Sari la continut
Sustenabilitate

„Verdictul” fondatorului Urbanize Hub, după ce a analizat orașele României: „Cred că toți am observat că în ultimii ani Cluj-Napoca a câștigat teren chiar și în fața Capitalei”

Grațian Mihăilescu

„Orașe ca București, Sibiu, Timișoara, Constanța, Buzău, Sinaia, Iași, Brașov, Reșița și altele au capacitatea de a genera schimbări reale pentru cetățeni”, spune Grațian Mihăilescu, fondatorul Urbanize Hub, care de curând a lansat cartea „Cum să modelăm orașele din România”, dedicată dezvoltării urbane. În opinia sa, nu putem să vorbim despre dezvoltarea orașelor dacă ne raportăm strict la partea economică. „Așa s-au raportat comuniștii și vedem cum arată orașele construite după o industrializare forțată. Am folosit două noțiuni în carte pentru a explica dezvoltarea orașelor: subsidiaritate verticală și subsidiaritate orizontală. Subsidiaritatea verticală se referă la relația de putere dintre orașe și autorități naționale, dintre local și central. Subsidiaritatea orizontală se referă la angrenarea energiilor și actorilor de la nivelul local, adică sectorul public, mediul privat, universitățile și comunitatea pentru a se implica în procesul de dezvoltare locală”, subliniază Grațian Mihăilescu. El vorbește, într-un interviu despre posibila soluție a regionalizării prin reforma administrativă și despre cum implicarea civică generează o calitate mai ridicată a vieții în orașe.

Ce te-a motivat să scrii „Cum să modelăm orașele din România”?

Baza cărții a fost teza mea de doctorat la care am lucrat continuu timp de aproape trei ani. A fost un proces prin care am învățat foarte multe despre orașele din România, dar m-am descoperit și pe mine în același timp. Să fii la doctorat în timp ce conduci un ONG care a crescut organic în ultimii ani prin eforturi susținute și să generezi proiecte adresate administrațiilor publice și comunităților din România nu este deloc simplu. Pentru că nu am vrut ca efortul meu de cercetător să rămână doar în sfera academică, am decis că ar trebui să împart din cunoștințele dobândite cu oamenii pasionați de urban care, la urma urmei, sunt motorul orașelor. Am mai avut nevoie de doi ani să elaborez cartea pentru că am selectat informația și am scris totul într-o manieră cât mai accesibilă pentru publicul larg. Ceea ce am lansat este un produs educațional și cred că oamenii care vor citi vor înțelege mai bine evoluția lor și felul cum acestea ar trebui să se transforme în anii ce vin.

Cum ai rezuma cartea în câteva cuvinte?

Viziune, acesta este cuvântul cheie care stă la baza cărții. Fără o viziune clară, stabilită și urmărită pas cu pas nu vom ajunge departe. Putem să ne uităm la orașe care au creat această viziune și deja au adus-o la realitate. Putem să vorbim de Cluj-Napoca, un oraș care dintr-un mediu foarte conservator cum era în era Funar a devenit un adevărat mediu multicultural în care inovația este la ea acasă. Ne putem uita la Oradea, unde administrația publică a înțeles foarte bine oportunitățile pe care le oferă fondurile europene și astfel orașul se dezvoltă la nivel comparabil cu municipii din Vest. Sunt multe de spus și vorbesc pe larg în carte, dar cert este că orașe ca București, Sibiu, Timișoara, Constanța, Buzău, Sinaia, Iași, Brașov, Reșița și altele au capacitatea de a genera schimbări reale pentru cetățeni. Asta mi-am dorit să scriu și să analizez în „Cum să modelăm orașele din România”.

Cine sunt experții care te-au sprijinit cu cercetarea?

Am gândit cartea pe patru capitole, înainte de care există o introducere și la final un epilog. Fiecare capitol pornește de la întrebări pe care le-am adresat celor zece experți citați în carte. Din 20 de întrebări am reușit să ating chestiunile ce țin de dezvoltarea urbană. Cei care au contribuit la crearea acestei cărți sunt: Prof. Dr. Călin Hințea, Barbu Mateescu (sociolog), Marius Cristea (consultant și expert în dezvoltare regională și fonduri europene), Prof. univ. Dr. Dumitru Sandu, Victor Giosan (consultant internațional în managementul public și planificare strategică), Paul Moldovan (city manager al Primăriei Sectorului 6 București), Bogdan Nadolu (sociolog), Cristian Neculai Șurubaru (cercetător în științe politice), Alexandru F. Ghiță (urbanist și data analist) și Reinhold Stadler (urbanist specializat în mobilitate urbană).

Ce înțelegi prin dezvoltare urbană?

Eu înțeleg și cred că așa ar trebui mai mulți să se raporteze la dezvoltare drept un fenomen care implică resurse din mai multe domenii. Nu putem să vorbim despre dezvoltare dacă ne raportăm strict la partea economică, așa s-au raportat comuniștii și vedem cum arată orașele construite după o industrializare forțată. Am folosit două noțiuni în carte pentru a explica dezvoltarea orașelor: subsidiaritate verticală și subsidiaritate orizontală. Subsidiaritatea verticală se referă la relația de putere dintre orașe și autorități naționale, dintre local și central. Subsidiaritatea orizontală se referă la angrenarea energiilor și actorilor de la nivelul local, adică sectorul public, mediul privat, universitățile și comunitatea pentru a se implica în procesul de dezvoltare locală.

