Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„Unde ne sunt zidarii, mecanicii și instalatorii?” Renunțarea la școlile profesionale se resimte în mai toate domeniile - o greșeală ce trebuie corectată cât mai repede

instalator - Temistocle Lucarelli / Alamy / Alamy / Profimedia

Foto: Temistocle Lucarelli / Alamy / Alamy / Profimedia

Sistemul de educație din România este concentrat aproape exclusiv pe direcția universitară. Cultura formării de meserii aproape a dispărut. Alături de exodul forței de muncă peste granițe, renunțarea la școlile profesionale se resimte în mai toate domeniile de activitate. Și este o greșeală care ar fi benefic să fie corectată cât mai repede și la dimensiuni mari pentru a remedia deficitul cu care ne confruntăm de ani de zile.

Noile tehnologii sunt impulsionate de problemele concrete cu care ne confruntăm. Cu cât o lipsă creează mai multe probleme, cu atât mai mare este motivația de a crea tehnologii care s-o rezolve. Este mult mai avantajos pentru noi toți să le rezolvăm prin formarea oamenilor pentru contextul actual comparativ cu a privi pasiv la construirea de soluții exclusiv tehnologice, iar apoi să ne plângem că oamenii își pierd slujbele.

Toate aceste meserii esențiale stilului nostru de viață avem nevoie să fie temeinic formate pentru a incorpora tehnologiile și standardele curente. Așa cum am mai discutat, cheia succesului stă în adoptarea noilor tehnologii ca fiind complementare oamenilor, nu înlocuitoare.

De exemplu, performanța energetică a unei case este importantă. Elemente precum izolarea ei, soluțiile de încălzire, răcire și aerisire, instalațiile electrice de consum și producție, sau colectarea și filtrarea apei din gospodărie, toate acestea beneficiază de noi materiale, sisteme, instrumente, programe și aplicații mobile.

Sigur, există arhitecți și ingineri care fac astfel de proiecte, dar preponderent pentru construcții noi. Însă, în foarte multe cazuri, sunt implicați doar meseriașii. Tocmai de aceea este important ca formarea lor să fie temeinică și actualizată noilor practici și tehnologii. Dincolo de specializări diferite, școlile profesionale ar fi benefic să pregătească elevii pentru toate aspectele cu care se vor confrunta de-a lungul carierei.

Cum învață și dobândesc noi cunoștințe și abilități. Cum formulează o soluție bună. Ce considerente trebuie să ia în calcul în luarea deciziilor. Ce practici, tehnologii și strategii le pot crește performanța. Cum estimează materialele și orele necesare unei lucrări. Cum repară sau modernizează sistemele vechi care trebuie înlocuite. Cum discută și negociază cu clienții. Cum își formează propriile echipe și cum le gestionează. Sau cum își construiesc o afacere prosperă.

Reinventarea școlilor profesionale ca fiind centre de formare teoretică, tehnologică, practică și antreprenorială este de importanță majoră. Avem nevoie noi – beneficiarii acestor meserii. Au nevoie meseriașii, pentru a fi cât mai eficienți și performanți în activitatea lor. Au nevoie companiile care suferă de mai bine de 20 ani din cauza lipsei forței de muncă calificate. Are nevoie bugetul de stat pentru a avea muncă de valoare adăugată de impozitat.

Și ar fi benefic să ne revizuim prejudecățile despre meserii. Copiii sunt diferiți și se pricep la lucruri diferite. Avem nevoie de fiecare tip de talent și niciunul nu este mai prejos ca altele. Meseria este valoroasă prin modul în care o practici, nu prin domeniul de activitate sau titlul studiilor. Faptul că termini o facultate nu este o garanție pentru caracterul tău sau calitatea meseriei pe care o practici. Iar faptul că termini o școală profesională nu înseamnă că ești mai puțin respectabil. Ar fi benefic să vedem valoarea fiecărui om prin prisma impactului său asupra vieților celor din jur.

Aceste lucruri sunt la fel de valabile pentru mecanici, șoferi, lăcătuși, strungari, betoniști, fierari, tâmplari, croitori, bucătari, chelneri, frizeri, agricultori și toate celelalte meserii de care avem nevoie în fiecare zi. Și ar fi benefic să le acordăm aceeași importanță la formare ca cea pe care o constatăm în viața de zi cu zi.

Școlile profesionale nu sunt depășite. Dimpotrivă, sunt mai importante ca oricând. Este în interesul nostru să le repunem în lista priorităților imediate.

