Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

„Verdict: Fals!” Am verificat cât adevăr este în afirmația premierului Dăncilă făcută la PE: „În ultimii 4 ani, peste 3.000 de magistrați au fost cercetați de DNA”

magistrați

(Foto: Inquam Photos / George Călin)

Context

Viorica Dăncilă- premierul României- a făcut astăzi, 3 octombrie 2018, următoarea declarație în Parlamentul European în timpul dezbaterii despre statul de drept în România:

„În ultimii 4 ani, peste 3.000 de magistrați au fost cercetați de DNA. Practic, jumătate dintre magistrații din România au avut, ani de zile, dosare, prin care, probabil, au fost influențați să dea soluții stabilite în afara sălii de judecată. Nu o spun doar eu, o spun cu multă îngrijorare asociațiile de magistrați din România.

Prin astfel de dosare contrafăcute, au fost înlăturați din funcție un judecător al Curții Constituționale, un vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii, patru judecători ai Înaltei Curți, mai mulți judecători de instanțe superioare, un procuror general, un șef de parchet superior. În final, toți au fost achitați sau dosarele au fost clasate. Dar ei au fost înlăturați!”

Sursa: Privesc.eu

Ce verificăm?

Dacă situația prezentată de Viorica Dăncilă în Parlamentul European este una reală.

Verificare

Mai întâi de toate, verificăm dacă peste 3000 de magistrați au fost cercetați de DNA în ultimii patru ani.

Cifra la care face referire Viorica Dăncilă a fost dată publicității de către Inspecția Judiciară după ce a început un control asupra dosarelor, aflate în cercetare la DNA, care privesc procurori și judecători:

“În perioada 1 ianuarie 2014 – 30 iulie 2018, Direcţia Naţională Anticorupţie a soluţionat 1.965 de cauze privind 3.420 de magistraţi (2.193 de judecători şi 1.227 de procurori). La 30 iulie 2018, se aflau în curs de soluţionare la Direcţia Naţională Anticorupţie 415 cauze, vizând în total 474 de judecători şi 346 de procurori.”

Viorica Dăncilă a scos din context cifra, pentru că trebuie menționat că multe dintre dosare au fost întocmite la sesizări făcute de justițiabili nemulțumiți de soluțiile pe care le-au primit în propriile dosare.

Dar să continuăm și să vedem situația magistraților care “au fost înlăturați”.

Judecătorul de la Curtea Constituțională la care face referire Dăncilă este domnul Toni Greblă- fost senator și fost judecător, trimis în judecată de procurorii DNA pentru corupție. Greblă a fost într-adevăr achitat de Înalta Curte de Casație și Justiție în mai 2018, dar decizia nu este definitivă. Procurorii DNA au făcut apel și astfel s-a fixat un nou termen de judecată pentru data de 8 octombrie 2018.

Presa notează că Toni Greblă a primit pe lângă bani, un BMW și două rochii pentru nevastă.

Vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii este George Bălan, trimis în judecată în septembrie 2013 alături de alți magistrați pentru infracțiuni de corupție. Interesant este că Bălan a fost achitat, dar ceilalți inculpați au fost condamnați în acest dosar.

Probabil, cei patru judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție la care se referă Dăncilă sunt cei din dosarul trimis în judecată de DNA în anul 2014: Corina Corbu, Anton Pandrea, Victoria Gabriela Bârsan și Iuliana Pușoiu.

În 2016, ICCJ a decis achitarea inculpaților, dar DNA a făcut apel și ultimul termen al dosarului a fost în iunie 2018, dar fără niciun rezultat. În acest caz, unul dintre membrii completului de judecată a avut o opinie separată și nu a fost de acord cu soluția dată de colegii lui.

În cazul instanțelor superioare să luăm un exemplu de judecător condamnat.

Cazul judecătorului Stan Mustață de la Curtea de Apel București (CAB) este unul dintre cele mai răsunătoare din justiție.

Mustață a fost condamnat chiar de către colegii săi de la CAB la zece ani și opt luni de închisoare cu executare pentru șpăgi pe care le încasa de la persoanele pe care le judeca pentru a da soluții mai prietenoase . Dosarul a fost trimis în judecată de către procurorii DNA în mai 2014. Stan Mustață a fost arestat în perioada în care era unul dintre judecătorii dosarului ICA. Presa notează că acesta susținea că dosarul său a fost “fabricat artificial”, pentru că era bănuit că încearcă să lungească judecarea dosarului în care Dan Voiculescu a fost condamnat ulterior. Mustață a murit anul acesta în închisoare din cauza unei boli.

Și presa abundă de cazuri în care oameni din sistemul judiciar au fost prinși cu mita-n sac și au fost condamnați. De exemplu, doar în 2015 au fost găsiți vinovați 16 magistrați.

Concluzie

Afirmațiile făcute de Viorica Dăncilă în Parlamentul European sunt false și produc dezinformare. A spune că dosarele tuturor magistraților care au fost anchetați au fost clasate sau au avut soluții de achitare este complet nereal.

Articol preluat de pe factual.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Credeți că a citit ceva din toate alea?
    Analfabetism funcțional parcă asta însemna, produci sunete din simboluri, dar habar nu ai ce sunt sunetele respective...ar putea fi ciripituri.
    • Like 0
  • Roxana B check icon
    Si care sint milioanele alea de romani care au fost monitorizati de serviciile secrete?Sau facem socoteala ca 1000 de romani egal 1 parlamentar si 10000 de romani egal 1 Liviu Dragnea?
    • Like 0
    • @ Roxana B
      check icon
      Păi, e destul de simplu:
      Suntem, cică, apx 18 milioane de cetățeni cu drept de vot (deci copiii i-am dat deoparte, oricum nu cred că are cineva pretenția că și aceștia au fost interceptați).
      Mai dăm deoparte încă 5 milioane ca fiind rezidenți în alte state.
      Rămîn cca 13 milioane.
      Teoria (conspirației) zice că 6 milioane au fost interceptați. Dar acești 6 milioane au vorbit la telefon cu alte 6 milioane din populație (adevărat, grosso-modo, căci sunt posibile și cazuri în care un ”interceptat” apelează un alt ”interceptat”, dar totuși...)
      Mai rămîn vreun milion de ”neinterceptați”.
      Ei bine, aceștia n-au telefon!!!
      P.S. Dacă statistica relevă un nr mai mare de persoane neabonate la vreun serviciu de telefonie, e clar făcută de ”statul paralel”.
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult