Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Ziua Independenței Ucrainei: Sărbătoarea câștigată cu cel mai mare preț

Ziua Ucrainei

Foto: Robert Atanasovski/ AFP/ Profimedia

Timp de 33 de ani, Ucraina a sărbătorit cea mai importantă sărbătoare națională - Ziua Independenței - pe 24 august. Această zi reprezintă încă un moment în formarea și menținerea conștiinței naționale, consolidând sentimentul de unitate și mândrie al ucrainenilor față de țara lor. Este un moment în care fiecare ucrainean reflectă asupra luptei sale pentru suveranitate și libertate, reafirmând valorile și identitatea națională. Ziua Independenței Ucrainei este de o importanță majoră deoarece simbolizează eliberarea de sub dominația sovietică și afirmarea suveranității naționale. Scumpă mai este independența în ziua de astăzi. Ucraina este nevoită să treacă printr-un război de proporții pentru a-și apăra independența, demonstrând lumii întregi că lupta pentru libertate și dreptul la auto-determinare nu se termină niciodată.

Ucraina într-o continuă luptă pentru independență

Marea zi de 24 august 1991 a lăsat o amprentă de neșters în istoria Ucrainei. În acea zi, sub zidurile Radei Supreme (Parlamentul Ucrainei) a Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene, s-a desfășurat o adunare națională de o importanță aparte, care avea să fie înscrisă în cărțile de istorie ca un moment definitoriu. În cadrul acestei reuniuni de față cu aproximativ 40.000 de persoane, deputații ucraineni au adoptat Legea istorică privind proclamarea independenței Ucrainei.

Ziua Independenței marchează nu doar sfârșitul luptei pentru independența Ucrainei față de fosta Uniune Sovietică, care a culminat cu declarația de independență la 24 august 1991, dar și distrugerea regimului totalitar și începutul unei noi etape în dezvoltarea țării. La fel ca în 1991, Ucraina se află din nou în fața unei lupte existențiale, de această dată împotriva Rusiei, care încearcă să-și reafirme dominația asupra unui stat independent. Dacă în urmă cu peste trei decenii, declarația de independență simboliza victoria asupra unui imperiu sovietic în declin, astăzi, Ucraina se confruntă cu un alt tip de agresiune, care nu vizează doar integritatea teritorială, ci și suveranitatea și identitatea sa națională. Lupta din prezent împotriva Rusiei este o continuare a acelei lupte istorice, demonstrând că spiritul de rezistență, curajul și dorința de autodeterminare ale poporului ucrainean rămân la fel de puternice.

Atitudinea față de Ziua Independenței Ucrainei s-a schimbat radical. În 2013, această sărbătoare era considerată cea mai importantă sau favorită de doar 12% dintre ucraineni, în timp ce în 2024, acest procent a crescut la 64%. Această transformare a avut loc din mai multe motive. În primul rând, contextul geopolitic a evoluat semnificativ. În 2013, Ucraina era condusă de președintele Viktor Ianukovici, care era perceput ca o marionetă a Federației Ruse, iar cetățenii se confruntau cu tensiuni interne și o situație politică instabilă. Încrederea în guvernul de atunci era scăzută, iar mulți ucraineni se simțeau resemnați cu privire la independența veritabilă a statului lor.

Însă, odată cu agresiunea rusească pe scară largă din 2022, sentimentul național și unitatea națională a ucrainenilor au fost consolidate. Războiul a subliniat importanța suveranității și independenței, determinând cetățenii să își reafirme valorile naționale și să se unească împotriva agresiunii externe, despre aceasta afirma și actualul președinte Volodimir Zelenski. Această schimbare a fost influențată și de eforturile de promovare a conștiinței naționale și educarea tinerilor în privința istoriei și culturii Ucrainei. Astfel, Ziua Independenței a devenit o sărbătoare simbolică, reflectând nu doar o schimbare de atitudine, ci și o reafirmare a identității naționale în primul rând în fața Rusiei.

Răzbunarea Rusiei

Cu toate acestea, de exact doi ani jumătate încoace, 24 august a devenit și un prilej de intensificare a violenței din partea Forțelor Armate Rusești, care au transformat această zi de celebrare într-una de groază pentru mulți ucraineni. În loc să fie un moment de bucurie și comemorare, Ziua Independenței Ucrainei este marcată de bombardamente masive asupra orașelor ucrainene, inclusiv asupra zonelor civile și rezidențiale. Escaladarea războiului ruso-ucrainean pe scară largă a transformat sărbătoarea națională într-un simbol al rezistenței și al sacrificiului.

Situația este atât de gravă încât Ambasada SUA a emis avertismente serioase cu privire la riscul crescut de atacuri cu rachete asupra Kievului și a întregii Ucraine în preajma Zilei Independenței. Acest "prilej" al sărbătorii naționale a devenit, din păcate, un moment de pericol sporit pentru cetățenii ucraineni, care trebuie să își celebreze libertatea și independența sub amenințarea constantă a alarmelor aeriene, de multe ori chiar din adăposturi. 

Nu este pentru prima dată când partenerii occidentali avertizează asupra unei amenințări crescute în perioadele de importanță majoră pentru Ucraina. Avertismente similare au fost emise și în anii precedenți, în special în perioada 23-24 august 2023, când au avut loc atacuri, deși Ucraina a reușit să respingă cu succes majoritatea amenințărilor. Este demn de menționat că, de Ziua Independenței din 2022, a fost înregistrat un număr record de raiduri aeriene la Kiev și în alte regiuni ale Ucrainei.

Au trecut aproape trei săptămâni de la începutul operațiunii militare ucrainene pe teritoriul rus, în regiunea Kursk. Din 6 august până în prezent, forțele militare ucrainene au avansat peste 30 de kilometri în adâncimea teritoriului rus, preluând controlul asupra a aproape 100 de localități, pe o suprafață de peste 1.000 de kilometri pătrați. Este de așteptat ca răzbunarea pregătită de Putin să aibă loc astăzi, de Ziua Independenței Ucrainei, așa cum s-a întâmplat și în anii anteriori.

În loc de concluzii

În ciuda acestor provocări, Ziua Independenței rămâne un simbol al rezilienței poporului ucrainean. Fiecare 24 august este o reamintire a voinței neclintite a Ucrainei de a-și apăra suveranitatea și de a rezista în fața agresiunii externe, continuând să lupte pentru un viitor liber și prosper. Datorită acestui fapt, cetățenii statului vecin, Republica Moldova sărbătoresc și ei la 3 zile după - Ziua Independenței Republicii Moldova, la 27 august. Din păcate, trebuie să conștientizăm că ucrainenii și moldovenii se află în aceeași barcă, pentru că fără o sărbătorire a independenței la Kiev nu există sărbătorirea independenței la Chișinău.

Acest editorial a apărut prima dată pe site-ul publicației Agora.md din Republica Moldova.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Si a fost Olimpiada cea aducatoare de pace, de bine, de bucurie in care doar intrecerile sportive conteaza. Olimpiada cu al sau regulament vechi, antic si de demult ce a adus inca de la inceputurile sale o distinctie clara intre bine si rau.

    În lunga-i istorie, in timpul Jocurilor Olimpice încetau orice conflicte politice și militare dintre cetățile grecești, instituindu-se așa-zisa „pace olimpică”. Niciun barbar nu avea dreptul de a concura la Jocurile Olimpice. Orice persoana care comisese o crimă sau care furase dintr-un templu primea interdicția de a mai participa vreodată la competiții. In prezent nu se mai respecta multe cutume. Jocurile Olimpice nu mai reusesc sa opreasca razboaiele, sa insufleteasca natiile, sa adune oamenii in jurul simbolurilor sale. Intr-o masura destul de mica, planeta a vibrat si a celebrat momentul Paris 2024.

    „Jocurile Olimpice 2024. Marș la Paris pentru sportivii ucraineni care au murit de la începutul invaziei lui Putin
    Sute de oameni au participat la un marș pașnic, desfășurat la Paris, în semn de omagiu pentru sportivii ucraineni care și-au pierdut viața de la începutul invaziei în Ucraina, relatează AP”. - https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/jocurile-olimpice-2024-mars-la-paris-pentru-2375324.html

    „Aproape 500 de atleți și antrenori ucraineni și-au pierdut viața de la începutul invaziei ruse în Ucraina, potrivit unui bilanț al Ministerului Tineretului și Sportului de la Kiev. 13 dintre sportivii de performanță au fost campioni europeni și mondiali. Ei nu-și vor mai putea reprezenta niciodată țara la Jocurile Olimpice sau la orice altă competiție sportivă.

    Publicația Kyiv Independent trece în revistă câțiva dintre atleții uciși de războiul declanșat de Rusia: tineri care și-au abandonat cariera sportivă ori s-au întors din străinătate pentru a-și apăra țara pe front sau care au murit, ca atâtea alte mii de civili, în bombardamentele ruse asupra orașelor și satelor ucrainene”. - https://www.digi24.ro/stiri/sport/atletii-ucrainei-care-nu-vor-mai-avea-niciodata-sansa-sa-participe-la-jocurile-olimpice-pentru-ca-au-fost-ucisi-de-rusia-2874109

    La multi ani, Ucraina!
    • Like 2


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult