Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

În 2008 lucram într-o bancă și obișnuiam să cheltui salariul până la ultimul leu. „Palma” care m-a deșteptat, atunci când am aflat că puteam să-mi pierd locul de muncă. Plus câteva sfaturi pentru gestionarea finanțelor personale

Banca - Getty

Foto: Getty Images

România a avut câteva recesiuni importante după Revoluția din 1989. Am prins câteva din ele, fiind născut înainte de 1989 și am înțeles mai bine doar una, cea post marea criză financiară din 2008.

În 2008 lucram în domeniul bancar, după ce înainte cu câțiva ani mă ocupasem de analize economice pentru o firmă de consultanță în domeniul fondurilor europene. Banca pentru care lucram era de sorginte olandeză, nu foarte mare pe piața românească și tocmai fusese cumpărată de una scoțiană, exact înainte de criza din același an.

În acea perioadă recunosc că nu economiseam, ci cheltuiam tot salariul meu lunar până la ultimul leu. 

Anunțul venit de la acționariatul băncii pentru care lucram cum că banca din România este de vânzare a fost pentru mine o palmă care m-a trezit la acel moment. Am realizat că dacă, în urma vânzării băncii, aș fi fost concediat, nu aveam niciun leu pus deoparte. Era clar că nu aveam o plasă de siguranță. Norocul meu a fost că, dându-mi seama de riscul la care eram expus, am aplicat la o altă bancă, cea mai mare din sistem la acel moment, și am fost angajat.

Derulând anii până la criza pandemică din 2020, bazat pe lecțiile din trecut, de data aceasta criza m-a prins la adăpost din punct de vedere financiar. Chiar dacă mi-aș fi pierdut locul de muncă din cauza pandemiei, aș fi reușit să supraviețuiesc câțiva ani fără nevoia unui salariu.

În domeniul financiar acest concept se numește plasă de siguranță - bani puși deoparte pentru mai mulți ani - sau fond de siguranță-urgență, dacă e vorba de bani pentru câteva luni.

Unde vreau să ajung…e bine să fim tot timpul pregătiți pentru perioade mai grele, cum sunt recesiunile. Anul 2023 are și el o probabilitate de recesiune și dacă aceasta vine, nu trebuie să ne panicheze, ci doar trebuie să fim pregătiți.

Până să ajung la sfaturile pe care vreau să le împărtășesc cu cititorii, fac o mică paranteză pentru a defini recesiunea. Recesiunea, ca definiție simplă, presupune contracția PIB în două trimestre consecutive. Într-o recesiune, performanța economiei scade pentru o perioadă extinsă de multe luni, concretizată prin contracția PIB-ului, rate mai mari ale șomajului și scăderea cheltuielilor de consum.

Riscul major pe care îl are recesiune este acela ca unele companii să nu poată absorbi șocul unor dobânzi mari la credite (cost de finanțare), coroborat cu vânzări reduse, fiind practic nevoite să concedieze angajați.

Cum spuneam, nu trebuie să ne temem, ci doar să fim puși la adăpost. Cu sau fără recesiune, iată câțiva pași de urmat, pentru a fi pregătiți atunci când vine vorba de finanțele personale.

Pasul 1

Analizați-vă atent obiceiurile de consum și creați un plan pentru a crește suma pe care o economisiți.

Pe durata premergătoare sau în timpul recesiunii renunțați la shoppingul de haine scumpe sau la restaurantele exclusiviste.

Dacă nu aveți timp să gătiți, optați pentru restaurantele populare sau pentru mâncarea semi-preparată.

Vedeți filmele pe care le aveți de văzut pe platformele de streaming și faceți o pauză de la abonamentele acestora.

Sumele „eliberate” astfel le puteți economisi. Ideal, procentul economisit din salariu ar trebui să fie undeva pe la 20%.

Pasul 2

Constituirea unui fond de urgență vă va pregăti pentru a face față cheltuielilor viitoare, într-un context de pierdere, fie și temporară, a sursei principale de venit (salariul de la locul de muncă).

Fondul de urgență ar fi bine să fie echivalentul a 6 salarii. Dacă sunteți un cuplu, atunci se înmulțește suma celor două salarii cu 6.

Fondul de urgență este bine să fie ținut în instrumente lichide cum ar fi conturile de economii sau de depozit (depozit pe durată scurtă, de câteva luni). Faceți abstracție de faptul că dobânzile sunt mici, întrucât pentru un astfel de obiectiv primează accesul rapid la bani.

Pasul 3

Găsirea unei a doua surse de venit - în afara slujbei de zi cu zi - vă va menține pregătiți suplimentar. Fie că vă decideți să vă luați un loc de muncă cu jumătate de normă, să începeți o mică afacere (separat de job) sau să deveniți comerciant de obiecte second-hand (cărți, haine, bijuterii) prin intermediul unor platforme online, crearea de venituri suplimentare poate fi un backup plan.

Pasul 4

Dacă deja aveți un fond de urgență, peste acesta se deschid noi oportunități de economisire și investiții.

În primul rând, în anticiparea unei recesiuni, e bine să avem la îndemână și rezerve lichide, de exemplu bani în contul curent, pentru a fructifica scăderile de prețuri de pe burse.

Experții recomandă ca 10% din economii să fie în cash, tocmai pentru fructificarea de oportunități investiționale.

Pasul 5

Dacă aveți investiții și sunteți un investitor de termen lung, atunci când vedeți scăderi pe burse nu vă panicați și nu vindeți (în pierdere).

Pentru a fi bine plasat pe burse, mergeți pe diversificare cât mai mare: pe sectoare diferite din economie, pe țări diferite și în valute diferite. Investițiile în acțiuni pe bursă implică risc și de aceea trebuie făcute în baza unui profil de risc adecvat, determinat împreună cu banca sau brokerul dvs..

Pasul 6

Dacă economisiți lunar, nu întrerupeți planul de economisire și investiții, mai ales partea de investiții. Motivul este acela că, în perioade de recesiune, prețurile acțiunilor sau fondurilor de investiții scad și practic le cumpărați mai ieftin.

În concluzie, indiferent dacă vine sau nu o recesiune, banii personali trebuie gestionați cu calm și luciditate.

Disclaimer al autorului: opiniile sunt personale sau citate din surse publice și nu reprezintă sfaturi de investire / dezinvestire sau reclamă pentru un anumit produs financiar, serviciu financiar sau companie financiară.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mhai Nai check icon
    Daca ar fi adevarata povestea...cum naiba sa lucrezi intr-o banca si sa nu fii capabil sa-ti gestionezi banii? Inca o dovada ca intr-o societate corecta, educatia financiara ar trebui facuta in scola.
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult