„Fără amânare!” Semnalul care arată că pacientul trebuie să se prezinte urgent la urolog. Conf. dr. Laurenția Galeș: „Stăm mult mai bine ca țară, față de acum 5 ani, în ce privește accesul la tratamente moderne oncologice”

Domnul Marin - numele este ales aleatoriu, pentru a proteja identitatea persoanei - constatase că de la o vreme avea o ușoară disurie, în timpul zilei. Trecut puțin de 65 de ani, nu avusese până atunci vreo problemă de sănătate care să îi dea bătăi de cap. Ba, când se întâlnea cu prietenii săi la pescuit, se mândrea cu modul său de viață sănătos și cu sănătatea lui de fier. După o vizită la medicul de familie, apoi la un urolog care i-a recomandat un set de analize, bărbatul a aflat că una dintre analize, antigenul specific prostatic (PSA), avea o valoare puțin peste valoarea normală, mai exact 5 ng/ml, față de limita normală 4 ng/ml. Fără să mai stea pe gânduri, urologul i-a recomandat o biopsie, iar rezultatul a picat ca un trăznet pentru domnul Marin: o formă agresivă de cancer de prostată.

Acest articol face parte dintr-o serie dedicată prevenției, care încurajează realizarea testului PSA, ce poate identifica prezența celulelor canceroase la prostată încă din faze incipiente. Campania este realizată împreună cu Janssen și Johnson & Johnson, cu susținerea Societății Naționale de Oncologie Medicală din România, FABC, SRROM.

„Există un scor Gleason și acesta este maximum 10. Între valorile 8 și 10, se consideră pacient high-risk (cu risc înalt). Acest pacient a avut Gleason 8, ceea ce înseamnă că, pentru el, faptul că s-a dus la medic atunci când PSA-ul lui a fost 5, practic i-a salvat viata. Dacă mai aștepta să se facă 10, acest cancer agresiv cu Gleason 8 era posibil să fi dat deja metastaze”, explică conf. dr. Laurenția Galeș, medic primar oncologie și radioterapie medicală, doctor în ştiinţe medicale.

În urma biopsiei, după ce a discutat cu medicii, domnul Marin a hotărât să opteze pentru intervenția chirurgicală.

„Și-a făcut intervenția chirurgicală care a fost curativă, tumora nu era mare, s-a pretat la intervenție limitată, fără disfuncții remanente, mă refer la incontinența urinară. Pentru el a fost foarte important că a mers la medic, chiar dacă PSA-ul nu era foarte mare”, a punctat medicul Laurenția Galeș.

foto: spatiulmedical.ro

Fără simptome specifice. „Toate aceste simptome pot apărea și la cancer și la adenomul de prostată”

Medicii avertizează că în cazul cancerului de prostată nu există simptome specifice. Sunt simptome comune și tumorilor benigne, adică noncanceroase, dar și tumorilor maligne: urinat noaptea - nicturie, urinat cu dificultate - disurie, jet întrerupt. „Toate aceste simptome pot apărea și la cancer și la adenomul de prostată. Dar bărbații, mulți dintre ei, iau aceste simptome ca ceva normal odată cu vârsta și nu se duc la medic decât atunci când apar lucruri mai serioase - dureri importante, urinat cu sânge, obstrucție completă, pacientul nu mai poate urina și ajunge în glob vezical în urgență. Mulți dintre pacienții noștri merg la medic în stadiu direct metastatic, din păcate. Și pacienții care urmăresc PSA-ul ajung la medic nu când PSA-ul este puțin peste normal, 6 sau 7, ci când este 20”, precizează medicul oncolog.

Dr. Laurenția Galeș a identificat două mentalități care fac ca posibilii pacienți să nu se prezinte la medic în stadii incipiente ale cancerului de prostată: „Una este percepția că acest cancer de prostată apare la vârstă înaintată, iar cea de-a doua - că nu este un cancer grav”.

În ceea ce privește vârsta, programele de screening au inclus pacienți începând cu vârsta de 55 de ani. Sunt anumite categorii la care vârsta trebuie să coboare destul de mult, crede medicul, impactul eredității fiind important. „Ereditatea trebuie văzută nu numai la modul ai cancer de prostată în familie. Sunt multe cancere legate între ele printr-un anumit teren predispozant – iar BRCA este cel mai cunoscut. Tipuri de cancer la care modificările de gene BRCA sunt implicate sunt mai multe: cancerul de pancreas, de sân, de ovar. Și atunci e bine de știut că prezența oricărui fel de cancer în familie, pe linie maternă sau paternă, îți crește riscul și îți coboară vârsta de la care trebuie să începi să faci investigații mai serioase”, subliniază medicul oncolog.

Legat de evoluția cancerului de prostată, medicul spune că aceasta poate fi în general una lentă, în cazul diagnosticării în stadii incipiente.

Întrebată de la ce vârstă ar trebui să meargă la controale medicale o persoană cu rude de grad 1 sau 2 cu cancer, conf. dr. Galeș a dat un răspuns tranșant: „Cu 10 ani mai devreme decât populația generală, adică pentru un bărbat cu cancer în familie ar trebui să înceapă la 40-45 de ani controalele. Iar dacă rudele cu cancer din familie au fost de vârste tinere, atunci cu 10 ani mai devreme decât cea mai tânără vârstă la care a apărut în familie. Adică dacă ai avut în familie un cancer mamar care a apărut la 30 de ani sau 28 de ani, rudele acelei persoane, copiii de exemplu, trebuie să înceapă la 20 de ani să facă controale”.

Semnalul care arată că pacientul trebuie să se prezinte urgent la urolog: „Fără amânare!”

În perioada pandemiei, medicii oncologi spun că au resimțit o îngreunare a diagnosticului de cancer de prostată, fiind situații în care pacienți cu un PSA (antigenul specific prostatic) mare au găsit foarte greu un urolog unde să facă puncția, să aibă confirmarea că e un cancer de prostată. Dr. Laurenția Galeș punctează că o campanie de conștientizare pe tema cancerului de prostată ar trebui să aibă în centru ideea că orice valoare de PSA peste normalul de 4, oricât ar fi de mic peste 4, înseamnă că bărbatul respectiv trebuie să se prezinte la urolog.

„Simptomatologia amintită e semn că pacientul trebuie să se prezinte la urolog. Fără amânare! Uneori și medicii de familie își mai asumă rolul de a urmări, însă cred că cel mai corect e ca pacientul să ajungă cât mai repede la urolog, care recomandă investigații relativ simple ce trebuie făcute pe loc - examenul clinic, tușeul rectal e obligatoriu, doar PSA-ul nu e suficient. Până aici mi se pare relativ simplu ca acces, de aici urmează dificultățile, pentru că de la o investigație mai simplă cum ar fi o ecografie transrectală, până la investigații mai complexe, dar totuși standard, cum ar fi un RMN clasic de pelvis, nu mai vorbesc de un RMN multiparametric, specific pentru urologie, deja de aici accesul devine dificil”, spune ea. În orașele mari se găsește repede un loc unde pacientul poate face aceste investigații, însă cu niște costuri care nu sunt de neglijat. Categoriile de populație cu situație economică mai puțin fericită și aflată în localități mai departe de centrele mari sunt defavorizate din acest punct de vedere. „Cred că poate după un eventual triaj făcut chiar prin acest PSA, modelul unor caravane - așa cum sunt pentru cancerul de col uterin - în care un urolog să meargă în comunități mai îndepărtate și să facă aceste consulturi cred că ar fi de adoptat și pentru cancerul de prostată”, spune conf. dr. Laurenția Galeș.

Foto: Andrey Khokhlov / Alamy / Profimedia

Ulterior, după ce urologul a decis, pe baza unei biopsii, că este vorba de cancer de prostată, pacienții ajung la oncolog pentru tratament. „În general, pacienții cu mai puține comorbidități pot opta pentru intervenția chirurgicală. Pacienții vârstnici preferă să facă radioterapie”, spune medicul.

Tratamente moderne, accesibile în România

Tratamentul pentru cancerul de prostată presupune posbilități multiple, pe paliere de stadii ale bolii.

În stadiile localizate există varianta în care intervenția chirurgicală poate să obțină vindecarea. La fel de bune rezultate se pot obține cu radioterapia externă sau cu radioterapia cu implanturi de semințe. Sunt variante echivalente ca eficiență, cu toxicități diferite, care trebuie discutate între medic și pacient, pentru a alege cea mai bună variantă. Toate aceste variante presupun performanță înaltă. Interventia chirurgicală pentru cancerul de prostată e relativ minuțioasă, pentru ca pacientul să nu rămână cu sechele importante, cum ar fi incontinența urinară, și de aceea trebuie făcută în centre unde această intervenție se face suficient de des. Intervenția poate fi făcută pe cale clasică sau robotică, însă cea robotică nu e disponibilă în multe clinici medicale.

În etapa avansată sau chiar boala metastatică există de asemenea tratamente ce au îmbunătățit mult supraviețuirea, multe din tratamentele sistemice sunt accesibile, decontate de Casa de Sănătate, multe sunt sub formă orală. Pentru tratamentele injectabile, bugetarea programului cost - volum a suferit discontinuități. Însă lucrurile sunt mult mai bune ca acum 5 ani.

„Stăm mult mai bine ca țară ca acum 5 ani, în ce privește tratamentul în bolile oncologice. Acum 5 ani eram spre ultimele locuri, însă acum, pentru unele tratamente, sunt și țări civilizate în care nu se compensează, nu e cazul cancerului de prostată, dar de exemplu la cancerul de sân sunt medicamente noi, de ultimă generație, care se compensează în România și nu se compensează în Olanda sau în Danemarca, de exemplu, pentru că fiecare țară are un sistem propriu de compensare. Sistemul comun de aprobare este cel al Agenției Europene a Medicamentului, EMA, însă rambursarea nu urmează același tip. Statisticile spun că am fi cu 5 ani în urmă față de țările Europei în ce privește rambursarea”, spune conf. dr. Laurenția Galeș.

Colaborarea interdisciplinară. Model de bune practici în Târgu Mureș: toate cazurile de cancer de prostată – discutate în tumor board

Dovezi științifice arată că discutarea cazurilor de cancer în comisii multidisciplinare sau tumor board aduce beneficiu de supraviețuire pacienților, independent de tratament. Consulturile interdisciplinare și tumor board-urile sunt absolut esențiale, susțin medicii. Pentru a fi disponibile și pacienților din zone mai îndepărtate de marile orașe ar fi nevoie de un proiect amplu de digitalizare, pentru ca în tumor boarduri virtuale anumiți specialiști să se uite pe cazurile mai complexe pe care le pot avea colegii din regiuni mai îndepărtate, vede dr. Galeș.

Pe de altă parte, nici centrele spitalicești foarte mari nu stau întotdeauna bine, pentru că sunt sufocate poate de prea multe cazuri.

„Trebuie să încercăm să luăm exemplele pozitive, în toate domeniile. Unde merge lucrul ăsta foarte bine? Acolo. Hai să vedem cum fac ei și să translatăm la nivel regional sau național. De exemplu, pentru cancerul de prostată, în una dintre discuțiile între colegi, pentru un centru din Târgu Mureș, doamna doctor de acolo spunea așa: La noi în județ sunt 15 urologi. Atunci când orice anatomopatolog din județ a constatat că are o biopsie cu un cancer de prostată, anatomopatologul referă cazul respectiv către tumor board și noi ne întâlnim cu toții, o zi pe săptămână, virtual sau fizic, toți cei 15 urologi, plus anatomopatologi, plus oncologul, radioterapeutul, imagistul și discutăm cazurile. În București, unde sunt poate de 10 ori mai mulți specialiști, poate nu se face un singur tumor board, dar poate faci 10, în care fiecare caz, fiecare pacient să fie discutat la maniera asta. În București se practică asta la nivel de spital, dar clinicile de referință de urologie nu au oncolog și radioterapeuți, clinicile de referință de oncologie nu au sau au puțini urologi. Și ar trebui să fie făcută cumva o rețea între aceste clinici”, propune medicul Laurenția Galeș.

Peste 2.400 de români mor în fiecare an din cauza cancerului de prostată

Cancerul de prostată este un cancer multă vreme silențios, care afectează prostatei. Legenda spune că dacă bărbații ar trăi suficient de mult, cu toții ar avea cancer de prostată. Pe de altă parte, sunt multe forme care sunt silențioase și care nu ar pune probleme chiar pe parcursul vieții pacientului. La nivelul țărilor dezvoltate există controverse legate de screeningul în cancerul de prostată, de screeningul prin PSA, fiind opinii pro și contra. Cei care sunt contra screeningului în masă, la nivelul întregii populații, spun că sunt descoperite multe forme indolente, pe care medicii le supratratează și supradiagnostichează și adaugă morbiditate și stres unor persoane care nu ar avea neapărat nevoie de vreun tratament. România nu este în situația aceasta, atrage atenția medicul oncolog, asta fiind valabil doar în țările foarte dezvoltate.

Date statistice în America de Nord și Europa de Vest arată că numărul de decese raportat la numărul de cazuri noi, în fiecare an, este în jur de 15 %. Pe când în România raportul este de 26%.

„În România, faptul că nu avem program de screening, dar și faptul că există o lipsă de educație sanitară și că oamenii nu merg la medic nici atunci când au simptome duc la aceste stadii mai avansate la noi și la raportul mai mare între mortalitate și incidență. De unde provine această prezentare tardivă? Tocmai pentru că există percepția potrivit căreia cancerul de prostată apare la vârstnici, că este indolent și că nu e grav și că putem să amânăm prezentarea la medic chiar și atunci când avem simptome”, explică dr. Galeș.

În fiecare an, în România se înregistrează 8.000 de cazuri noi de cancer de prostată și 2.400 de decese din cauza cancerului de prostată.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp