Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„Un om nemulțumit cu viața, casa și familia lui se duce la un rabin...”. Eram fericiți și nu știam, o altă față a poveștii

acasa - incaltaminte

Foto: Ian Nolan / ImageSource / Profimedia

Cu mulți ani în urmă, cineva mi-a spus o mică povestioară cu tâlc, din care să înțeleg ce înseamnă fericirea, iar eu redau acum, aici, acea povestioară.

Un om nemulțumit cu viața lui, cu casa lui, cu familia lui se duce la un rabin și îi spune:

- Rabin, eu nu mai pot! Am o casă mică. Stau în ea cu copiii, soția și soacra. Toți sunt pe capul meu. Viața mea e un iad. Chiar nu mai pot!

Ascultă rabinul tăcut. Se gândește și apoi îl întreabă:

- Animale ai?

- Am.

- Du-te și bagă păsările în casă!

- Dar, rabin...!

- Du-te și fă cum ți-am spus eu și vino și spune-mi cum este! 

Vine omul peste o zi, pleoștit, ca o mâță plouată și îi povestește că în casa lui e un iad și mai mare. La zgomotul dinainte s-a adăugat și cotcodăcitul găinilor.

- Bine, îi răspunde rabinul calm, du-te și du în casă mâța și câinele!

- Dar, rabin...! dă să protesteze omul, dar este întrerupt ferm.

- Ai venit la mine pentru sfat, atunci te duci și faci ce zic eu!

Se duce omul și face.

Mai vine la rabin, tot mai disperat și mai acrit de viață de fiecare dată, până când termină de mutat toate animalele în casă. Când nu mai are niciun animal prin curte, vine la acesta profund disperat și îi spune punându-și mâinile în cap:

- Soția țipă, copiii țipă, soacra țipă, găinile cotcodăcesc, mâța cu câinele se bat tot timpul, capra behăie, vaca mugește... Unde mai pui că toate animalele își fac nevoile în casă!? V-ați bătut joc de mine, rabin! În casa mea e iadul! Eu nu mai pot trăi așa!

Rabinul își ascunde un zâmbet în barbă și îi cere:

- Du-te și dă afară toate animalele! Fă curat peste tot și apoi vino și spune-mi cum este!

Fuge omul și face tot ceea ce i-a cerut rabinul, apoi vine la el alergând și cu fața strălucindu-i de fericire.

- Cum este? îl întreabă rabinul.

- E rai! Mulțumesc! răspunde omul și pleacă fericit spre casă, nerealizând măcar că, în casa lui, e exact situația de la început când venise la rabin să se plângă că e iadul.

...

Dacă lumea ar putea obține viața de dinainte de război, ce fericită ar fi! 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • AdiC check icon
    Scrie bine Julia Donaldson. Asta e povestea A squash and a squeeze. https://www.youtube.com/watch?v=NUisAU7LVxE
    • Like 0
  • Concluzia ? Fericirea noastra este un joc al mintii noastre agitate,care tot timpul isi doreste "noutati" !
    • Like 1
  • Absolut corect! Multe neintelegeri s-au stins sau au scazut din intensitate, dupa invazie.
    • Like 1


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Mircea Lucescu poate fi considerat cel mai mare antrenor român, dar, vorbind strict de cifre și performanțe, unii spun că nu se ridică la nivelul marilor antrenori ai lumii. Într-adevăr, și pe mine m-a surprins anvergura imaginii europene a lui Lucescu la moartea sa.

Citește mai mult

Trump și iepurașul / sursa foto: Profimedia

Invitați în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Vasile Bănescu, fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, și Francisc Doboș, fostul purtător de cuvânt al Arhidiecezei Romano-Catolice de București, au vorbit despre soarta omenirii, în contextul liderilor mondiali actuali.

Citește mai mult

Pastele cu masca / sursa foto: Profimedia

În ultimii ani, îmi tot amintesc de întâmplările pe care urmează să vi le povestesc și cred că singurul motiv pentru care nu le-am pus pe hârtie până acum este faptul că au avut loc în pandemie. O perioadă bulversantă pentru toți, pe care nu am știut cum să o abordăm, de la care nu-mi vine să cred că au trecut șase ani și la care, bineînțeles, nu mă întorc cu mare plăcere. Așadar, Paștele acela cu mască, în care am stat acasă și în care lumina a venit ea la noi, în loc să mergem noi după ea la biserică.

Citește mai mult