Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„Nu ne permitem acest lux”. Aproape 87% din veniturile publice se duc către salarii și pensii. Enorm!

Mici - Foto: Inquam Photos / George Călin

Foto: Inquam Photos / George Călin

Vești bune: inflația a coborât la 11,2% în aprilie și continuă trendul de scădere din ultimele luni: decembrie 2022 (16,4%) - ianuarie și februarie 2023 (15,4%) - martie 2023 (14,5%). Se confirmă estimările analiștilor și proiecția BNR: inflație de 10% în trimestrul al treilea și 7%-8% în trimestrul al patrulea. O dinamica bună, mai ales având în vedere creșterea medie a salariului mediu net cu 15,7% la martie 2023 (prima lună din ultimii 2 ani, când salariul mediu crește peste dinamica prețului). 

Politica monetară promovată de BNR începe să dea rezultate. Chiar dacă tratamentul este dureros (creșterea dobânzilor), rezultatele sunt pozitive (temperarea inflației).

Veștile mai puțin bune: politica fiscală poate strica această dinamică. Deficitul fiscal în creștere alimentează cel mai mare deficit comercial % PIB din UE, ambele generând presiuni pe deprecierea monedei naționale și creșterea inflației. În acest context, marea “reformă” prin OUG-ul propus recent spre adoptare este praf în ochi: reducerea cheltuielilor publice cu 5 miliarde de lei nu înseamnă decât 1% din totalul cheltuielilor din sectorul public. Avem nevoie de mult mai mult!

- Stimularea încasărilor veniturilor la buget: am explicat de curând că 8% din toate veniturile publice înregistrate în 2022 provin de la numai 3 companii (OMV, British American Tobacco și Romgaz), în timp ce 25% din încasări provin numai din 3 sectoare (comerț produse din tutun 11%, comerț carburanți 9.2% și producția de energie 4,4%). Este foarte bine că se plătesc impozite în aceste sectoare și de către acești mari contribuabili, dar este nevoie de stimularea producției și a păturii de mijloc cu ajutorul investițiilor, stabilității fiscale, reformelor în administrația publică și reducerea economiei subterane.

- Cheltuielile publice: nu văd curaj politic pentru reforma salarizării în administrația publică și a pensiilor speciale. Aproape 87% din veniturile publice se duc către salarii și pensii. Enorm! Nu ne permitem acest lux.

Restul poporului plătește prin creșterea datoriei publice (riscăm majorarea taxelor) și inflație (taxa invizibilă care reduce nivelul de trai).

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Stim si noi si vedem aceste cifre alarmante zilnic, stimate autor,dar de ce nu le spuneti si acolo ,la ,,cei de la butoane ? Caci ,,budaiul mincinos ,, se tine cu doua maini de pensiile Nesimtite si nu se vede ca ar avea de gand sa renunte la ele . Pai Nu ptr ca si el , va beneficia candva de asa ceva !!
    • Like 2


Îți recomandăm

Scaun in groapa / sursa foto: Alex Livadaru

Aceasta este capitala, sfâșiată de 6 primari de sector care pun borduri și panseluțe la suprapreț și care au tocat în ultimul deceniu miliarde de euro ca să vopsească gardurile pe afară. Nu-i mai pomenim pe Sorin Oprescu și Gabriela Firea, care au îngropat Bucureștiul în datorii și i-au diminuat șansele de a se dezvolta.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

„Mi-e rușine de rușinea lui”. Zicala asta românească mi-a venit în minte în vreme ce mă uitam la sforțările plug în trotuar ale televiziunilor de știri de a zugrăvi deplasarea președintelui Dan la menajeria de dictatori a regelui Trumpf ca pe un triumf.

Citește mai mult

Balet incluziv / sursa foto: arhiva personala

Mulți dintre părinții copiilor cu dizabilități din România au renunțat de mult să spere că pot să se bucure de beneficiile artei fără să fie respinși, judecați, etichetați ironic. În vârtejul multelor griji și greutăți pe care le au de dus, mersul la spectacol, la muzee, la teatru a devenit un ideal utopic. Rareori există programe adaptate, tururi senzoriale, ore „relaxate” în care zgomotele neașteptate să fie acceptate. În puținele cazuri în care există astfel de oferte, rareori ajung și la urechile părinților. Accesibilitatea e înțeleasă preponderent fizic – rampă, lift – dar nu și senzorial, emoțional sau social.

Citește mai mult
sound-bars icon