Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

1% taxă de solidaritate? Propun un 1% mai bun

oameni pe străzi

Foto: Laurence Mouton / PhotoAlto / Profimedia

Recent a fost readusă în discuție taxa de solidaritate de 1% aplicabilă pe cifra de afaceri a companiilor cu venituri anuale de peste 100 de milioane de euro. Este un subiect mai vechi. Taxa a mai fost încercată la nivel declarativ și n-a prins.

Am să sar peste introducere și ­voi dezvălui foarte direct răspunsul la întrebarea din titlu.

România are cel puțin o alternativă mai bună la această taxă: îmbunătățirea colectării de taxe cu doar 1% din PIB, mai exact cu 1 punct procentual peste ce colectează în prezent.

Gradul de colectare a taxelor și impozitelor în România este printre cele mai mici din UE, situându-se, în 2021, la un nivel de 27,3% din PIB. Doar Irlanda are un nivel de colectare mai mic, dar acolo este vorba de un nivel artificial, așadar, cu sau fără Irlanda, suntem codașii Europei.

Foto: Eurostat

Ca să pun în context, media colectării țărilor UE este la 41,7% din PIB, tot pentru anul fiscal 2021.

Analizat pe țări, raportul dintre veniturile fiscale și PIB, tot în 2021, a fost cel mai ridicat în Danemarca (48,8% din PIB), Franța (47,0% din PIB) și Belgia (46,0% din PIB), urmate de Austria (43,7% din PIB), Italia (43,6% din PIB), Suedia (43,5% din PIB) și Finlanda (43,1% din PIB); cele mai mici ponderi au fost înregistrate în Irlanda (21,9 % din PIB), România (27,3 % din PIB), Bulgaria (30,7 % din PIB), Letonia (30,8 % din PIB), Malta (31,2 % din PIB) și Lituania (32,6 % din PIB), precum și în Elveția (28,0 % din PIB).

Revenind așadar la taxa de solidaritate de 1% din cifra de afaceri, taxa ar urma să se aplice la aproximativ 400 de companii, companii având cifra de afaceri anuală de peste 100 milioane de euro.

Totodată, taxa ar urma să funcționeze ca un barem minim, adică impozitul plătit de companii să fie tot de 16% din profit, dar nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri.

Veniturile consolidate ale companiilor țintă, în anul fiscal 2021, au fost de aproximativ 750 miliarde lei.

Miza de fapt o reprezintă companiile cu marje de profit sub 6% și cele cu pierderi, care în mod normal plătesc impozit pe profit sub baremul de 1% din cifra de afaceri.

Ca o paranteză, de ce pragul de 6%?

Pentru că: dacă cifra de afaceri este 100, profitul este 6, iar impozitul este 6x16% = 0,96, adică aproximativ 1.

Ducând calculul mai departe, conform ZF, ar fi în jur de 200 de companii cu marja sub 6% și încă aproximativ 50 pe pierdere.

Luate împreună aceste companii ar genera ca impozit adițional (1% din CA minus ce plătesc în prezent) în jur de 3,5 miliarde lei.

Nu știm cum vor evolua afacerile acestor companii și în 2023, dar, presupunând același valori, și raportate la PIB-ul estimat pentru 2023 de aproximativ 1600 miliarde lei (sursa: CNP), vorbim de 0,22% din PIB în plus la buget.

Afirmam la începutul acestui articol că o variantă mai bună ar fi îmbunătățirea colectării cu doar 1 p.p. Adică 28,3% din PIB în loc de 27,3% din PIB. Nu cu 14 p.p., cât e diferența față de media UE, ci doar cu 1p.p.

Și atunci vorbim de 16 miliarde de lei în plus la buget, de aproape 5 ori mai mult decât din taxa de solidaritate.

O altă dimensiune pe care aș aduce-o în discuție este cea a inflației. Este limpede că marea majoritate a companiilor vor transfera impozitul adițional în prețuri, generând astfel prețuri mai mari și inflație. Vorbim de companii din domenii cu ponderi mari în coșul de consum zilnic: comerț, alimente, agricultură, benzinării etc. Pe când colectarea mai bună nu are acest efect.

Pe de altă parte, dacă tot ne dorim mai mulți bani la buget, un element care ar trebui să fie prioritar acum este PNRR, pe care nu ne permitem să-l ratăm. Este esențial să absorbim toți banii și să îi punem la treabă în economie (nu în cont la BNR), pentru a genera și efecte de runda a doua. Inclusiv taxe și impozite mai multe la buget.

Dobânzile banilor din PNRR sunt zero, în cazul grant-urilor și între 0-1% pentru credite, or România se împrumută pe piețele financiare, în lei, cu 5-7%, în funcție și de maturitate.

În concluzie, doar 1% din PIB colectare îmbunătățită reprezintă o soluție de aproape 5 ori mai bună decât aplicarea unei taxe de solidaritate de 1% din cifra de afaceri.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ideea e bună, fără îndoială. Greu de pus în practică, după cum au arătat ante-comentatorii.
    Trebuie totuși definit ce înseamnă o mai bună colectare. Se știe exact cât ar trebui efectiv colectat? Atunci acea sumă trebuie colectată. Punct.
    Pe de altă parte, văd că Elveția are un grad (aparent) mic de colectare, 28% din PIB. Elveția nu e în stare să colecteze mai mult, ori colectează cât trebuie? Cred că a doua variantă.
    • Like 0
  • Mihai check icon
    Problema este ca minusul de la colectari nu vine de la marile companii ci de la firmele mai mici, detinute de persoanje protejate politic si juridic, care au relatii pe la institutiile care ar trebui sa ii controleze. Asa ca nimeni nu vrea sa se atinga de respectivii, plus ca e de munca. Mai simplu este sa puna o taxa in spinarea celor care sunt deja buni platitori, chiar si celor care sunt pe pierdere sau la limita profitabilitatii pentru ca sa fie siguri ca isi vor inchide afacerea si vor face concedieri.
    • Like 3
  • Razvan G check icon
    Atat de simplu si de evident. Din pacate, efectul politic al celor doua variante de 1% este diferit. 1% din CA este un mesaj “Robin Hood” al psd catre alegatori - uite, luam de la bogati si dam la saraci. Asa functioneaza astazi politica in Romania. Sa colectezi mai bine inseamna un efort in plus, efort pe care anaf nu este interesat sa il faca, desi toata lumea stie unde ar trebui sa se duca sa o faca. Si sigur, banii din PNRR ar fi o sursa foarte utila, numai ca acei bani nu se prea pot fura, versus imprumuturi de la banci. In plus, trebuie sa isi mai si bata capul cu proiectele.
    Concluzie - foarte buna propunerea, greu de crezut ca se va si aplica. Cu dl caciu? Sa fim seriosi..
    • Like 3


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult
Text: Andrei Buruiana/ Voce: Mihai Livadaru
sound-bars icon