Articol publicat anterior pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Daca unii decidenti din Educatie si profesori dispretuiesc mediul de afaceri, unii parinti si odraslele lor dispretuiesc munca fizica, calificata si mai ales necalificata, specifica meseriasilor/ instalatorilor, dorind doar ocupatii/ profesii/ joburi "intelectuale", administrative, birocratice, etc. cu salariu sigur si necorelat cu perfomantele muncii, daca este asigurat de bugetele publice. In consecinta, scolile profesionale, ca si efemerele noastre "scoli de arte si meserii" (dupa modelul francez) au avut tot mai putini elevi, auto-desfiintandu-se. De remarcat ca polonezii emigranti s-au impus pe pietele Europei tocmai prin ocupatii/ profesii practice (ca instalatori, mai ales) probabil nedorite sau neasumate de populatiile bastinase... Este o problema de educatie generata de o problema de mentalitate si prejudecati....Ca si SIMULACRUL de asigurare a calitatii educatiei care se mentine de 19 ani - si va fi mentinut in continuare - desi genereaza, in scoli si universitati, in loc de CALITATE - prin erori conceptuale, confuzii, prejudecati, mituri, impostura - doar neincredere, costuri inutile, birocratie suplimentara conflicte de interese si in instante. Performanta juristilor Min Edu care au transpus prin copy-paste in L 198 si L199 mai toate dispozitiile aberante din OUG 75-2005 (privind asigurarea calitatii educatiei), declarata abrogata in L 198 (doar pentru "impresia artistica" si cu desconsiderarea multor sute de propuneri de imbunatatire) demonstreaza cu prisosinta modul contraproductiv de elaborare a legislatiei de catre unii "alesi ai poporului".
    • Like 0
  • Daca in Romania unii decidenti din Educatie si unii profesori dispretuiesc mediul de afaceri, unii parinti si odraslele lor dispretuiesc munca fizica, calificata si mai ales necalificata, specifica meseriasilor/ instalatorilor, dorind doar ocupatii/ profesii/ joburi "intelectuale", administrative/ birocratice, etc. cu salariu mare, sigur si necorelat cu perfomantele muncii, fiind asigurat automat de bugetele publice. In consecinta, scolile profesionale, ca si efemerele noastre "scoli de arte si meserii" (dupa modelul francez) au avut tot mai putini elevi, auto-desfiintandu-se. De remarcat ca polonezii emigranti s-au impus pe pietele Europei tocmai prin ocupatii/ profesii practice (ca instalatori, mai ales) probabil nedorite sau neasumate de populatiile bastinase... Este o problema de educatie generata de o problema de mentalitate si prejudecati....Ca si SIMULACRUL de asigurare a calitatii educatiei care se mentine de 19 ani - si va fi mentinut in continuare - desi genereaza, in scoli si universitati, in loc de CALITATE - prin erori conceptuale, confuzii, prejudecati, mituri, impostura - doar neincredere, costuri inutile, birocratie suplimentara conflicte de interese si in instante. Performanta juristilor Min Edu care au transpus prin copy-paste in L 198 si L199 mai toate dispozitiile aberante din OUG 75-2005 (privind asigurarea calitatii educatiei), declarata abrogata in L 198 (doar pentru "impresia artistica" si cu desconsiderarea multor sute de propuneri de imbunatatire) demonstreaza cu prisosinta modul contraproductiv de elaborare a legislatiei de catre unii "alesi ai poporului".
    Deci decizia desfiintarii fostelor licee industriale, scoli de meserii si scoli profesionale este in principal consecinta DISPRETULUI - de regula disimulat in exterior - fata de mediul de afaceri (considerat a fi dedicat exclusiv veniturilor si profiturilor) al unor decidenti din mediul educational care considera ca, avand scopuri mult mai nobile/ inalte, ar fi sub demnitatea scolilor si universitatilor sa-si asume rolul de furnizori de personal competent/ calificat pentru agentii economici....
    Un alt DISPRET - ceva mai transparent - este cel al unor categorii de absolventi de invatamant umanistic (Stiinte politice / sociale / economice, mai ales Drept, etc.) fata de absolventii invatamantului tehnic (mai ales ingineri dar si tehnicieni si muncitori calificati) conform unor vechi prejudecati, confuzii si mituri, etc. generate de ignoranta, suficienta si aroganta unora... Daca vrem sa rezolvam ceva, ar fi utila stabilirea relatiilor cauzale plecand de la efectele constatate (si criticate in mass- si social media) si identificarea diferitelor cauze existente, pana la cauza-cauzelor (cauza initiala)... Mai avem - din fericire - ingineri si economisti competenti si experimentati deci capabili de asemenea analize... Si chiar de decizii eficace si eficiente, proactive si credibile....
    • Like 0
  • Am citit un comentariu mai jos, cum că meseriașii se formează “pe teren”. Să vă dau doar trei exemple de “meseriași”, din istoria mea recentă:
    1. Nu mai pornea mașina. O duc la service, ăia schimbă pompa de benzină. 800 de lei. A doua zi mașina iar n-a pornit. Defectul real era, de fapt, la senzorul de turație. Zice meseriașul: “Da’ nici pompa de benzină nu mai avea mult”...
    2. Un meseriaș a fost pus de meșterul mai mare să curețe termopanele nou-nouțe. Ia meseriașul o lopată și începe să râcâie mortarul de pe geamurile termopanelor... Apăsat!
    3. Schimbăm caloriferele vechi cu o frumusețe de calorifere proaspăt achiziționate. Vine meseriașul cu un cuter să le scoată din ambalaj. Zgârie cu ocazia asta un calorifer, de la un capăt la altul. Pe restul le-am scos eu din ambalaj.
    Probabil că și vesticii se confruntă cu chestii de astea așa că s-or fi gândit să ceară patalama meseriașilor... Adică, hai să pregătim și să certificăm și meseriași, nu doar d-ăia cu studii superioare! Îi pregătim cu bani din bugetul de stat ca să profeseze în vest... că n-or fi fraieri să muncească aici pe salariul minim.
    Dar, într-adevăr, este nevoie de meseriași (adevărați) pe piața noastră a muncii.
    Până una-alta, de zugrăvit, reparat instalații sanitare și electrice, vopsit, schimbat roți la mașină și câte și mai câte, m-am specializat, să nu mai fie nevoie să apelez la “meseriașii” ăștia pregătiți “pe teren”.
    • Like 2
    • @ Andrei Tarlea
      Mihai check icon
      Pe langa faptul ca exista un deficit de experienta in multe cazuri este vorba de escrocherie, comoditate si nepasare in diverse combinatii. Intradevar unii sunt limitati sever la nivel intelectual si nu stiu nici sa puna gresia sau faianta dupa model dar altii, mai ales la service-uri auto, chiar ajung sa profite de presupusa lor incompetenta deoarece curatarea unui senzor de turatie nu aduce venituri de 800 de lei.
      • Like 0
  • Florin check icon
    In primul rand nici un părinte nu dorește că copilul lui să devină șantierist. O școală profesională ar bloca viitorul copilului. Toți vor să ajungă școliți. Vă dau o soluție simplă: cei ce urmează o școală profesională să de-a bac-ul la materiile pe care le-au urmat și să aibă dreptul să urmeze o facultate. Atunci părinții vor fi de acord cu școala de meserii nestricand viitorul copilului.
    • Like 0
  • Dorin check icon
    Păi trebuie întrebat PSD-ul în fruntea cu Abranburica -Antonescu?Și bineînțeles votanții ,ăia care tot pun stampila de 35 de ani .
    • Like 3
  • Mi se pare o idee foarte buna, daca ar fi insotita si de aparitia unor "organizatii de bresle", la care sa se sustina examene pentru a putea incadra anumite meserii. Ca la ingineri. Ordinul electricienilor, al instalatorilor... ar putea garanta calitatea lucrarilor.
    • Like 2
  • Cata Lin Cata Lin check icon
    Mulțumiți-le guvernanților din șleahta PSD-PNL și restul mafiei politice din ultimii 30 de ani.
    Doar nu credeți ca cei 5 milioane de români care au părăsit România pentru un trai decent în Diaspora sunt doar medici și antreprenori...
    Acolo sunt oamenii calificați de care are nevoie România, s-au dus sa câștige o pâine mai bună, în țări în care (cel puțin până nu demult), respectul pentru un specialist indiferent de domeniu, există și e remunerat corespunzător.
    Școlile profesionale nu vor elimina cauza, ci efectul.
    Doar nu credeți că cei care se vor califica în acele școli, vor dori sa trăiască printre hoții și lipitorile din politică românească...
    • Like 4
  • Apocalipsa creierelor odihnite a venit: toată lumea vrea digitalizare, vrea lucrul de acasă, vrea roboți (industriali, casnici, agricoli, sexuali, etc. ), vrea distracție la maxim, vrea ca hedonismul să fie noua religie, vrea criptomonede, vrea școală drept un surogat de distracție, toată lumea știe cel mai bine ce, cum și când trebuie să facă altul. Toată lumea are nevoie de meseriași bine pregătiți și dedicați meseriei dar nimeni nu vrea să devină meseriaș, iar plata și aprecierea pentru meseriași sunt la cote de avarie. Primele țări rămase fără meseriași profesioniști au fost țările din Europa Occidentală, dar au suplinit această lipsă prin atragerea meseriașilor din țările este-europene. Generația meseriașilor plecați în bejenie este pe punctul de a se pensiona, în țările est-europene pregătirea de noi generații de meseriași a fost desființată, viitorul fiind unul ușor de previzionat. UE are alte priorități cum ar fi: controlul total asupra cetățenilor, luptele cu schimbările climatice și cu identitatea de gen, iar mai nou înarmarea fără precedent.
    • Like 0
  • Si daca facem scoala profesionala acum in romania, absolventii vor fi la fel de prost educati ca in liceele teoretice, doar cu mai putine teme si mai mult timp pt ei. Toti zugravii si instalatorii si mecanicii pe care ii cunosc nu au invatat la scoala ci lucrand pe teren. Toti, dar toti au spus ca scoala le-a fost o gluma proasta.
    • Like 4
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Chris Simion

Claudiu este doar unul dintre cei peste 11.000 de ctitori ai teatrului care se construiește în prezent pe Grivița, la nr 53, în București, la inițiativa cunoscutei regizoare, invitată recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu”.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro
„Unde ne sunt zidarii, mecanicii și instalatorii?” Renunțarea la școlile profesionale se resimte în mai toate domeniile - o greșeală ce trebuie corectată cât mai repede
Text; Adrian Vascu/ Voce: Mihai Livadaru
sound-bars icon
Dedeman susține inovația în tehnologie