Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

„Exceed expectations”. Să vinzi cu succes cosmetice prin telefon doamnelor în vârstă din Italia sau cum evaluezi un corporatist

Evaluare corporatiști

Foto: Guliver Getty Images

Roșu în obraji, un pic transpirat, dar mulțumit, ies din sala de ședințe, exceed expectations. Tocmai am încheiat evaluarea anuală a performanțelor mele.

Performanța cred că o găsim în mai toate domeniile: sport, muzică, educație, muncă etc. În funcție de performanță, drumul nostru profesional se așterne într-o anumită direcție.

Evaluarea performanței - în mod special, mă voi raporta la mediul corporatist - este făcută pe baza unor criterii sau, ca să folosesc nesuferitele abrevieri, faimoșii KPI (key performance indicators). Aceste criterii au cel puțin două caracteristici: cea obiectivă (legată de companie, economie etc.) și cea subiectivă (legată de dezvoltarea competențelor profesionale ale angajatului). Odată stabilite criteriile de performanță, acestea vor fi evaluate într-o anumită perioadă și, în funcție de gradul de realizare a obiectivelor, se dau „calificative”: outstanding, exceed expectations, meet expectations, needs improvement și unacceptable. Oricât de dragă îmi e limba română, sensul corect al evaluării îl dă tot limba engleză.

Sunt multe discuții pe tema stabilirii acestor criterii de performanță. Cât de SMART(A) sunt (Specific, Measurable, Achievable, Relevant, Time-Bound și mai nou Accountable). Dacă sunt trecute printr-o analiză SWOT (strengths, weaknesses, opportunities, threats).

Așadar, iată că bravul nostru corporatist pleacă la început de an cu criteriile clar stabilite. Și, ca să-l parafrazez pe Caragiale, după lupte seculare care au durat fix an, revine în aceeași sală ca să dea socoteală de performanțele sale.

Dacă a performat bine, adică a făcut fix cât trebuia făcut (meet expectations), își are asigurată poziția la locul de muncă cel puțin pentru încă un an. Mai poate primi câte un curs de formare/dezvoltare (training) pe ceva competențe profesionale sau personale. Așa cât să-i trezească pofta de mai mult. Îmi aduc aminte că eram în anul terminal la facultate și, ca să fac rost de un bănuț în plus, lucram 4 ore într-un call-center. Mai exact, vindeam cosmetice prin telefon respectabilelor doamne din Italia. Obiectivul companiei, minim 4 comenzi în cele 4 ore, de dorit 6. Obiectivul meu era să câștig ceva în plus. Se îmbinau perfect, dar abia reușeam să fac 3 comenzi în 4 ore. Evident, am fost chemat la o discuție, că pot mai mult, să lucrez la inflexiunile vocii. Am avut parte și de un scurt curs de motivare personală. Am revenit hotărât la căștile mele și am început cu inflexiunile, ba de nepoțel drăguț (căci doamnele erau peste 70 de ani), ba de expert în ale cremelor care numai minuni fac. Și așa am rezistat cam două luni, plus un bonus.

Dacă a performat peste așteptări (exceed expectations) sau chiar remarcabil/extraordinar (outstanding), povestea se schimbă. Apar oportunități de dezvoltarea profesională: cursuri specifice, certificări cu recunoștere internațională etc. De ce nu, avansarea pe o poziție mai bună, relocarea, redirecționarea către un domeniu mai atractiv sau expunerea la noi oportunități. Coordonam un proiect prin care toți furnizorii din portofoliul companiei trebuiau să adere la noile directive europene legate de componentele chimice periculoase incluse în produsele lor. Aveam la dispoziție 3 luni să verificăm cei 1500 de furnizori și să arhivăm evidențele. Au fost multe situații comice, căci fiind vorba despre directiva REACH, confuziile erau la ordinea zilei: Să ajung unde? Datorită pronunției asemănătoare cu cuvântul „bogat” ajungeam la cu totul alte concluzii. Dar proiectul a fost incheiat cu succes. Unul dintre colegi a fost relocat în Italia pentru un nou proiect, o colegă a primit o poziție în departamentul de calitate, iar eu am ajuns în Cluj pentru a dezvolta o nouă echipă. Cum a zis șeful meu de atunci „Ca urmare a succesului cu REACH, vei ajunge (reach) la Cluj.

Cât despre neperformanță, ca să-l parafrazez din nou pe Caragiale, neperformanța există, dar lipsește cu desăvărșire. Zic, oarecum lipsește, deoarece e tratată într-un mod special. Se fac diverse analize de tipul ce-a mers bine (WWW, what went well). Ce s-a făcut greșit (WWW, what went wrong). Se creează un plan de acțiuni, se monitorizează constant evoluția, se propun alternative. Și nu am cum să nu-mi amitesc de un fost coleg care a ieșit foarte nervos de la evaluare: „Cum adică, needs improvement!? Păi dacă eu nu am tras cu fiecare client în parte, atunci cine? Și auzi, mă trimit la un curs de comunicare în Franța”. Colegul lucra pe relația cu clienții și în ultima vreme gafase la câteva comunicări. E drept, evaluarea nu era dintre cele mai bune, dar totuși i s-a oferit o șansă de îmbunătățire.

M-am tot gândit dacă să deschid acest subiect, să nu-l deschid: evaluarea criteriilor de performanță la stat. Mă voi rezuma doar la o întrebare retorică: „Care ar fi performanțele funcționarilor de la stat, dacă criteriile nu ar fi supuse intereselor domnului Primărie, Consiliu, Agenție, Regie de Stat, Minister?”

Răsfoiesc a nu știu câta oară foile evaluării: Super tare, exceed expectations! Ce va urma? Sunt multe scrise acolo pe evaluarea mea, dar cam toate îmi sugerează o promovare, dar aș păstra acest subiect pentru o altă poveste.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Frumos si realist articolul.
    • Like 1
  • Articol foarte bun, util.
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult