Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„Nu ne permitem acest lux”. Aproape 87% din veniturile publice se duc către salarii și pensii. Enorm!

Mici - Foto: Inquam Photos / George Călin

Foto: Inquam Photos / George Călin

Vești bune: inflația a coborât la 11,2% în aprilie și continuă trendul de scădere din ultimele luni: decembrie 2022 (16,4%) - ianuarie și februarie 2023 (15,4%) - martie 2023 (14,5%). Se confirmă estimările analiștilor și proiecția BNR: inflație de 10% în trimestrul al treilea și 7%-8% în trimestrul al patrulea. O dinamica bună, mai ales având în vedere creșterea medie a salariului mediu net cu 15,7% la martie 2023 (prima lună din ultimii 2 ani, când salariul mediu crește peste dinamica prețului). 

Politica monetară promovată de BNR începe să dea rezultate. Chiar dacă tratamentul este dureros (creșterea dobânzilor), rezultatele sunt pozitive (temperarea inflației).

Veștile mai puțin bune: politica fiscală poate strica această dinamică. Deficitul fiscal în creștere alimentează cel mai mare deficit comercial % PIB din UE, ambele generând presiuni pe deprecierea monedei naționale și creșterea inflației. În acest context, marea “reformă” prin OUG-ul propus recent spre adoptare este praf în ochi: reducerea cheltuielilor publice cu 5 miliarde de lei nu înseamnă decât 1% din totalul cheltuielilor din sectorul public. Avem nevoie de mult mai mult!

- Stimularea încasărilor veniturilor la buget: am explicat de curând că 8% din toate veniturile publice înregistrate în 2022 provin de la numai 3 companii (OMV, British American Tobacco și Romgaz), în timp ce 25% din încasări provin numai din 3 sectoare (comerț produse din tutun 11%, comerț carburanți 9.2% și producția de energie 4,4%). Este foarte bine că se plătesc impozite în aceste sectoare și de către acești mari contribuabili, dar este nevoie de stimularea producției și a păturii de mijloc cu ajutorul investițiilor, stabilității fiscale, reformelor în administrația publică și reducerea economiei subterane.

- Cheltuielile publice: nu văd curaj politic pentru reforma salarizării în administrația publică și a pensiilor speciale. Aproape 87% din veniturile publice se duc către salarii și pensii. Enorm! Nu ne permitem acest lux.

Restul poporului plătește prin creșterea datoriei publice (riscăm majorarea taxelor) și inflație (taxa invizibilă care reduce nivelul de trai).

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Stim si noi si vedem aceste cifre alarmante zilnic, stimate autor,dar de ce nu le spuneti si acolo ,la ,,cei de la butoane ? Caci ,,budaiul mincinos ,, se tine cu doua maini de pensiile Nesimtite si nu se vede ca ar avea de gand sa renunte la ele . Pai Nu ptr ca si el , va beneficia candva de asa ceva !!
    • Like 2


Îți recomandăm

Cristi Danilet - fb

Practic: Prin această soluție se atestă că toți cei care au inițiat, anchetat și judecat în cazul Danileț au greșit. Este vorba de un număr de 18 judecători români de la Inspecția Judiciară, CSM și ICCJ – printre ei și actualul președinte al instanței supreme – care au încălcat legea, sancționând pe nedrept un magistrat. În procedura de la CEDO au intervenit de partea Guvernului patru cunoscute asociații, a căror poziție a fost infirmată de CEDO. foto Facebook/ Cristi Danileț

Citește mai mult

Lia Savonea

Se spune că natura are oroare de vid. Acolo unde există un gol, el va fi umplut, indiferent cu ce, pentru că aceasta este legea naturală. Vidul din Justiție a fost umplut de Savonea. Este Savonea o surpriză? Un șoc? O revelație urâtă? A creat ea singură, ca un mastermind diabolic, rețeaua care controlează astăzi Justiția? Nu a văzut nimeni ce face?

Citește mai mult

Otto Uwe Keul

În ultimii 15 ani, numărul de furnizori de fructe și legume locali ai Lidl România a crescut de la 70 la peste 500. 2025 a însemnat și depășirea unei borne- în sezon, pe rafturile magazinele lanțului de retail s-au găsit numai roșii românești 100%, urzici, leurdă, lobodă, ștevie, mărar, pătrunjel, ceapă verde 100%, pepeni 100%, zmeură și afine 100%, adică produse local. Încurajați de rezultate și de afacerile în creștere, agricultorii au început să exporte prin Lidl România- anul acesta, au ieșit peste granițe peste 1.600 de tone de legume și fructe spre Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria.

Citește mai mult
sound-bars icon