureș, dispeceratul Serviciului Privat de Ambulanță Samaritanus. Un semnal sonor, urmat imediat de deschiderea unei ferestre pe unul din ecranele din fața operatorilor: „Sunt surd și am nevoie de ajutor medical. Adresa mea o puteți vedea pe hartă în mesajul transmis”. Urmează apoi numele persoanei și numărul de telefon.

Unul dintre operatori accesează din baza de date dosarul medical al apelantului. Este o persoană cunoscută pentru afecțiuni cardiace. Semnalul GPS indică locul unde se află persoana cu deficiențe de auz care a apelat „butonul de panică”. În mai puțin de trei minute o echipă cu medic pleacă cu ambulanța privată către locul semnalizat.

Nu mai puțin de 600 de persoane cu deficiențe de auz, din șase județe, au acces la „butonul de panică”, o aplicație pentru smartphone dezvoltată de Asociația Samaritenilor din România și Ambulanța Samaritanus din Târgu Mureș, în cadrul proiectului „SOS surzi”, care le oferă persoanelor cu astfel de deficiențe acces la servicii medicale de urgență.

Sistemul de comunicare şi avertizare în timp real funcționează prin intermediul unor mesaje predefinite.

Proiectul finanţat de Fundația Vodafone România prin intermediul programului „Connecting for Good”, permite accesul utilizatorilor la un call-center specializat, dedicat, accesibil non-stop.

„Pentru aceşti oameni, capacitatea de comunicare este redusă la limbajul mimico-gestual şi lipsa prezenţei unui vorbitor ambiental lângă ei îi pune în situaţia de a nu putea solicita ajutor în situaţii de urgenţă. Noi am reușit să intervenim la timp, în ultimii doi ani, în 50 de cazuri medicale critice. Pentru cazurile care ne depășesc apelăm la 112”, ne-a spus Varga Zsigmond, coordonatorul proiectului.

În momentul în care o persoană cu deficiențe de auz apelează unul dintre cele patru butoane de panică oferite de aplicaţia instalată pe smartphone, în dispeceratul Ambulanţei Samaritanus apare numele apelantului, afecţiunile medicale de care suferă şi locul în care se află respectiva persoană.

„Între primele noastre cazuri a fost unul de violență în familie. O femeie fusese înjunghiată. Noi am ajuns la timp, am transportat-o la spital, iar viața ei a fost salvată”, povestește Varga Zsigmond.

În România există 21.000 de persoane cu deficiențe de auz, potrivit datelor Asociației Samaritenilor, iar dintre acestea 600 au aplicația „SOS surzi” instalată pe smartphone. Membrii asociațiilor care reunesc persoane cu astfel de deficiențe primesc prin programul finanțat de Fundația Vodafone România abonamente sociale și smartphone-uri pe care să instaleze aplicația care le poate salva viața.

„Noi îi ajutăm să își instaleze aplicația. Le spunem cum să o folosească în cazuri de urgențe. Când au o problemă medicală, dar care nu reprezintă o urgență, îi încurajăm să comunice online prin limbajul mimico-gestual cu colegul nostru, aflat în dispecerat. Prin el, medicul nostru de gardă le poate transmite ce să facă, dacă nu pot ajunge la medicul de familie”, ne-a spus inițiatorul proiectului. Alături de el îi are pe fiica sa, Andrada, și pe băiatul său, Horațiu. Echipa cuprinde șase medici și opt asistenți medicali care lucrează în ture.

„Este ceva firesc să ajutăm. Eu am început de când aveam 18 ani să ajut oamenii cu deficiențe de auz. Vorbim de oameni care nu pot cere ajutorul în caz de urgențe. Odată cu lansarea aplicației, am primit cereri din aproape toate județele. Aplicația a fost foarte bine primită, oamenii au fost foarte deschiși. A fost o relație fără bariere”, ne-a spus Andrada Varga.

Instalarea aplicației se face la cerere, pe baza unui formular prin care este exprimat acordul instalării ei pe telefonul propriu. În plus, este nevoie ca medicul de familie să certifice bolile cronice de care suferă beneficiarul. 

Prin intermediul aceleiași aplicații, persoanele cu deficiențe de auz pot solicita ajutor și atunci când sunt victimele sau martorii unui incendiu sau ale unui accident rutier. În total aplicația are patru butoane: SOS Medical, SOS Ordine Publică, SOS Pompieri sau SOS Martor accident rutier.

Pentru viitor, inițiatorul proiectului și-a propus extinderea utilizării aplicației la 1.000 de persoane cu deficiențe de auz la nivel național.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    În anul 1997 am vizitat Elveția și am văzut acolo cum, deja atunci, era implementat cel mai bun program de asistență la domiciliu pt tot felul de situații, inclusiv ca cea descrisă mai sus. Urma ca, până în anul 2000 sau, hai, 2005, să fie implementat și în România. E bine că, în sâfrșit, am descoperit și noi America.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult