Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

„Nu știți cu cine vorbiți!” Strângerea rândurilor în jurul procurorului Horodniceanu nu face decât să le întărească oamenilor convingerea că legea nu se aplică tuturor

D. Horodniceanu

Foto captura jurnalist.ro

Afirmația pe ton arogant a procurorului Daniel Horodniceanu „Nu știți cu cine vorbiți!” scoate în evidență atitudinea de vătaf a unuia care se presupune că veghează la respectarea legii.

Modul în care fostul şef al DIICOT și actualul vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii a reacționat după ce doi poliţişti l-au tras pe dreapta arată că abuzul de putere apare și la cei care au misiunea să-l combată. 

Justificarea procurorului Horodniceanu cum că „toată treaba a fost provocată” a fost și mai penibilă decât abordarea inițială față de cei doi polițiști. Mai mult, Horodniceanu a invocat presiunea unor probleme personale pentru modul în care a reacționat. Păi asta înseamnă că nu ar mai fi competent pentru calitatea de magistrat.

Ăsta e un test pentru ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, care trebuie să acționeze tranșant pentru ca încrederea oamenilor în sistemul de justiție să nu fie afectată. Orice strângere a rândurilor în jurul procurorului Horodniceanu nu face decât să le întărească oamenilor convingerea că legea nu se aplică tuturor, mai ales celor care au putere și conexiuni.

Horodniceanu este un caz ilustrativ pentru patologia societății noastre actuale. De obicei e sfidător și știe regulile, dar le încalcă cu desfătare, căci se consideră mai puternic decât cei din jurul său. Cazul procurorului Horodniceanu ne obligă să medităm mai bine asupra ordinii pe care acesta a atacat-o prin comportamentul său.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • "Eu sunt in masura sa fac orice" defineste cu adevarat caracterul acestei "marimi" vremelnice. Si nu este singular.
    • Like 0
  • Nume check icon
    Si uite asa se duce pe apa Sambetei o cariera. Fudulia este o boala grea pentru noi romanii!
    • Like 1
    • @ Nume
      Absolut corect. Dar omul o merită. Nu a căzut pradă unui moment de proastă inspirație ca să-l compătimim. Nu. Atitudinea lui dovedește o aroganță de ȘTAB, total nepotrivită poziției lui. Oamenii ăștia (el și cei ca el) chiar nu înțeleg că funcția trebuie să-ți dea o prestanță de alt fel. Nu să faci pe boierul, pe cocalarul șef, ci să fii mai cu cap și mai modest și mai rezervat. Ei se comportă nu cu noblețe, demnitate și respect, așa cum ar trebui, ci ca niște șefi de clan mafiot ordinar. Poate că ei asta și sunt, de fapt... Iar statul ăsta a ajuns un stat mafiot.
      • Like 3


Îți recomandăm

Siegfried Muresan in Parlament

Acum câteva zile mă uitam la un interviu Recorder cu dl Mureșan, ca să văd cine e. Eu eram mulțumit de dl Bolojan și seria premierilor propuși în locul lui nu m-a inspirat în niciun fel până acum, dar, în schimb, dl Mureșan părea să fie un compromis valabil. Planurile lui, calm explicate, erau coerente și, pe deasupra, părea să fie singurul om în România care mai înțelege ceva din ce e în capul președintelui – chiar vorbea cu compasiune despre dl Dan. Împreună cu explicația lui că nu a vrut să-l ignore pe dl Bolojan, îmi dădea impresia unui om decent și capabil. Dar, din păcate, compasiunea, respectul și coerența nu prea se caută în politica românească. Și faptul că numele lui, Siegfried, era subtitrat automat de YouTube cu Zicflid nu era un semn bun.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Jurnalista tanara / sursa foto: Profimedia

Poate că nu există întrebare mai inocentă și, totodată, mai apăsătoare decât aceasta. O întrebare care ne urmărește încă din anii în care lumea nu ne încăpea în palme, iar viitorul nu era decât o întindere nesfârșită, fără hotare și fără consecințe. Atunci nu știam încă să deosebim ceea ce ne dorim de ceea ce se așteaptă de la noi. Știam doar să visăm.

Citește mai mult