Sari la continut

De șapte ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Un defect devenit o calitate în doar 20 de ani de la apariția termenului: singurul domeniu unde respectarea regulilor este un dezavantaj „la angajare”

Bărbat la un interviu

Foto: Profimedia Images

„Please tell us about the time you most successfully hacked some (non-computer) system to your advantage?"

„Povestește-ne cum ai fost hacker." Mulți ani la rând, asta a fost o întrebare în formularul de aplicare la Y Combinator, acceleratorul de business care le-a crescut pe Dropbox, Reddit sau AirBnb, acum atât de cunoscute, încât e greu de imaginat că au fost odată startupuri.

Erau încurajate răspunsuri ca „atunci când eram mic, am ascuns un dinte sub pernă fără să zic nimănui, ca să îmi confirm că nu există Zâna Măseluță." Poate sună neserios, dar ce căuta de fapt juriul era „the hacker mindset”.

Mentalitatea în sine, însă, a fost parte din spiritul antreprenorial cu mult înainte să existe noțiunea de „hacking” – înclinația spre inovare, curiozitatea, curajul și o doză sănătoasă de rezistență la autoritate. Le văd frecvent la antreprenorii cu care lucrăm în Startarium, cu atât mai mult în ultimul an, în pivotările și soluțiile neașteptate pe care le-au găsit ca răspuns la pandemie, în felul diferit de a pune întrebări, chiar și în cum folosesc site-ul în moduri pe care nu le-am anticipat.

Un cuvânt născut în comunitatea tech, da. Dar acum tehnologia e în tot. Și odată cu ea, cultura și vocabularul construite în jurul ei. Ceea ce, acum nici 20 de ani, era încă vernacularul unei subculturi, între timp a fost asimilat și extins. Azi, „hacking” e aproape un buzzword. Vorbim despre „hacking mindset”, „hackathoane”, „civic hacking”, „life hacks”, „Ikea hacks”, „growth hacking”, „hack my struggle”, „environmental hacking”.

Și da, poate a avut primul boom de conștientizare în anii ‘90, dar momentul în care își va dovedi cu adevărat valoarea pare că abia începe – între provocările sociale și economice post-pandemie și cele ecologice care se apropie accelerat de noi toți, „hacking” pare fix soluția de care au nevoie sistemele din jurul nostru, așa cum le știm.

Dar ce e „the hacker mindset”, totuși?

Dacă ai văzut cel puțin un film din anii ‘90 cu trance în coloana sonoră, știi că un hacker nu e un cracker. Intenția unui hacker e motivată de curiozitate, provocare și explorare, nu de malițiozitate. E mai mult despre proces decât despre rezultat, despre a înțelege cum funcționează un sistem și a-l folosi într-un mod pentru care nu a fost proiectat. De a găsi soluții mai interesante, mai inteligente; cel puțin mai impresionante, dacă nu mai benefice. Ideea de „hacks” s-a format inofensiv și în joacă printre studenții de la MIT. Google it!

Copiii fac asta inconștient, ei nu știu că jocul are reguli. Mulți antreprenori o fac foarte premeditat, uneori la fel de metodic precum un computer hacker. Din Startarium, „the hacker mindset” se vede așa:

1. „Challenge accepted” | Unii ar spune că viața ar putea fi mult mai simplă dacă te angajezi la Amazon, decât dacă-ți deschizi o afacere proprie. Dar unde e provocarea în asta?

2. Contează să aibă „hack value” | Modul în care faci ce faci trebuie să fie inovator și creativ, impresionant, cu o doză de excelență, chiar spectacol. „Uau, cum ai făcut asta?”

3. Ambiguitatea și incertitudinea sunt oportunități, nu obstacole | Zonele gri, limitele nedefinite, piesele lipsă există pentru a fi completate cu ceva ce poate transforma complet sistemul. Un exemplu foarte literal sunt montajele din mai multe seturi de puzzle ale artistului Tim Klein , ca cel din fotografie:


4. Totul e o iterație | Planul se va schimba. Eșecurile sunt doar lecții și, mai mult: succesul la fel. Important e să faci, să măsori, să înveți, apoi să faci din nou. Toate componente esențiale în procesul de „growth hacking” și în drumul către „product-market fit”.

5. Status-quo e o convenție | Regulile pot și trebuie să evolueze. Definițiile la fel. Crowdfunding-ul e un exemplu: „cine a spus că nu pot să vând către clienți înainte să am produsul?”

6. Curiozitate despre orice și multidisciplinaritate | Văd tipare și noduri neașteptate între domenii, industrii, comportamente sociale pentru că sunt interesați de toate. Un mod de a ajunge la soluții din lateral, „procedurizat” de Design Thinking sau Blue Ocean Strategy.

7. Transformare, reparare și optimizare a ce există deja | Nu poți să „hack” ceva ce nu există, dar cam totul există deja, iar cei cu „hacker mindset” se bazează pe asta: de la uneltele și cunoștințele altora pentru a-și optimiza propriul proces, până la a transforma întregi piețe cu o nouă abordare.

8. Impact și intenții pozitive | Chiar dacă zonele gri nu le sunt străine, scopul final este de a face lucrurile mai bine. Majoritatea hackerilor pe care îi cunosc sunt prin excelență cei care repară lucrurile, nu le strică.

9. O etichetă purtată cu mândrie | Mai mult decât cu un mod de a găsi soluții atipice, eticheta de „hacker” vine cu un set de valori asumate conștient de cei ce o poartă.

10. Acces liber la informație și comunitate | Open source. Chiar dacă uneori ceea ce fac pare magie, își dezvăluie totuși secretele cu bucurie. Chiar și în business, cei cu acest set de valori își împărtășesc resursele și se susțin reciproc, pentru a crește împreună mai mult.

Deci? Ești hacker?

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Stinge lumina!

Consumerismul nostru a lucrat în compensare. Ne-am cumpărat frigidere mari și le-am burdușit cu mâncare. Ne-am vârfuit cărucioarele la supermarket, cumpărând produse la ofertă de care nu aveam nevoie și care ni s-au stricat în cămară. Ne-am construit clădiri de sticlă pe care le-am luminat feeric, așteptându-ne ca factura la curent s-o plătească sfântul CEO. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Carlos Moreno

„Logica e simplă de fapt - cu cât se construiesc mai multe drumuri pentru mașini, cu atât vom avea mai multe mașini, iar cu cât vom construi mai multe piste pentru biciclete, cu atât vom avea mai multe biciclete, de asemenea, cu cât vom face mai multe spații pentru oameni, cu atât va veni mai multă lume să facă activități”, spune Carlos Moreno. (Foto: ARCEN)

Citește mai mult

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult