Arderile ilegale de deșeuri au făcut ca aerul să devină irespirabil în localitățile din jurul Bucureștiului, fapt dovedit și de senzorii de monitorizare a calității aerului, care s-au înroșit. Toate acestea, plus mirosul înecăcios care s-a simțit mai multe seri la rând, i-au determinat pe mulți locuitori din Corbeanca să se organizeze pe 23 martie și creeze un un marș antipoluare fără precedent pentru comunitățile din Ilfov. Au luat parte la manifestații și locuitori din localitățile vecine precum Balotești, Mogoșoaia și Buftea.
Experiența se va repeta pe data de 6 aprilie, iar Alex Găvan, unul dintre cei mai apreciați alpiniști români și inițiator al unui proiect menit să protejeze toată centura forestieră a Ilfovului și din jurul Bucureștiului, spune, într-un interviu pentru Republica, că oamenii vor ieși la marș sâmbătă pentru Aer Curat, Păduri, Sănătate și Viitor.
„Poluarea nu ține cont de granițe administrative sau de cine sau ce suntem fiecare. Poluarea nu ține cont de unde se termină Ilfovul și începe Bucureștiul. Ea ucide real și nediscriminatoriu. Împrejurări excepționale, precum cea în care ne aflăm acum, cer acțiuni și măsuri excepționale, cer viziune excepțională și îndrăzneală excepțională”, transmite Alex Găvan. El mai precizează și că în marșul de pe 6 aprilie oamenii vor cere autorităților naționale, județene și locale măsuri imediate pentru îmbunătățirea calității aerului și crearea Centurii Verzi București – Ilfov.
Oamenii din Ilfov vor aer un mai curat
Marșul din 23 martie a fost organizat de Asociația Activ Corbeanca cu sprijinul Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde. Într-o acţiune ce s-a desfăşurat pe trei kilometri şi a durat trei ore, participanţii au scandat „Vrem aer curat”, „Rămânem fără aer”; „Fără poluare”; „Păduri pentru oameni”; „Vrem Centura Verde”; „Fără arderi ilegale” sau „Ilfov curat”.
„În momentul în care faci diverse sesizări la Garda de Mediu, spre exemplu, dacă tu acum vrei să suni la Garda de Mediu Ilfov, o să vezi că în majoritatea cazurilor nu-ți răspunde nimeni. După aia suni la Garda Națională de Mediu, iar acolo o să îți răspundă cineva care o să te trimită înapoi la Ilfov unde nu îți răspunde nimeni. Iar în momentul în care faci o sesizare scrisă, de cele mai multe ori primești un răspuns extrem de vag, extrem de general, cum ar fi ceva de genul că ei nu pot determina sursa poluării”, povestește Alex Găvan.
Alpinistul, rezident al comunei Corbeanca, spune că județul Ilfov este, în general, îngropat de deșeuri, deșeuri care provin în special de la deșeuri din construcții. „Ca să depozitezi cum trebuie deșeurile, bineînțeles, trebuie să plătești o taxă. Și atunci e mult mai convenabil să le arunci pe câmp, fără să îți dai seama că asta nu te afecteză doar pe tine, ci afectează o întreagă comunitate. Treaba asta cu deșeuri este și o chestiune de corupție, ca și arderile ilegale”, mai explică Alex Găvan.
Nu e prima dată când alpinistul se luptă cu deșeurile din Corbeanca aruncate pe câmp. Acum câțiva ani se antrena pentru expediție în Himalaya și s-a împiedicat de o grămadă de deșeuri și a căzut. Într-un alt moment, activistul de mediu a surprins cum din mașina primăriei din Corbeanca se aruncau deșeuri pe câmp.
Dezvoltarea Bucureștiului într-un mod sustenabil nu poate să se întâmple fără să se țină cont de ceea ce se întâmplă în Ilfov
Dezvoltarea Bucureștiului nu poate să se întâmple într-un mod sustenabil fără să se țină cont de ceea ce se întâmplă în Ilfov, este de părere Alex Găvan, care sublinieză și că Bucureștiul nu mai are acuma un plan aprobat antipoluare, acesta fiind contestat în instanță și anulat.
Acesta amintește și că România este în procedură de infringement şi a şi fost condamnată de Curtea de Justiţie a UE pentru aerul toxic din Bucureşti şi multe alte oraşe. „În acelaşi timp, ironic, pădurile din jurul Bucureştiului sunt decimate în mod sistematic. Ultimele rămăşiţe ale legendarilor codri ai Vlăsiei sunt zilnic sub asaltul drujbelor. Cu 16% suprafaţă împădurită, Ilfovul este considerat, conform Codului Silvic, "zonă cu deficit de vegetaţie forestieră". Majoritatea acestor păduri din judeţ sunt încadrate ca "păduri cu funcţii de protecţie, predominant sociale". Realitatea din teren este evidenta şi arată, din păcate, altceva. Nici măcar nu mai vorbim de legalitatea tăierilor, ci de oportunitatea de a mai realiza aceste tăieri în scop economic langă cea mai mare aglomerare urbană a României, unde trăieşte mai bine de 10% din populaţia ţării. Doar tăierile legale au însumat anual, în ultimii 10 ani echivalentul între 4.000 şi 5.000 de camioane cu lemne. O cantitate semnificativă, date fiind puţinele corpuri de pădure rămase în judeţ”, mai transmite Alex Găvan.
În Ilfov au fost tăiaţi peste jumătate de milion de arbori numai în 2022
Conform aplicaţiei Inspectorul Pădurilor, în 2022, în Ilfov au fost tăiaţi peste jumătate de milion de arbori, mai exact 581.287, în peste 700 de lucrări silvice autorizate, nemailuând în calcul şi tăierile ilegale, spune Alex Găvan.
„Astfel de păduri din jurul localităţilor îndeplinesc un rol social deosebit, în special cele din jurul marilor aglomerări urbane. Prin reducerea prafului şi a particulelor aflate în suspensie, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin diminuarea zgomotului sau prin reducerea extremelor termice, aceste păduri sunt fundamentale pentru un mediu sănătos şi lupta împotriva schimbărilor climatice. În egală măsură, ele sunt importante atât în alcătuirea unui peisaj armonios, cât şi pentru recreere, sport, educaţie sau terapie prin băi de pădure. Valoarea lor pentru biodiversitate este de nepreţuit. Copenhagen Green Wedges (Danemarca), London Metropolitan Green Belt (Marea Britanie, unde aproape toate oraşele mari au prevăzute astfel de zone verzi), Melbourne's Green Wedges (Australia), San Francisco Bay Area Greenbelt (SUA) şi Sao Paulo City Green Belt Biosphere Reserve (Brazilia) sunt doar câteva exemple. Cea mai mare centură verde existentă este cea a oraşului Ontario, de aproape 810.000 de hectare, cuprinzând atât păduri şi zone umede, cât şi păşuni şi terenuri agricole. Dar poate că cea mai inspiraţională poveste este şi una dintre cele mai vechi, şi vine din Viena, unde acum o sută cincizeci de ani, locuitorii săi au conştientizat nevoia protejării spaţiului verde. În acest moment Wiener Grungurtel înconjoară oraşul aproape total, un foarte bun exemplu pentru viitoarea Centură Verde Bucureşti-Ilfov”, mai explică Alex Găvan pentru Republica.
Activisul de mediu mai spune că oamenii au nevoie de natură, de părți de pădure, de terapia pe care o oferă pădurea, de accesul la pădure. „Dacă tu ai o pădure nu înseamnă neapărat că ai voie să faci absolut ce vrei cu ea”, mai crede Alex Găvan. Acesta a mai declarat că viziunea sa pe termen lung este extinderea conceptului de centură verde și în jurul altor orașe din țară.
„Ne gândim la Trivale, pădurea de la Pitești, unde acum este un măcel al copacilor pentru a face loc dezvoltatorilor imobiliari. Ne putem referi la Pădurea Hoia din Cluj sau la pădurea Bârnova, unde oamenii ăia din Iași de ani de zile încearcă să facă pădurea din jurul orașului un parc natural, până acum fără prea mult succes. În momentul în care proiectul nostru va deveni lege, o să deschidem portița pentru centuri verzi în zonele periurbane din România. Acum se taie copaci seculari acolo în Bârnova. Iar copacii seculari, cred eu, sunt ca niște instituții, ca niște forme de înțelepciune, care odată ce sunt pierdute, nu prea poți să le mai recuperezi”, consideră Alex Găvan.
Ar trebui să punem pe agent a CSAT-ului subiectul poluării aerului ca o chestiune de siguranță națională, mai spune Alex Găvan, care ține să spună că deja a primit semnale de la Administrația Prezidențială că o să se întâmple acest lucru în următoarea perioadă.
„Poluarea nu are culoare politică, nu ține cont de granițe administrative între comune sau orașe. Și, cumva, lumea trebuie să înțeleagă că asta este o stare de fapt care trebuie să se schimbe. Și la cum văd eu acuma lucrurile, starea nu se mai poate schimba doar de la nivelul politicienilor sau al a al autorităților. Cumva, noi trebuie să le deschidem ochii și să-i facem să înțeleagă”, crede Alex Găvan.
Scopul marșului din 6 aprilie, spune Alex Găvan, este să inspire comunitățile și să fie găsiți acei oameni proactivi care să organizeze propriile lor marșuri în comunități împotriva deșeurilor și arderilor ilegale.
29.000 de oameni mor în fiecare an în România din cauza poluării aerului
În România, anual mor prematur 29.000 de oameni din cauza poluării aerului. Suntem țara din Uniunea Europeană cu cel mai mare cost social de sănătate asociate acesteia, se arată într-un comunicat public al Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde.
De ani buni, Bucureștiul este în top 3 al celor mai poluate capitale din UE, înregistrând și cele mai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau înrăutăţite de poluarea aerului, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde euro.
Institutului Național de Sănătate Publică consideră că locuitorii Bucureștiului ar putea avea o speranță de viață mai lungă cu patru ani dacă autoritățile și-ar îndeplini țintele deja asumate pentru combaterea poluării.
Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde indică faptul că rămânem fără aer, având în vedere toată poluarea din oraș și din cauza dispariției ultimelor păduri din jurul său.
Nu vom avea aer curat în București atât timp cât, dincolo de măsuri antipoluare luate în interiorul său și de combaterea arderilor ilegale de deșeuri din Ilfov, în județ nu va exista o centură verde înconjurătoare pentru capitală, așa cum se întamplă în marile metropole ale lumii, mai spune Alex Găvan.
Centura Verde București-Ilfov este un proiect de sănătate publică cu o puternică componentă socială și antipoluare, cât și de mitigare a efectelor schimbărilor climatice, parte a unei soluții sistemice ce presupune și o semnificativă componentă de mediu.
În 2024, calitatea aerului şi crearea de centuri verzi în zonele periurbane nu pot lipsi din programul şi priorităţile niciunui partid serios şi al niciunui candidat serios la alegerile ce se apropie şi, în acelaşi timp, nu pot lipsi din evaluarea personală pe care şi-o face fiecare alegător responsabil, mai atenționează Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.