Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

„Verdict: Fals!” Am verificat cât adevăr este în afirmația premierului Dăncilă făcută la PE: „În ultimii 4 ani, peste 3.000 de magistrați au fost cercetați de DNA”

magistrați

(Foto: Inquam Photos / George Călin)

Context

Viorica Dăncilă- premierul României- a făcut astăzi, 3 octombrie 2018, următoarea declarație în Parlamentul European în timpul dezbaterii despre statul de drept în România:

„În ultimii 4 ani, peste 3.000 de magistrați au fost cercetați de DNA. Practic, jumătate dintre magistrații din România au avut, ani de zile, dosare, prin care, probabil, au fost influențați să dea soluții stabilite în afara sălii de judecată. Nu o spun doar eu, o spun cu multă îngrijorare asociațiile de magistrați din România.

Prin astfel de dosare contrafăcute, au fost înlăturați din funcție un judecător al Curții Constituționale, un vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii, patru judecători ai Înaltei Curți, mai mulți judecători de instanțe superioare, un procuror general, un șef de parchet superior. În final, toți au fost achitați sau dosarele au fost clasate. Dar ei au fost înlăturați!”

Sursa: Privesc.eu

Ce verificăm?

Dacă situația prezentată de Viorica Dăncilă în Parlamentul European este una reală.

Verificare

Mai întâi de toate, verificăm dacă peste 3000 de magistrați au fost cercetați de DNA în ultimii patru ani.

Cifra la care face referire Viorica Dăncilă a fost dată publicității de către Inspecția Judiciară după ce a început un control asupra dosarelor, aflate în cercetare la DNA, care privesc procurori și judecători:

“În perioada 1 ianuarie 2014 – 30 iulie 2018, Direcţia Naţională Anticorupţie a soluţionat 1.965 de cauze privind 3.420 de magistraţi (2.193 de judecători şi 1.227 de procurori). La 30 iulie 2018, se aflau în curs de soluţionare la Direcţia Naţională Anticorupţie 415 cauze, vizând în total 474 de judecători şi 346 de procurori.”

Viorica Dăncilă a scos din context cifra, pentru că trebuie menționat că multe dintre dosare au fost întocmite la sesizări făcute de justițiabili nemulțumiți de soluțiile pe care le-au primit în propriile dosare.

Dar să continuăm și să vedem situația magistraților care “au fost înlăturați”.

Judecătorul de la Curtea Constituțională la care face referire Dăncilă este domnul Toni Greblă- fost senator și fost judecător, trimis în judecată de procurorii DNA pentru corupție. Greblă a fost într-adevăr achitat de Înalta Curte de Casație și Justiție în mai 2018, dar decizia nu este definitivă. Procurorii DNA au făcut apel și astfel s-a fixat un nou termen de judecată pentru data de 8 octombrie 2018.

Presa notează că Toni Greblă a primit pe lângă bani, un BMW și două rochii pentru nevastă.

Vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii este George Bălan, trimis în judecată în septembrie 2013 alături de alți magistrați pentru infracțiuni de corupție. Interesant este că Bălan a fost achitat, dar ceilalți inculpați au fost condamnați în acest dosar.

Probabil, cei patru judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție la care se referă Dăncilă sunt cei din dosarul trimis în judecată de DNA în anul 2014: Corina Corbu, Anton Pandrea, Victoria Gabriela Bârsan și Iuliana Pușoiu.

În 2016, ICCJ a decis achitarea inculpaților, dar DNA a făcut apel și ultimul termen al dosarului a fost în iunie 2018, dar fără niciun rezultat. În acest caz, unul dintre membrii completului de judecată a avut o opinie separată și nu a fost de acord cu soluția dată de colegii lui.

În cazul instanțelor superioare să luăm un exemplu de judecător condamnat.

Cazul judecătorului Stan Mustață de la Curtea de Apel București (CAB) este unul dintre cele mai răsunătoare din justiție.

Mustață a fost condamnat chiar de către colegii săi de la CAB la zece ani și opt luni de închisoare cu executare pentru șpăgi pe care le încasa de la persoanele pe care le judeca pentru a da soluții mai prietenoase . Dosarul a fost trimis în judecată de către procurorii DNA în mai 2014. Stan Mustață a fost arestat în perioada în care era unul dintre judecătorii dosarului ICA. Presa notează că acesta susținea că dosarul său a fost “fabricat artificial”, pentru că era bănuit că încearcă să lungească judecarea dosarului în care Dan Voiculescu a fost condamnat ulterior. Mustață a murit anul acesta în închisoare din cauza unei boli.

Și presa abundă de cazuri în care oameni din sistemul judiciar au fost prinși cu mita-n sac și au fost condamnați. De exemplu, doar în 2015 au fost găsiți vinovați 16 magistrați.

Concluzie

Afirmațiile făcute de Viorica Dăncilă în Parlamentul European sunt false și produc dezinformare. A spune că dosarele tuturor magistraților care au fost anchetați au fost clasate sau au avut soluții de achitare este complet nereal.

Articol preluat de pe factual.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Credeți că a citit ceva din toate alea?
    Analfabetism funcțional parcă asta însemna, produci sunete din simboluri, dar habar nu ai ce sunt sunetele respective...ar putea fi ciripituri.
    • Like 0
  • Roxana B check icon
    Si care sint milioanele alea de romani care au fost monitorizati de serviciile secrete?Sau facem socoteala ca 1000 de romani egal 1 parlamentar si 10000 de romani egal 1 Liviu Dragnea?
    • Like 0
    • @ Roxana B
      check icon
      Păi, e destul de simplu:
      Suntem, cică, apx 18 milioane de cetățeni cu drept de vot (deci copiii i-am dat deoparte, oricum nu cred că are cineva pretenția că și aceștia au fost interceptați).
      Mai dăm deoparte încă 5 milioane ca fiind rezidenți în alte state.
      Rămîn cca 13 milioane.
      Teoria (conspirației) zice că 6 milioane au fost interceptați. Dar acești 6 milioane au vorbit la telefon cu alte 6 milioane din populație (adevărat, grosso-modo, căci sunt posibile și cazuri în care un ”interceptat” apelează un alt ”interceptat”, dar totuși...)
      Mai rămîn vreun milion de ”neinterceptați”.
      Ei bine, aceștia n-au telefon!!!
      P.S. Dacă statistica relevă un nr mai mare de persoane neabonate la vreun serviciu de telefonie, e clar făcută de ”statul paralel”.
      • Like 0


Îți recomandăm

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Studenți la calculator

Din când în când mai schimb vorbe la o cafea, la sfârșit de săptămână, cu studenții sau foștii studenți cu care am lucrat în diverse momente ale vieții. Fac asta de ani de zile și încă îmi face plăcere. La început, când încercam să ne cunoaștem mai bine, eram convinsă că stăpânesc bine limba română. Aveam impresia că știu nuanțe, subtexte, ritmuri. Până într-o zi, acum câțiva ani, când unul dintre ei a spus: „Mamăăă, ce vibe soft are mesajul ăsta, dar totuși e on point.” Și-atunci am realizat că trebuie să mai învăț.

Citește mai mult

politician - Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

O funcție atât de importantă, cum este cea de prim-ministru, este ocupată de o persoană care este numită oficial de președintele României, în principiu la propunerea partidelor politice reprezentate în Parlament. Spun în principiu, deoarece o persoană din zona non politică ar putea fi numită de președintele țării și eventual votată de partidele reprezentate în Parlament. Foto: Profimedia

Citește mai mult