Sari la continut
Republica
Comunicare

„Există un punct de la care CV-ul tău e ignorat”. 45 de ani, vârsta de la care angajatorii nu te mai consideră atractiv. „Au senzația că seniorii nu mai pot învăța. E o mare minciună”

Femeie în fața laptopului

Foto: Profimedia Images

Dacă am strânge la un loc toți șomerii din România, i-am putea comasa într-un oraș de mărimea Ploieștiului sau a Brașovului. Datele publicate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă arată că la finalul lui 2022 România avea aproape 240.000 de șomeri, cei mai mulți dintre ei, aproape 45%, au vârste de peste 40 de ani.

„Există un punct de la care cv-ul tău e ignorat”, spune Cristina Săracu. În curând împlinește 56 de ani și se confruntă cu discriminarea pe criteriu de vârstă de 11 ani. „În momentul în care trimiți 50 de cv-uri într-un an și nu te cheamă absolut nimeni la interviu, e clar că e ceva acolo. Emoțional treci prin toate stările, dar în același timp făceam performanță în calitate de consultant extern și mi-am dat seama că problema nu e la mine.”

Cristina Săracu pune atitudinea angajatorilor pe seama preconcepțiilor – „Este oarecum o cutumă deja de a nu angaja persoane mai în vârstă. Senzația e că seniorii sunt obligatoriu bolnavi sau se îmbolnăvesc mai ușor, că nu sunt capabili să învețe și nu îi poți dezvolta. E o mare minciună. Cunosc oameni de vârsta mea sau mai în vârstă care învață în permanență și nu s-au oprit la specializările în care s-au format.”

Pentru a schimba preconcepția legată de capacitatea seniorilor de a fi profesioniști la job, Cristina Săracu s-a implicat în proiecte de incluziune pe care le derulează acum pentru diverse companii prin Asociația Incluziune pe Bune pe care o fondat-o la Timișoara.

Borna de 45 – vârsta după care angajatorii te cheamă din ce în ce mai rar la interviu

Intuiția Cristinei este confirmată de Mădălina Uceanu. Specialist în Resurse Umane cu o experiență de peste 27 de ani, Mădălina Uceanu observă că „există oarecare limitări legate de apetența companiilor pentru angajații cu vârsta de peste 40-45 de ani”. Politica nescrisă începe să se dilueze, dar procesul este anevoios, remarcă specialista. 

De ce aplică e atât de întâlnită discriminarea pe criterii de vârstă la angajare? Răspunsul constă într-un cumul de factori spune Mădălina Uceanu: „La nivel teoretic toată lumea își dorește să fie incluzivă. În realitate când vorbim despre un proces de recrutare, vorbim despre un proces foarte subiectiv în care toți aducem la masă limitările de gândire sau felul în care ne uităm la lume - nu neapărat în mod profesional.”

Lestat Monroe este fondatorul Camerei de Comerț pentru diversitate din România. În cei doi ani de activitate a observat că cele mai multe companii de pe piața muncii promovează o imagine pozitivă și dinamică, trend care le împiedică să angajeze seniori. Inovația însă vine când ai la masă oameni cu background diferit spune el. „Tinerii sunt simbolul energiei, al vitalității și frumuseții în timp ce seniorii nu sunt atractivi, sunt simbolul declinului, al slăbiciunii. Seniorii au o optică diferită de milleniali și aceasta corespunde cu o nișă pentru care compania poate oferi produse targetate. Vorbim aici despre Silver Economy. Nu ne concentrăm încă pe nișa aceasta în România, dar ne-am putea inspira din exemplul țărilor nordice. “

Ce soluție vede fondatorul Camerei de Comerț pentru diversitate din România? „Ar fi bine să promovăm ideea că forța de muncă multigenerațională e bună pentru economie. Trebuie să schimbăm mentalitatea și să vedem vârsta ca pe un asset. Un senior nu trebuie instruit, trebuie doar upgradat putin, dar vine pregătit să muncească. La fel ca orice minoritate, când îi oferi șansa să facă reconversie sau să arate ce știe într-o industrie va fi mai loial organizației.“

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Corina check icon
    Un motiv pentru care nu ești angajat după o vârstă poate fi și temerea șefilor tăi de judecata ta de om trecut prin viață. E clar că superiorul va fi mai transparent pentru tine în toate defectele și idiosincraziile lui, decât pentru angajatul de 25-30 de ani. Cu cât se simte el însuși mai șubred profesional și moral, cu atât te va ține la distanță mai hotărât. Nu contează că te porți normal, politicos, ești harnic, înveți ce-i de învățat și nu reproșezi nimic. Vezi, gândești, compari, judeci. În sinea ta, chiar și involuntar. Asta-i greșeala ta. Cine are nevoie de judecători? Cine-i poate suporta? Nu oricine.

    În lumea de azi se caută impunerea unor idei realmente generoase - de fapt, doar firești - dar până la acceptarea și practicarea lor în cazuri concrete numeroase, va trece timp. (Varianta optimistă.) E vorba de rezistența la deschidere a slăbiciunii și mizeriei umane, pur și simplu.
    • Like 2
  • Foarte adevarat. Practica nu este doar paguboasa si imorala. Este ilegala de-a dreptul.
    Ipoteza din cel de-al doilea paragraf este verificata cu peste 100 de cv-uri trimise. Nu doar 50.
    • Like 0
    • @ Mircea Rusu
      Mhai Nai check icon
      De ilegalitate nu-i pasa nimanui. Nu poti sa dovedesti. Si pierderea n-o realizazeaza, deoarece n-au cu ce sa o compare.
      Separat, as zice ca asta e unul din motivele pentru care tarile vestice au productivitate mai buna: se folosesc si de experienta, nu doar de o presupusa energie ....
      Ex simplu: la 53 de ani nu ma pot angaja nu Romania, dar ceva mai la vest sunt intrebat: "Ati vrea sa lucrati cu noi?" Si asta pe un salar la care in Romania nu poti visa decat daca esti pus politic si platit de stat.
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Andreea Pietroșel Andreea Pietroșel, Cristina Săracu, Mădălina Uceanu și Lestat Monroe
sound-bars icon