„Numărul pacienților cu vârsta sub 55 de ani diagnosticați cu cancer colorectal s-a dublat în ultimele două decenii”. Dr. Hadi AlHajjar, despre cum poate fi această boală diagnosticată și tratată la timp

În ultimele două decenii, din ce în ce mai mulți pacienți tineri sunt diagnosticați cu cancer colorectal, adesea într-un stadiu avansat, în care și intervenția chirurgicală, și tratamentul sunt dificile. „Problema este că această boală nu este simptomatică, nu este dureroasă decât în stadii avansate. Simptomele apar când pacientul are invazie locală sau metastaze sau tumora crește atât de mult încât să scadă lumenul intestinului”, explică Dr. Hadi AlHajjar, medic specialist chirurgie generală în cadrul Spitalului Premiere, Rețeaua de Sănătate Regina Maria. Potrivit lui, există însă modalități de o diagnostica la timp, iar metodele de screening efectuate cu regularitate pot duce la depistarea cancerului colorectal în fază incipientă, când poate fi operat prin metode minim invazive. Cea mai simplă metodă de screening este reprezentată de testele care pot pune în evidență sângerările microscopice din scaun. „Începând de la 40-45 de ani, le recomand tuturor să efectueze anual un test imunochimic fecal (FIT). În cazul în care apare o problemă - să spunem că la 6 luni după test apare o sângerare în scaun, trebuie să efectueze testul încă o dată, nu mai trebuie să aștepte șase luni. Recomand colonoscopia o dată la 10 ani, începând cu vârsta de 45 de ani, în cazul în care nu există suspiciuni sau teste pozitive, care ne arată că există sângerare. Atunci trebuie repetată, chiar dacă a fost efectuată în urmă cu doar un an. La persoanele cu riscuri mai mari, care au cazuri de cancer colorectal în familie, mai des, o dată la 5 ani”, spune medicul, într-un interviu despre cum poate fi diagnosticat și tratat cancerul colorectal.

Statisticile arată că din ce în ce mai mulți oameni sunt diagnosticați cu cancer colorectal. Care sunt motivele?

Numărul pacienților cu vârsta sub 55 de ani diagnosticați cu cancer colorectal s-a dublat în ultimele două decenii, iar în Europa există un procent semnificativ de pacienți sub 50 de ani; undeva la 10% - 15 % din totalul cazurilor de cancer colorectal sunt la pacienții sub 50 de ani. Totodată, incidența cancerului colorectal, în general, a crescut comparativ cu secolul anterior. În primul rând, comportamentul alimentar s-a modificat, mâncăm mai multe alimente procesate, carne roșie, excesiv de mult fast food. Și uleiul este destul de nociv, mai ales dacă este reîncălzit, reprezintă un factor de risc nu doar pentru cancerul colorectal. Din cauza alimentației, a crescut și incidența bolilor inflamatorii intestinale, precum rectocolită ulcerohemoragică și boala Crohn. Acestea sunt boli de dată relativ recentă, comparativ cu cancerul colorectal, care este descris de foarte mult timp. Alimentația este importantă, dacă facem o paralelă cu Japonia, vedem că acolo incidența cancerului colorectal este mai mică decât în Europa, pentru că ei consumă foarte mult orez, legume, carne de pește. După 1970, în momentul în care și în Japonia au început să se folosească alimente americane și europene, a început să crească și incidența cancerului colorectal, dar tot rămâne mai mică decât în Europa. Bineînțeles, alimentației i se adaugă și alți factori, atât genetici, cât și legați de stilul de viață.

Pe de altă parte, nu trebuie să uităm că în secolul XXI speranța de viață a crescut foarte mult. În secolul XIX, de exemplu, media de viață era de 35-40 de ani, la începutul secolului XX era 40-50 de ani, oamenii nu apucau pur și simplu să ajungă la vârsta la care puteau să facă o formă de cancer și atunci implicit acum crește și numărul cazurilor. Un alt motiv pentru creșterea incidenței cancerului este și faptul că, în secolul XX, foarte mulți oameni mureau fără să știe că au avut cancer, pentru că nu existau metode performante de diagnostic, nu se știa cauza și nu erau nici centralizate informațiile, ca să putem să facem o statistică.

Cu toate acestea, după cum spuneți, recent a crescut foarte mult numărul pacienților tineri diagnosticați cu cancer colorectal.

Într-adevăr, după cum am spus și la început incidența la pacienții sub 55 de ani s-a dublat în ultimele două decenii. De la începutul anilor 2000 încoace vedem foarte mulți pacienți sub 55 de ani, iar cancerul colorectal este mai agresiv la persoanele tinere.

De ce sunt lucrurile mai grave în cazul pacienților tineri?

În primul rând, cancerul colorectal nu este diagnosticat la timp pentru că foarte mulți pacienți tineri care au simptomatologie cred că nu sunt la vârsta la care sã poată să facă o formă de cancer. Aici vorbim de pacienți de 40 de ani, care atunci când au sângerări în scaun sau alterarea tranzitului intestinal sau orice alt simptom - dureri abdominale, constipație, se gândesc în primul rând la ce au mâncat, la faptul că ar putea avea hemoroizi sau colon iritabil. De aceea, nu se duc să facă investigațiile care ar putea să pună în fază incipientă diagnosticul de cancer colorectal.

Asta face ca descoperirea cancerului colorectal la persoanele tinere să fie mai dificilă și în stadii mult mai avansate decât în cazul persoanelor mai în vârstă. Al doilea motiv pentru care este destul de agresiv cancerul colorectal la persoanele tinere este că, de obicei, apare pe fondul unor mutații genetice, precum cele care sunt asociate cu sindromul Lynch. Dacă există mutațiile respective, riscul ca pacientul să facă cancer colorectal crește la peste 50%. Mai mult de 50% din pacienții aflați în această situație fac cancer colorectal, comparativ cu populația care nu are respectivele mutații genetice și în rândul căreia riscul este de 4-5%. Nu doar că riscul în cazul acestor persoane este mult mai mare, dar și cancerul este mult mai agresiv. În plus, trebuie menționat faptul că la persoanele tinere multiplicarea celulară este mult mai rapidă - un lucru bun în mod normal, dar nu și în acest caz, în care cancerul se răspândește mai rapid.

În prezent, metodele de screening sunt recomandate persoanelor peste 50 de ani, însă vârsta ar trebui coborâtă și cred că acest lucru se va întâmpla în viitorul apropiat. 

Care sunt simptomele cancerului colorectal?

Problema este că această boală nu este simptomatică, nu este dureroasă decât în stadii avansate. Simptomele apar când pacientul are invazie locală sau metastaze sau tumora crește atât de mult încât să scadă lumenul intestinului atât de mult încât acesta se simte balonat frecvent, iar gazele sau scaunul nu pot trece prin zona respectivă. Când oamenii au aceste simptome, cancerul e destul de avansat. Am avut pacienți de 35-40 de ani în această situație. Așa cum spuneam, de multe ori la această vârstă, când oamenii descoperă că au cancer colorectal, descoperă într-un stadiu avansat, greu de operat sau pentru care e greu de făcut un tratament corect.

Dacă așa, cum spuneați, cancerul colorectal nu doare, ce este de făcut? Care sunt metodele eficiente de screening?

În primul rând, înainte de a le trece în revistă, trebuie să vorbim despre de ce sunt importante. O să fac din nou referire la Japonia, unde și mortalitatea este foarte scăzută în comparație cu Europa pentru că au metode de screening, nu neapărat mai bune, dar sunt făcute la timp și se țin de programări. Când toți care au peste 50 de ani repetă colonoscopiile la 10 ani și fac tot timpul testele pentru sângerări oculte, descoperi tumorile într-un stadiu incipient.

Există mai multe stadii, patru la număr. În stadiul 0, celulele canceroase sunt limitate doar la nivelul mucoasei, vorbim de carcinom in situ, și, dacă este detectat, rata de supraviețuirea la 5 ani este de până la sută la sută. Aproape toți pacienții care descoperă în faza incipientă că au cancer colorectal trăiesc cel puțin 5 ani. Dar rata de supraviețuire scade odată cu avansarea: în stadiul 1 ajunge la 90% - 95%, în stadiul 2, 65% - 85 % (pentru că și aici sunt împărțite în trei, A, B și C), în stadiul 3 e 50%-75 % supraviețuirea la 5 ani, iar în stadiul 4, care este stadiul terminal al bolii, în care cancerul s-a răspândit deja în alte părți ale corpului, este o invazie locală în organele din jur sau sunt metastaze în ficat sau în plămâni, supraviețuirea la 5 ani este de 10%-20 %. De aceea, cel mai important este să descoperim cancerul într-un stadiu cât mai incipient.

