Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

„Este ceva firesc să ajutăm”. Butonul de panică poate salva viața a 600 de persoane cu deficiențe de auz

Târgu Mureș, dispeceratul Serviciului Privat de Ambulanță Samaritanus. Un semnal sonor, urmat imediat de deschiderea unei ferestre pe unul din ecranele din fața operatorilor: „Sunt surd și am nevoie de ajutor medical. Adresa mea o puteți vedea pe hartă în mesajul transmis”. Urmează apoi numele persoanei și numărul de telefon.

Unul dintre operatori accesează din baza de date dosarul medical al apelantului. Este o persoană cunoscută pentru afecțiuni cardiace. Semnalul GPS indică locul unde se află persoana cu deficiențe de auz care a apelat „butonul de panică”. În mai puțin de trei minute o echipă cu medic pleacă cu ambulanța privată către locul semnalizat.

Nu mai puțin de 600 de persoane cu deficiențe de auz, din șase județe, au acces la „butonul de panică”, o aplicație pentru smartphone dezvoltată de Asociația Samaritenilor din România și Ambulanța Samaritanus din Târgu Mureș, în cadrul proiectului „SOS surzi”, care le oferă persoanelor cu astfel de deficiențe acces la servicii medicale de urgență.

Sistemul de comunicare şi avertizare în timp real funcționează prin intermediul unor mesaje predefinite.

Proiectul finanţat de Fundația Vodafone România prin intermediul programului „Connecting for Good”, permite accesul utilizatorilor la un call-center specializat, dedicat, accesibil non-stop.

„Pentru aceşti oameni, capacitatea de comunicare este redusă la limbajul mimico-gestual şi lipsa prezenţei unui vorbitor ambiental lângă ei îi pune în situaţia de a nu putea solicita ajutor în situaţii de urgenţă. Noi am reușit să intervenim la timp, în ultimii doi ani, în 50 de cazuri medicale critice. Pentru cazurile care ne depășesc apelăm la 112”, ne-a spus Varga Zsigmond, coordonatorul proiectului.

În momentul în care o persoană cu deficiențe de auz apelează unul dintre cele patru butoane de panică oferite de aplicaţia instalată pe smartphone, în dispeceratul Ambulanţei Samaritanus apare numele apelantului, afecţiunile medicale de care suferă şi locul în care se află respectiva persoană.

„Între primele noastre cazuri a fost unul de violență în familie. O femeie fusese înjunghiată. Noi am ajuns la timp, am transportat-o la spital, iar viața ei a fost salvată”, povestește Varga Zsigmond.

În România există 21.000 de persoane cu deficiențe de auz, potrivit datelor Asociației Samaritenilor, iar dintre acestea 600 au aplicația „SOS surzi” instalată pe smartphone. Membrii asociațiilor care reunesc persoane cu astfel de deficiențe primesc prin programul finanțat de Fundația Vodafone România abonamente sociale și smartphone-uri pe care să instaleze aplicația care le poate salva viața.

„Noi îi ajutăm să își instaleze aplicația. Le spunem cum să o folosească în cazuri de urgențe. Când au o problemă medicală, dar care nu reprezintă o urgență, îi încurajăm să comunice online prin limbajul mimico-gestual cu colegul nostru, aflat în dispecerat. Prin el, medicul nostru de gardă le poate transmite ce să facă, dacă nu pot ajunge la medicul de familie”, ne-a spus inițiatorul proiectului. Alături de el îi are pe fiica sa, Andrada, și pe băiatul său, Horațiu. Echipa cuprinde șase medici și opt asistenți medicali care lucrează în ture.

„Este ceva firesc să ajutăm. Eu am început de când aveam 18 ani să ajut oamenii cu deficiențe de auz. Vorbim de oameni care nu pot cere ajutorul în caz de urgențe. Odată cu lansarea aplicației, am primit cereri din aproape toate județele. Aplicația a fost foarte bine primită, oamenii au fost foarte deschiși. A fost o relație fără bariere”, ne-a spus Andrada Varga.

Instalarea aplicației se face la cerere, pe baza unui formular prin care este exprimat acordul instalării ei pe telefonul propriu. În plus, este nevoie ca medicul de familie să certifice bolile cronice de care suferă beneficiarul. 

Prin intermediul aceleiași aplicații, persoanele cu deficiențe de auz pot solicita ajutor și atunci când sunt victimele sau martorii unui incendiu sau ale unui accident rutier. În total aplicația are patru butoane: SOS Medical, SOS Ordine Publică, SOS Pompieri sau SOS Martor accident rutier.

Pentru viitor, inițiatorul proiectului și-a propus extinderea utilizării aplicației la 1.000 de persoane cu deficiențe de auz la nivel național.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    În anul 1997 am vizitat Elveția și am văzut acolo cum, deja atunci, era implementat cel mai bun program de asistență la domiciliu pt tot felul de situații, inclusiv ca cea descrisă mai sus. Urma ca, până în anul 2000 sau, hai, 2005, să fie implementat și în România. E bine că, în sâfrșit, am descoperit și noi America.
    • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

1000 de angajați ai șantierului naval Damen Mangalia își așteaptă concedierea, strigând și plângându-și de milă, cu acompaniamentul țiparnițelor tv. Un spectacol mișcător; dar ce-au făcut acești oameni în cei aproape 2 ani de când șantierul este în insolvență? Nu era clară probabilitatea ridicată a declarării falimentului? Nu vedeau ce se întâmplă la locul lor de muncă? Ba da, dar n-au mișcat un deget.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Florin Negrutiu in Columbia

Columbienii pe care i-am întâlnit în călătoria mea au avut necazuri ceva mai mari decât noi, românii mai noi. Imaginați-vă că în anii 80-90, tinerii din Medellin se considerau norocoși dacă treceau de 20 de ani. Copiii și adolescenții erau rǎpiți de carteluri ca să comită asasinate. Fermierii erau executați dacă refuzau să cultive coca.

Citește mai mult

femeie la birou

E o zi de marți obișnuită. O femeie de 46 de ani intră la ședința de echipă, cu dosarele pregătite, prezentarea deschisă pe laptop. Pe la mijlocul discuției, simte că nu mai găsește cuvântul. Îl știe, l-a știut mereu, dar acum nu mai vine. Face o pauză de o secundă, reacoperă cu o altă frază și continuă. Nimeni nu observă nimic. Ea, în schimb, a simțit totul: valul de căldură care a urcat în față, panica de o clipă că mintea i-a stat pe loc, efortul de a face să pară că totul e în regulă. foto Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon PIB Romania istorie / sursa foto: Profimedia

Datele pe care urmează să le prezint sunt exprimate în dolari internaționali, la valoarea prețurilor din 2011 – tocmai pentru a anula „bruiajul” generat de inflație și pentru a putea face comparații cu sens atât în durată lungă, cât și între țări/regiuni. Deci nu vorbim de un PIB nominal pe cap de locuitor, ci de o estimare care ține cont de inflație și de costurile diferite ale vieții în regiuni/țări diferite și în perioade diferite.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Odată ce trupele aliaților au pătruns pe teritoriul Germaniei naziste, în aprilie 1945, unitatea specială americano-britanică Alsos a început să caute locul în care aflaseră că s-a construit un reactor nuclear de către echipa lui Werner Heisenberg. În acest scop, analizau mostre de pământ din diverse zone pentru a detecta urme de radioactivitate semnificative. Un american glumeț a trimis spre cercetare experților un eșantion de sol și o sticlă cu vin găsită prin zonă, cu bilețelul „Analizați-l și pe ăsta!”.

Citește mai mult