În ultimele zile, în spațiul public s-a răspândit informația că România ar putea rămâne fără carburanți, iar prețul motorinei ar urma să ajungă la 11 lei/litru. Datele disponibile nu susțin existența unei penurii fizice naționale în perioada următoare și nici a unei evoluții atât de rapide a prețului. foto: Profimedia

Ca președinte al Federației Române de Go, întâlnesc frecvent acest lucru în competiții. Nu de puține ori, copii de 15-16 ani înving jucători care practică Go de douăzeci sau chiar treizeci de ani. La prima vedere pare un paradox, dar în realitate există o explicație relativ simplă. Foto Profimedia

Când mă gândesc la alegerea parcursului meu profesional, lucrurile au stat destul de diferit față de realitatea curentă, mai ales dacă iau în considerare volumul de informații disponibile tinerilor de azi. Pentru mine, psihologia nu a fost neapărat prima opțiune de facultate.

În timp ce extrema dreaptă din România îndeamnă lumea să nu accepte livrările aduse de curierii sud-asiatici (rezidenți cu acte în regulă!), în Italia, mai exact în Trieste, o inițiativă civică îi îngrijește tocmai pe acești imigranți, ce își riscă viața pe ruta balcanică, pentru dreptul la un trai mai bun.

Suntem o țară medie spre mare, cu aspirații mici.

Economistul Ionuț Dumitru vorbește despre costurile reducerii deficitului, riscurile economice, agricultura românească, investițiile străine și profilul unui premier competent. El susține că măsurile dure ale Guvernului erau inevitabile, respinge discursul izolaționist și avertizează că o retrogradare a României la categoria „junk” ar afecta direct creditele, inflația și nivelul de trai al tuturor românilor.

Povestea asta are foarte mare relevanță în România, având în vedere atacul recent de tip ransomware de la ANCPI sau cel din februarie 2024, care a demolat sistemul Hipocrate în aproape o sută de unități medicale.

Într-un context total nefavorabil, în care România se împrumută cu un miliard de euro pe săptămână pentru a face față cheltuielilor curente ale statului, asistăm la un val de contre între politicieni pe subiectul reformelor din PNRR. Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Simt că fug de la un copil la altul, că strâng micul dejun, apoi o culc pe bebe, apoi calmez fetița mijlocie, apoi pregătesc sandvișuri pentru parc, în timp ce sunt întreruptă ca să o asist pe fetiță de trei ori pe minut.

Numai că acum, nu știu de ce, chiar simt un jind autentic în rugămintea lui. O să-i iau o brânză, îmi zic, dacă asta vrea. La urma urmei, îi dau unui om ceva de mâncare, iar dacă mă păcălește și n-are nevoie de fapt, păcatul lui să fie!