Cum putem face asta?

Ce se recomandă să se efectueze anual la fiecare pacient sunt testele din scaun pentru sângerările oculte. Și aici există mai multe variante. Primul test este pe baza unei substanțe chimice, numita guaiac,f care reacționează cu hemoglobină din sângele uman și care, dacă există o sângerare microscopică în scaun, produce o schimbare de culoare. Acest test are câteva dezavantaje. În primul rând, poate da un rezultat fals pozitiv când pacientul consumă un anumit tip de alimente, cum ar fi carnea roșie, de aceea se recomandă să se țină o anumită dietă înainte. Un alt dezavantaj este că nu este specific pentru o sângerare în colon, el poate să detecteze orice fel de sângerare la nivelul stomacului sau intestinului subțire. Dar există un alt test care se face din scaun: testul imunochimic fecal (FIT), care utilizează anticorpi pentru detectarea hemoglobinei din sângele uman. Este și mai sensibil, și mai specific, ne arată că sângerarea este din colon, pentru că hemoglobina din alte părți ale tubului digestiv este degradată până ajunge la nivelul colonului. Ambele teste, care se recomandă anual, ne ajută să știm dacă trebuie să mergem mai departe cu investigațiile. Avantajul la testul imunochimic fecal (FIT) este că pentru el nu e nevoie de o dietă specială și se face dintr-o singură probă, față de celălalt pentru care trebuie trei probe consecutive.

Eu personal recomand FIT, pentru că este mai avantajos din toate punctele de vedere.

Există alte teste care se efectuează din scaun, un test mai specific - ADN fecal, care este o combinație cumva între FIT și o analiză ADN. Pe lângă faptul că detectează sângele, arată și modificările genetice din celulele care se elimina din mucoasa colonului în timpul scaunului și poate orienta mai bine către un diagnostic. Aș mai menționa un test, care nu este disponibil încă în Europa, tocmai l-au introdus în America, se numește Shield. E o analiză de sânge care arată cu precizie de 87% dacă e cancer colorectal. Probabil că va ajunge în Europa și în România și va ușura foarte mult diagnosticarea. Aș vrea să subliniez că în prezent, pe lângă celelalte metode de screening pe care le-am menționat, mai există și teste genetice pe care poate să le facă pacientul, dacă are pe cineva în familie cu cancer colorectal - există teste care identifică mutațiile genetice care cresc riscul de cancer colorectal, cum ar fi sindromul Lynch sau polipoză familială.

Dacă există un rezultat pozitiv la testul imunochimic fecal, care sunt pașii următori?

Trebuie făcută o colonoscopie, pentru cine nu știe ce înseamnă este o procedură prin care introducem o cameră flexibilă la nivelul canalului anal și al rectului, cu vizualizarea completă a colonului. Colonoscopia se poate face în scop diagnostic sau curativ. Dacă medicul, în timpul colonoscopiei, observă un polip atipic care arată ca o formațiune tumorală cu suspiciune maligna, este indicată biopsia din formațiunea tumorală sau chiar polipectomie, adică extragerea polipului și efectuarea unui examen histopatologic, care va confirma sau infirma suspiciunea.

Tumorile în stadiu incipient sunt scoase direct endoscopic. Desigur, trebuie să se efectueze controale repetate, pentru a ne asigura că s-a vindecat complet și că nu reapare nimic acolo.

În cazul suspiciunii de cancer colorectal, se poate face și o colonoscopie virtuală pentru cei care nu vor să facă o colonoscopie tradițională, care se mai numește colonografie și care permite vizualizarea tridimensională a colonului. Seamănă cu colonoscopia tradițională ca rezultate și presupune, la fel, o golire a intestinului (pacientul ia o soluție laxativă care curăță colonul pentru ca la momentul investigației să fie foarte ușor de vizualizat orice anomalie).

Are câteva avantaje, în primul rând este non-invazivă pentru că se face cu computer tomograf, deși pacientul poate simți un ușor disconfort. Nu presupune sedare, ceea ce o face foarte avantajoasă la pacienții cu probleme multiple de sănătate, vârstnici pentru care sedarea complică starea de sănătate. Este destul de rapidă, adică durează undeva la 10-15 minute, și se vizualizează complet colonul, dar și alte probleme în cavitatea abdominală. Și atunci, dacă există un pacient cu o tumoră de colon și cu metastaze hepatice sau pulmonare, acestea se pot identifica în timpul colonoscopiei virtuale. Dezavantajul este că, dacă există o suspiciune de formațiune tumorală rectală, tot trebuie să recurgem la colonoscopie normală, pentru că prin colonoscopie virtuală nu poate fi luată biopsie.

În stadii incipiente, există șansa la o operație minim invazivă?

În stadiile incipiente, da, se poate efectua intervenția minim invazivă, însemnând ori laparoscopic ori robotic. Totul depinde de stadiul bolii. Dacă se prezintă pacientul în urgență, cu ocluzie intestinală, însemnând că lumenul intestinului este aproape complet obturat de formațiunea tumorală (persoana are de obicei vărsături, dureri abdominale) asta face aproape imposibilă efectuarea intervenției pe cale laparoscopică sau robotică, pentru că nu există spațiu suficient în cavitatea abdominală cât să lucreze chirurgul.

După ce tumora este îndepărtată, ce urmează?

În momentul în care avem o biopsie pozitiva a formațiunii tumorale, însemnând ca la biopsie apare o formă de celulele maligne, fie că este înaintea intervenției chirurgicale sau după, cel mai indicat este să se facă o comisie oncologică pentru pacient, adică o comisie multidisciplinară, în care discută cel puțin un chirurg și un oncolog, uneori și un gastroenterolog, pentru că schema terapeutică trebuie să fie personalizată. Și se decide dacă trebuie să facă chimioterapie preoperatorie, pentru a scădea dimensiunea formațiunii tumorale și a ușura intervenția chirurgicală. Sau alternativa este să se facă tratamentul oncologic postoperator, în situații în care se recomandă inițial intervenția chirurgicală, din anumite motive. În cazurile de urgență, cum ar fi ocluzia intestinală, întotdeauna intervenția chirurgicală este prima, pentru că trebuie să scoatem pacientul din faza de urgență și ulterior să primească tratament. După îndepărtarea formațiunii tumorale, se așteaptă după un rezultat histopatologic, care durează undeva la 3-4 săptămâni. Rezultatul ne arată exact dimensiunea formațiunii tumorale, numărul de ganglioni invadați locoregional și în același timp dacă există metastaze în alte organe din investigațiile făcute preoperator și din vizualizarea intraoperatorie a abdomenului. După stadializarea și în funcție de tipul celulelor canceroase, se recomandă un tratament oncologic, sau nu. În unele situații pacientul poate să scape fără tratament oncologic, în stadiile foarte incipiente, în care tumora este scoasă complet și nu există invazie în ganglionii din jur.

Postoperator, după ce formațiunea tumorală a fost scoasă în totalitate și a fost făcut, după caz, sau nu tratament, dacă următoarele investigații arată că nu există o recidivă (se efectuează și un PET-CT, un CT care arată și celulele cu metabolism accelerat), atunci putem să spunem că vindecarea este completa.

Ca o concluzie a discuției, ce conduită preventivă recomandați, pentru ca această afecțiune să poată fi diagnosticată înainte de a fi prea târziu?

Le recomand tuturor să efectueze metodele de screening la timp, începând cu cea mai simplă. Începând de la 40-45 de ani, le recomand tututor să efectueze anual un test imunochimic fecal. În cazul în care apare o problemă - să spunem că la 6 luni după test apare o sângerare în scaun, trebuie să efectueze testul încă o dată, nu mai trebuie să aștepte șase luni. Recomand colonoscopia o dată la 10 ani, începând cu vârsta de 45 de ani, în cazul în care nu există suspiciuni sau teste pozitive, care ne arată că există sângerare. Atunci trebuie repetată, chiar dacă a fost efectuată în urmă cu doar un an. La persoanele cu riscuri mai mari, care au cazuri de cancer colorectal în familie, mai des, o dată la 5 ani. Știu că nu este un lucru plăcut, dar intervenția chirurgicală este mult mai grea decât colonoscopia. 

Proiect susținut de Rețeaua de sănătate REGINA MARIA – partener principal de obiceiuri sănătoase. Un demers educativ, menit să stimuleze mintea și corpul pacientului modern.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp