Ultimele săptămâni au fost unele în care întrebarea fundamentală care s-a regăsit pe buzele românilor a fost dacă politicienii noștri au înțeles ceva din votul lor. Această întrebare i-a fost acum adresată și lui Crin Antonescu, care se dorește a fi adversarul lui Călin Georgescu, despre care spune că ar fi totuși bine să poată candida și astfel să fie ales în mod democratic, dacă asta își va dori poporul după ce va vedea dezbaterile firești în campanie.

„Caracterul...unei şcoli bune e ca elevul să înveţe în ea mai mult decât i se predă, mai mult decât ştie însuşi profesorul. Odată interesul inteligenţei trezit pentru obiecte, odată simţirile şi judecata deprinse la observaţie, elevul ajunge prin proprie gândire la rezultatele care nu stau în carte”, scria Eminescu.

Întunericul nu mai e negru, astăzi are sunet și culoare și îi afundă pe cei care se aruncă, dar nu știu să se înoate. Întunericul are multe mărci înregistrate azi, poate fi Facebook, poate fi Tik Tok, poate fi un canal TV, atâta vreme cât ele vin însoțite de ignoranță, de lipsa educației media, de incapacitatea de a discerne informația falsă de cea adevărată, de setea de senzaționalism coroborată cu lipsa simțului critic. Întunericul poartă multe nume și e mai la modă ca niciodată.

Candidatul declarat al coaliției de guvernare la alegerile prezidențiale, Crin Antonescu, vrea să fie luat în serios de partidele care l-au împins în povestea asta. Și nici nu-și pune problema unei candidaturi independente, pentru că, spune el, nu are resursele necesare unei astfel de intenții și nici nu ține neapărat să fie președintele țării. Însă își declară din nou, la mulți ani distanță, încrederea în PSD. Mai exact, în Marcel Ciolacu. Deși experiența cu Victor Ponta pe vremuri nu pare să-l fi încântat în mod deosebit, de vreme ce declară că nu mai are nicio relație cu acesta.

Tata, când vorbea de Eminescu sau Labiș, te făcea să plângi. La fel era când vorbea despre „Baltagul” lui Sadoveanu și despre locurile de la Mălini unde se petrece acțiunea cărții. Cred că de la el am auzit întâi despre Crucea Talienilor, Sabasa, și despre râpa în care a fost aruncat Nechifor Lipan și apoi am citit cartea.

Astfel de comportamente, din partea colegilor sau grupului de copii de la locul de joacă, dacă sunt repetate pe o perioadă mai lungă, pot avea efecte dramatice asupra victimelor: apare anxietatea, evitarea, tendinţa de a refuza mersul la şcoală, pot apare tulburări de alimentaţie, tulburări ale somnului, depresia şi – în cazuri extreme – se poate ajunge pȃnă la tendinţe suicidare. foto: Sergiy Artsaba / Panthermedia / Profimedia

„Naționalitatea trebuie să fie simțită cu inima, și nu vorbită numai cu gura. Ceea ce se simte și se respectă adânc, se pronunță arareori!”

În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Foto: Getty Images

Noi amândoi avem același dascăl,

Marcel Răduț Seliște a fost preotul Spitalului Clinic Județean de Urgență din Craiova. Job-ul lui e să ofere lumină și încredere omului care pleacă de tot din această lume, e să îl încurajeze pe om în cele mai disperate momente ale lui, în cele mai dureroase dintre circumstanțe. Și nu face doar asta. Se ocupă și de liniștea și împăcarea copiilor internați la etajul al zecelea al aceluiași spital, la Secția de Oncologie Pediatrică. L-am văzut personal cum oferă mângâiere unor părinți aplecați de atâtea spaime sau cum le vorbește copiilor bolnavi de unele dintre cele mai grele boli despre lumina lui Iisus și despre protecția Lui.