Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Nu ne permitem acest lux”. Aproape 87% din veniturile publice se duc către salarii și pensii. Enorm!

Mici - Foto: Inquam Photos / George Călin

Foto: Inquam Photos / George Călin

Vești bune: inflația a coborât la 11,2% în aprilie și continuă trendul de scădere din ultimele luni: decembrie 2022 (16,4%) - ianuarie și februarie 2023 (15,4%) - martie 2023 (14,5%). Se confirmă estimările analiștilor și proiecția BNR: inflație de 10% în trimestrul al treilea și 7%-8% în trimestrul al patrulea. O dinamica bună, mai ales având în vedere creșterea medie a salariului mediu net cu 15,7% la martie 2023 (prima lună din ultimii 2 ani, când salariul mediu crește peste dinamica prețului). 

Politica monetară promovată de BNR începe să dea rezultate. Chiar dacă tratamentul este dureros (creșterea dobânzilor), rezultatele sunt pozitive (temperarea inflației).

Veștile mai puțin bune: politica fiscală poate strica această dinamică. Deficitul fiscal în creștere alimentează cel mai mare deficit comercial % PIB din UE, ambele generând presiuni pe deprecierea monedei naționale și creșterea inflației. În acest context, marea “reformă” prin OUG-ul propus recent spre adoptare este praf în ochi: reducerea cheltuielilor publice cu 5 miliarde de lei nu înseamnă decât 1% din totalul cheltuielilor din sectorul public. Avem nevoie de mult mai mult!

- Stimularea încasărilor veniturilor la buget: am explicat de curând că 8% din toate veniturile publice înregistrate în 2022 provin de la numai 3 companii (OMV, British American Tobacco și Romgaz), în timp ce 25% din încasări provin numai din 3 sectoare (comerț produse din tutun 11%, comerț carburanți 9.2% și producția de energie 4,4%). Este foarte bine că se plătesc impozite în aceste sectoare și de către acești mari contribuabili, dar este nevoie de stimularea producției și a păturii de mijloc cu ajutorul investițiilor, stabilității fiscale, reformelor în administrația publică și reducerea economiei subterane.

- Cheltuielile publice: nu văd curaj politic pentru reforma salarizării în administrația publică și a pensiilor speciale. Aproape 87% din veniturile publice se duc către salarii și pensii. Enorm! Nu ne permitem acest lux.

Restul poporului plătește prin creșterea datoriei publice (riscăm majorarea taxelor) și inflație (taxa invizibilă care reduce nivelul de trai).

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Stim si noi si vedem aceste cifre alarmante zilnic, stimate autor,dar de ce nu le spuneti si acolo ,la ,,cei de la butoane ? Caci ,,budaiul mincinos ,, se tine cu doua maini de pensiile Nesimtite si nu se vede ca ar avea de gand sa renunte la ele . Pai Nu ptr ca si el , va beneficia candva de asa ceva !!
    • Like 2


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult
sound-bars icon