„Tinerii nu votează” este probabil una dintre cele mai folosite lozinci pentru a explica atât prezența la alegeri, cât și rezultatele acestora. Însă este această afirmație adevărată? La Generația VOT, o inițiativă de informare și mobilizare la vot pentru tineri, această întrebare ne preocupă de câteva luni bune.
Deși există articole care mai abordează acest subiect, nu am găsit niciunul care să aducă împreună prezența înregistrată la toate alegerile din ultimii 4 ani, pentru a avea o imagine mai clară asupra participării tinerilor la alegeri. Prin urmare, am decis s-o facem noi. În acest articol prezentăm descoperirile.
Prezența tinerilor raportată la prezența națională
La ultimele alegeri, putem observa că prezența tinerilor (18-34) a fost tot timpul sub prezența națională, lucru care ne arată, într-adevăr, că tinerii nu sunt cei mai prezenți la alegeri. Mai mult, putem observa o diferență aproape constantă de prezență, care se situează între 5-7%.
(Figura 1 - Prezența tinerilor raportată la prezența națională)
Nimic surprinzător până acum conform mitului, însă ...
Cine sunt acești tineri?
Un rezultat mai interesant descoperim dacă spargem grupa 18-34 în două, 18-24 și 25-34. Deși prezența tinerilor de 25-34 de ani este mai mare în 2016, tinerii de 18-24 înregistrează o participare masivă la europarlamentarele din 2019, fiind mai aproape de media națională ca niciodată. De la europarlamentare, categoria 25-34 rămâne în urma 18-24 și devine cea mai absentă grupă de vârstă la alegeri.
(Figura 2 - Prezența tinerilor de 18-24 ani și 25-34 ani raportată la prezența națională)
Câtă putere are votul tinerilor și cât de reprezentați sunt în rezultatele alegerilor?
Un alt demers interesant ar fi să ne uităm la cât de importante sunt aceste categorii de vârstă raportate la populația totală, cât și la voturile totale. Oricât ne-am dori ca tinerii să vină în masă și să schimbe prezența la alegeri, eventual și rezultatele, trebuie să realizăm că grupele de vârstă sunt inegale (categoria 18-24 include 7 ani, pe când categoria 45-64 include 20). Mai important, pe fondul îmbătrânirii demografice, tinerii nu reprezintă chiar așa de mult din totalul populației.
(Figura 3 - procentajul tinerilor din populația totală raportat la procentajul voturilor tinerilor din voturile totale)
Tinerii reprezintă doar 25-26% din populația țării. Însă, voturile lor reprezintă mai puțin. Această subreprezentare a tinerilor în rezultatele alegerilor are două cauze. În primul rând, este vorba de prezența redusă a tinerilor, așa cum am văzut și înainte. În al doilea rând, importanța voturilor tinerilor este influențată și de prezența altor categorii de vârstă.
De exemplu, deși prezența tinerilor a crescut de la un tur la altul la prezidențialele din 2019 (de la 40,23% la 41,90%), importanța votului lor a scăzut (de la 22,06% la 21,93%) pentru că alte categorii de vârstă, în special 45-64, s-au mobilizat mai tare.
Pentru a înțelege mai bine ideea de sub/suprareprezentare a grupelor de vârstă, ne putem uita la prezența de la alegerile locale din 2020. Când coloana roșie este sub cea albastră, putem spune că acea grupă de vârstă este subreprezentată, adică voturile ei contează mai puțin decât procentajul pe care îl are din populația totală. Când o grupă de vârstă este subreprezentată, alta este suprareprezentată, cum este cazul categoriilor 45-64 și 65+.
(Figura 4 - procentajul grupelor de vârstă din populația totală raportat la procentajul voturilor grupelor de vârstă din voturile totale)
Revenind la votul tinerilor, dacă spargem din nou categoria 18-34 în două, observăm aceeași tendință ușor delăsătoare a tinerilor de 25-34 de ani. La alegerile locale, în timp ce voturile tinerilor 18-24 se apropiau de proporția pe care aceștia o reprezintă din populația totală (diferența fiind de doar -0,93%), tinerii de 25-34 încep să devină din ce în ce mai subreprezentați, de la europarlamentare încoace.
(Figura 5 - procentajul tinerilor 18-24 ani din populația totală raportat la procentajul voturilor tinerilor 18-24 ani din voturile totale)
(Figura 6 - procentajul tinerilor 25-34 ani din populația totală raportat la procentajul voturilor tinerilor 25-34 ani din voturile totale)
Concluzii: votează tinerii?
Deci, da, „tinerii nu votează”, sau cel puțin nu la fel de mult ca alte categorii de vârstă. Sau mai degrabă „tinerii mai bătrâni nu votează”, dacă ne luăm după prezența scăzută a grupei 25-34 în ultimii 4 ani.
Acum că am înțeles cum stau lucrurile, ce e de făcut? Să votăm, indiferent de vârstă. Indiferent că suntem tineri, pensionari sau la mijloc. Deși vârsta poate fi un criteriu de diferențiere, suntem cu toții egali în ziua votului prin faptul că avem fiecare un singur vot. Ne-am dori ca acest lucru să se reflecte și în prezența de la alegeri, prin a avea cât mai mulți cetățeni care votează, dar și prin echilibrarea în timp a gradelor de reprezentare ale fiecărei grupe de vârstă.
În câteva săptămâni urmează alegerile parlamentare, la care s-a înregistrat cea mai mică prezență acum 4 ani. Atunci, tinerii chiar au chiulit de la vot. Campania de informare și mobilizare la vot inițiată de Generația VOT are ca scop tocmai prevenirea acestui fenomen de absenteism. Pentru ca instituțiile democratice să funcționeze, credem că este nevoie de o prezență mult mai mare la alegeri, în special din partea tinerilor, care votează cel mai puțin.
La alegerile parlamentare din decembrie, ne-am dori o prezență a tinerilor de 50%. Ne poți ajuta prin a convinge cel puțin un tânăr să voteze în decembrie! Dacă vrei să te alături Generației VOT, ne găsești pe Instagram și pe Facebook. Mulțumim pentru atenție și ne vedem la vot!
N.B.: Cifrele din spatele graficelor au surse multiple, din cauza schimbărilor în comunicarea autorităților cu privire la aceste date. Cifrele despre populația totală pe vârste sunt luate de la INSEE pentru alegerile din 2016 și europarlamentarele din 2019 și din comunicatele de presă ale AEP pentru restul alegerilor. Cifrele despre numărul de votanți pe categorii de vârstă se găsesc fie pe prezenta.bec.ro, fie pe prezenta.roaep.ro, în funcție de scrutin. Pentru o mai mare acuratețe a rezultatelor, recomandăm autorităților să păstreze sistemul actual de informare, în care AEP prezintă, înainte de alegeri, numărul de alegători pe vârste.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.