În primul capitol discut „Despre Cluj și orașele din Transilvania”, chiar acesta este și titlul. Cred că toți am observat că în ultimii ani Cluj-Napoca a câștigat teren chiar și în fața Capitalei. Acest lucru se datorează unei administrații publice eficiente și calității politicilor locale implementate în municipiu. Aici aș menționa o concluzie la care au ajuns toți experții: o comunitate implicată în procesul de luare a deciziilor la nivel local oferă atât resurse pentru administrații, cât și expertiză, ceea ce produce calitatea vieții în acel oraș.

Ai dedicat un întreg capitol regionalizării și creării polurilor de putere locală. Ce înseamnă descentralizarea procesului de luare a deciziilor pentru România?

Unii spun că s-ar rupe România dacă regiunile ar avea mai multă putere. Nimic mai fals! Totuși, nu pot să uit cum s-a creat un scandal uriaș prin 2018 după ce Alianța Vestului a fost anunțată pe scena UrbanTalks. Din păcate, descentralizarea este văzută ca relație win-lose în România. Din acest motiv am abordat tema descentralizării în al doilea capitol. România, membră UE de 15 ani, funcționează în anul 2022, după o divizare administrativă realizată în 1968, pe timpul comuniștilor. Fragmentarea deciziilor împiedică dezvoltarea. Uniunea Europeană oferă fonduri europene iar experiența din ultimii ani ne arată că tot administrațiile publice manageriază cel mai eficient resursele. Aici este vorba de întâlnire a nevoilor cu soluțiile și, până la urmă, orașele cunosc cel mai bine care sunt carențele și ce trebuie făcut ca să atingă prosperitatea.

Subiectul care te pasionează foarte mult și pe care te-ai specializat este guvernanța locală. Cum ai aprecia gradul de implicare al cetățenilor în viața orașelor?

Am descoperit că parteneriatele între stakeholderii locali generează o mai mare încredere a cetățenilor în propriile forțe. Aici vin cu sugestii ale experților pentru administrație și societatea civilă asupra modului în care pot angrena energiile locale și analizez situația actuală a guvernanței locale în orașele din România. Evident, guvernanța locală este diferită ca fenomen dacă ne uităm la orașe mari ca Brașov, Timișoara sau Cluj în comparație cu Slatina, Petroșani sau Buzău. Tocmai de aceea am abordat și ce putem face ca să schimbăm soarta orașelor shrinking, post-industriale și care se confruntă cu un exod al forței de muncă. Pot să mai punctez aici o problemă pe care am întâlnit-o în turneul făcut cu UrbanizeHub în 2020. Nu avem o cultură a dialogului, nu vedem colaborarea în modul în care toți cei implicați să câștige și încă avem durerea fantomă a comunismului care îi face pe cetățeni să își exprime opiniile doar în cercuri restrânse și după să nu fie mulțumiți de cum arată orașul lor. Revin la ideea principală pe care aș vrea să o desprindă cititorii cărții: implicarea aduce dezvoltare.

În al patrulea capitol, sintetizez modul în care orașele trebuie văzute: ca organisme vii prin care viitorul economic al unei țări este modelat. Pornind de la acest adevăr și ținând cont de subsidiaritatea verticală și orizontală, ține de noi să modelăm orașele viitorului și astfel să ne implicăm în bunul mers al țării.

Ce le-ai transmite celor interesați de carte?

Toate întrebările din această carte au fost chestiuni pe care le-aș numi personale. Nu există o întrebare la care să nu fi meditat de-a lungul anilor, fie că mă aflam în postura de student, stagiar, doctorand, expert sau ong-ist. Toate întrebările începeau la fel: „de ce…”. Am căutat răspunsuri și am găsit în dialogul pe care l-am purtat cu experții. Mai departe, am trecut răspunsurile prin filtrul meu și am început să scriu ceea ce eu cred că este unic în România. Literatura de specialitate în domeniul dezvoltării orașelor abordată într-un mod interdisciplinar este destul de restrânsă și nu cred că mai există o astfel de lucrare la noi în țară. În orice caz, vreau să lansez o invitație către persoanele interesate de viața orașelor și de crearea de comunități urbane. Îi invit să citească această carte și să se implice, să devină responsabili și să pună umărul la modelarea orașelor. Împreună putem modela viitorul orașelor

Unde te va întâlni lumea?

Pe 4 mai am fost la FSPAC la Babeș Bolyai la Cluj-Napoca, pe 6 mai suntem la Urban Talks la Oradea, iar pe 9 mai la Brașov. De asemenea doresc ca în următoarele 2-3 luni să avem o lansare și la Timișoara și București. Îmi doresc să participăm și la Bookfest București însă vedem cum se așază lucrurile.

Cartea poate fi comandată pe site-ul UrbanizeHub pe acest link. Ulterior, persoanele interesate vor primi un email cu instrucțiunile pentru efectuarea plății. Toate profiturile generate din vânzări vor fi redirecționate către cauze care se implică în gestionarea crizei din Ucraina și cauze umanitare.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    A castigat teren la ce? La fel de aglomerat, chiar mai scump decat in Bucuresti si ma opresc aici inainte sa inceapa "linsajul"
    P.S. Chiar toata tara inseamna numai Cluj si Bucuresti? Serios?
    • Like 2


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult