Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„Nu ne permitem acest lux”. Aproape 87% din veniturile publice se duc către salarii și pensii. Enorm!

Mici - Foto: Inquam Photos / George Călin

Foto: Inquam Photos / George Călin

Vești bune: inflația a coborât la 11,2% în aprilie și continuă trendul de scădere din ultimele luni: decembrie 2022 (16,4%) - ianuarie și februarie 2023 (15,4%) - martie 2023 (14,5%). Se confirmă estimările analiștilor și proiecția BNR: inflație de 10% în trimestrul al treilea și 7%-8% în trimestrul al patrulea. O dinamica bună, mai ales având în vedere creșterea medie a salariului mediu net cu 15,7% la martie 2023 (prima lună din ultimii 2 ani, când salariul mediu crește peste dinamica prețului). 

Politica monetară promovată de BNR începe să dea rezultate. Chiar dacă tratamentul este dureros (creșterea dobânzilor), rezultatele sunt pozitive (temperarea inflației).

Veștile mai puțin bune: politica fiscală poate strica această dinamică. Deficitul fiscal în creștere alimentează cel mai mare deficit comercial % PIB din UE, ambele generând presiuni pe deprecierea monedei naționale și creșterea inflației. În acest context, marea “reformă” prin OUG-ul propus recent spre adoptare este praf în ochi: reducerea cheltuielilor publice cu 5 miliarde de lei nu înseamnă decât 1% din totalul cheltuielilor din sectorul public. Avem nevoie de mult mai mult!

- Stimularea încasărilor veniturilor la buget: am explicat de curând că 8% din toate veniturile publice înregistrate în 2022 provin de la numai 3 companii (OMV, British American Tobacco și Romgaz), în timp ce 25% din încasări provin numai din 3 sectoare (comerț produse din tutun 11%, comerț carburanți 9.2% și producția de energie 4,4%). Este foarte bine că se plătesc impozite în aceste sectoare și de către acești mari contribuabili, dar este nevoie de stimularea producției și a păturii de mijloc cu ajutorul investițiilor, stabilității fiscale, reformelor în administrația publică și reducerea economiei subterane.

- Cheltuielile publice: nu văd curaj politic pentru reforma salarizării în administrația publică și a pensiilor speciale. Aproape 87% din veniturile publice se duc către salarii și pensii. Enorm! Nu ne permitem acest lux.

Restul poporului plătește prin creșterea datoriei publice (riscăm majorarea taxelor) și inflație (taxa invizibilă care reduce nivelul de trai).

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Stim si noi si vedem aceste cifre alarmante zilnic, stimate autor,dar de ce nu le spuneti si acolo ,la ,,cei de la butoane ? Caci ,,budaiul mincinos ,, se tine cu doua maini de pensiile Nesimtite si nu se vede ca ar avea de gand sa renunte la ele . Pai Nu ptr ca si el , va beneficia candva de asa ceva !!
    • Like 2


Îți recomandăm

Stockholm / sursa foto: Profimedia

După etapa entuziasmului inițial vine întotdeauna etapa regulilor clare. Descoperim treptat că libertatea merge mână în mână cu responsabilitatea, iar efectele acțiunilor noastre nu se opresc la gardul casei. Apare deseori o discuție importantă despre echitate. Orice tehnologie aflată în stadiu incipient beneficiază de subvenții și reglementări generoase, dar când devine mainstream și ocupă o pondere mare pe piață, privilegiile scad deoarece utilizarea ei devine o normă.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Iată că președintele N. Dan se află, în fine, în fața unei alegeri turnesol, pe care nu o mai poate evita, amâna, tărăgăna: guvern minoritar PSD cu Grindeanu premier, cârdășit cu AUR în Parlament, sau guvern minoritar PNL, USR, UDMR, premier Siegfried Mureșan, pe care AUR nu îl va vota și nici susține în veci.

Citește mai mult

Petrom - statie

Recent, Petrom a majorat prețurile carburanților cu 5 bani pe litru atât la benzină, cât și la motorină. La prima vedere, decizia pare greu de înțeles. În perioada respectivă, cotația petrolului Brent nu oferea un argument evident pentru o scumpire, iar cursul de schimb nu exercita presiuni semnificative asupra costurilor de import. În lipsa unor explicații convingătoare, mulți consumatori s-au întrebat firesc: de ce cresc prețurile când principalii indicatori ai pieței nu justifică o astfel de mișcare?

Citește mai mult
sound-bars icon