Foto: Robert Schneider / Panthermedia / Profimedia
Se face un an de când tsunami-ul numit „pandemie covid-19“ a spulberat industria ospitalității care se afla, mângâiată de soarele de pe cer de câțiva ani, direct pe plajă când s-a produs nenorocirea. Fulgerător, neașteptat, nepregătit.
Efectele au fost și sunt încă devastatoare, de-a dreptul dramatice. Zeci de mii de antreprenori și-au văzut pusă în pericol major opera lor de-o viață. Angajații lor au fost cuprinși de panică, gândindu-se la familiile și ratele lor de la bănci.
Dar pentru că „turismul“ nu este o oală mare, ci un cumul de oale mici, să le luăm pe rând :
1. Incoming-ul sau venirea turiștilor străini în România pentru a petrece vacanța a dispărut aproape total. Cu suferință mare pentru transportatori, pentru aeroporturi, pentru ghizi, pentru restaurante și unități de cazare de tot felul (hoteluri, pensiuni etc.), firme de rent a car, taxiuri și multe altele. Tristețe mare. Norocul în ghinion este că partea asta oricum era mică procentual, față de ce produce turismul din PIB-ul României, o greșeală de neiertat a politicientilor din ultimii 30 de ani s-a transformat, paradoxal, într-un noroc pentru evoluția economiei românești.
2. Business travel sau circulația oamenilor de afaceri români și străini în și spre România a ajuns spre 20% din ce reprezenta înainte. Tehnologia a făcut ca ei să descopere că întâlnirile se pot face și on-line, procedurile firmelor multinaționale au vizat în primul rând siguranța propriilor colaboratori și a partenerilor de business. Și așa cei mai mulți au fost consemnați la garnizoană. Cu efecte devastatoare pentru transportatori, aeroporturi, hoteluri (cele de oraș), restaurante, rent a car și tot așa.
3. Turismul intern sau, cu alte cuvinte, vacanțele românilor în România au suferit și ele, dar mai puțin. După perioada de peste două luni de lockdown în care hotelurile au rămas teoretic deschise, dar toate autoritățile ne-au spus „stați în casă!“ oamenii au vrut să se recreeze în România. A venit sezonul în iulie (ce noroc!) și românii au redescoperit România. Unii, însă, au fost precauți și nu au călătorit. Per total și aici a fost o scădere, dar mai mică, de vreo 20% față de anul trecut. Al doilea val din octombrie 2020 a fost cel care a stricat cina, a doua jumătate din octombrie, dar și noiembrie și prima jumătate din decembrie fiind ca și moarte din punct de vedere turistic în România.
4. Outgoing-ul sau vacanțele românilor în străinătate. Aici a fost un stop aproape total timp de câteva luni, agențiile de turism fiind cele mai afectate de evoluție. Chiar dacă România a fost o destinație deschisă și oamenii au vrut să călătorească, restricțiile haotice din toată lumea au bulversat industria până la nebunie. Spre finalul anului oamenii exasperați de stat în casă au descoperit destinațiile exotice. La asta au contribuit câteva firme care au avut curajul să organizeze transport cu avionul de tip charter către aceste destinații. Dar și aici, incoerența internațională în ceea ce privește restricțiile au stricat jocul.
5. Restaurantele - dependente atât de turismul intern, cât și cel de business, dar și de comportamentul localnicilor care își permit ieșirea la restaurant au fost victimele jocului de-a închisul și redeschisul, lucru cel mai greu de suportat dintre toate metodele. Cele mai bune au reușit să ruleze spre 50% față de anul trecut, cel puțin 25% dintre ele nu vor mai redeschide la repornirea industriei.
6. Evenimentele au fost, probabil, cele mai afectate. De la nunti și botezuri până la Untold sau Neversea aproape nimic nu s-a mai întâmplat, nici măcar evenimente de mărime medie în zona de business. Sălile de evenimente, hotelurile, firmele organizatoare fie au închis, fie s-au reinventat și au făcut evenimente on-line. Și aici căderea este de cel puțin 80%.
7. Cât despre toți furnizorii de servicii și marfă pentru industria ospitalității (de la alimente la soft IT tot ce vă trece prin cap) să nu mai vorbim. Cei dedicați și specializați doar pe industria asta au închis sau s-au reinventat.
Nu mi-am propus aici să fac o analiză și nici măcar o radiografie, ci să mă uit în viitor și să spun că în condițiile în care „ajutorul“ statului fie nu a existat, fie a venit târziu, fie e doar pe hârtie, singura speranță este repornirea. Și, din păcate, autoritățile române sunt atât de copleșite de ce fac azi sau mâine, încât nimeni nu vine cu un plan clar de repornire, care să dea o perspectivă și o speranță unei industrii afectate dramatic.
Ce văd eu ca posibile măsuri :
1. În primul rând, trebuie să acceptăm că trăim cu acest virus, că nu există garanții că nu ne putem contamina în concediu (valabil pentru orice germen, nu numai pentru SARS-Cov-2 ) și că principala grijă nu este eliminarea riscului, ci diminuarea sa.
2. Vaccinarea este principala cheie pentru redeschidere. Cei care fac dovada vaccinării complete îndeplinite nu au de ce să aibă restricții. E de datoria UE să unească de urgență bazele de date cu vaccinați, în așa fel încât dovada să fie instantanee și digitală. Se tot vorbește despre un „pașaport“, după mine el este inutil într-o eră digitală. Dar principiul rămâne.
3. Imunizarea pe cale naturală este al doilea element (cei care nu sunt vaccinați, dar au anticorpi). Efectul este același ca și la vaccinare, deci nu trebuie făcută discriminare între imunizații prin vaccinare sau pe cale naturală.
4. Teste, teste, teste. Între timp avem teste de tot felul, de la cele standard PCR, până la cele de antigen făcute de cadre medicale și, între timp, cele pentru uz casnic, pe care le face oricine acasă, la recepția unui hotel sau urcarea în avion. N-ar trebui să fie o problemă testarea pe fiecare aeroport în parte. Iar cei care intră pe cale terestră sau cu trenul pot fi testați prin sondaj la graniță.
5. Vestita „lista galbenă“ trebuie nuanțată. În țări cu risc, țări cu risc mărit, țări cu risc de tulpini noi, dar, mai ales, trebuie să facă diferențe între regiuni și insule. Nu are nicio noimă ca Maldive să fie țară cu risc, atâta timp cât cifrele care au dus la concluzia asta nu vin de pe insule, ci din capitală, unde turiștii nu ajung, pentru că ei sunt cazați pe insule.
6. Testare în loc de carantină, cel puțin pentru cei care pleacă sau vin din categoriile de țări care nu sunt cu incidente foarte mari. Actuala obligație de autoizolare sau autocarantină nu este controlabilă și nu face decât să pună o presiune suplimentară pe niște autorități care și așa sunt suprasolicitate.
7. Teste alternative (folosibile la domiciliu) care nu necesită personal medical trebuie omologate și puse la dispoziție de urgență pentru a putea fi folosite, de exemplu, la școli sau cămine de bătrâni pentru o testare necomplicată și care reduce presiunea pe laboratoarele medicale.
8. Standarde ridicate de siguranță și igienă: întreaga industrie a ospitalității a dezvoltat astfel de standarde care și-au dovedit eficacitatea. Începând cu purtarea obligatorie a măștii și distanțarea fizică până la concepte complexe de protecție împotriva infecțiilor fac ca turismul să fie unul sigur și care nu contribuie la diseminarea virusului dincolo de orice alt sector de activitate. Autoritățile trebuie să-și facă datoria peste tot în lume și acolo unde standardele legale nu sunt respectate, trebuie să intervină eficient.
9. Condiții flexibile oferite de industrie turiștilor pentru stornări și schimbări de date de călătorie, în așa fel încât planurile de călătorie să poată fi adaptate dinamic și fără complicații. Pachetele de servicii sunt oricum foarte bine garantate prin Directiva Europeană de sector.
10. Sentimentul de încredere trebuie să fie întărit. Autoritățile statului ar trebui să întărească ideea corectă că se poate călători în siguranță, dacă se respectă niște reguli și standarde. Renumitul Institut Robert Koch din Germania a scos de curând un studiu care demonstrează că a călători în locuri unde se respectă standardele de igienă nu reprezintă un pericol suplimentar de răspândire a virusului. Faptul că la modul general și repetat diverși politicieni avertizează cu privire la călătorii și turism nu este de ajutor. Un nou narativ ar trebui dezvoltat și care să aibă în centrul său ideea de turism responsabil.
11. Pașaportul digital și care, de fapt, se traduce prin dovezi de vaccinare ar trebui să fie o preocupare imediată a Uniunii Europene, în sensul standardizării acestuia în nivel european, lucru care se materializează printr-o bază europeană comună de date care cuprinde toate persoanele vaccinate. Standardizarea și digitalizarea dovezilor de vaccinare cu recunoaștere internațională și integrarea bazei de date în lanțul industriei turistice și de transport ar reprezenta un element esențial pentru repornirea internațională a turismului.
12. Restaurantele trebuie să fie decuplate (pentru o funcționare la 30-50% din capacitate) de dependența funcționării de rata de infectare de 3 la mie și trebuie asimilate tuturor magazinelor neesențiale. Nu există niciun studiu care să dovedească faptul că relaxările de până acum venite pentru restaurante au crescut incidența de contagiune cu SARS-CoV-2.
Ca o posibilă concluzie putem spune că industria ospitalității din România are nevoie de restartare ca de oxigen. Aceasta poate avea loc în combinație cu o serie de măsuri, printre care și cele prezentate mai sus. Autoritățile împreună cu industria au obligația să se așeze mâine la masă și să elaboreze planul comun de repornire. Este dovedit deja faptul că turismul responsabil nu duce la răspândirea mai rapidă a virusului invizibil. Va trebui să trăim încă mult timp cu acest virus, cu tulpinile sale multiple prezente și viitoare și cu alti viruși prezenți sau viitori. A sta în casă și a nu călători nu este o opțiune pentru viitor și nici macăr pentru prezent. Atât pentru sănătatea turiștilor, cât și a celor care lucrează în industrie. Așa că: hai la treabă!
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Vaccinarea este utila pentru individ ca sa faca forme usoare de boala ceea ce este ok bineanteles.
Dar nu ar fi mai bine sa avem un mediu HoReCa controlat inteligent care sa nu permita transmiterea catre indivizi ?
Contaminarea cu Sars Cov-2 sau orice alt agent patogen ( sa nu uitam de tuberculoza, Stafilococ Auriu, E coli, Salmonella, mucegaiuri, etc.) se face conform studiilor stiintifice pe calea aerului in proportie de 65 % si restul pe calea suprafetelor si obiectelor atinse.
Se poate ? Da, in mod ecologic, cu eficienta de pana la 99,99% si fabricat de 30 de ani in Romania de compania BIOCOMPO sa dezinfectam aerul in prezenta sigura a oamenilor( dispozitive cu grila inventate in 1930 care montate pe perete in camere de hotel restaurante, bucatarii, etc. formeaza un strat de lumina ultravioleta UV-C stationar si invizibil prin care aerul se dezinfecteaza gratuit si permanent prin convectie ) si suprafetele ( mese, scaune, podele, blaturi, cutite, farfurii, WC, etc.) cu alte dispozitive in absenta oamenilor.
Totul dupa ultimele norme si normative internationale 2021!
BIOCOMP este singura companie din Romania membru IUVA( International Ultraviolet Association)
Dispozitive cu utilizare peste 25 de ani, preturi de producator mici, consultanta gratuita personalizata, consumuri energetice neglijabile, garantarea eficientei inclusiv impotriva transmiterii Sars Cov -2 , !!!
Am invitat in Februarie ac ca specialisti de 30 de ani in domeniu asociatia hotelierilor din Romania la o conferinta cu participare gratuita la Poiana Brasov in care sa le comunicam aceste tehnologii si utilitatea lor in HoReCa, macar sa stie de ele dar nu au fost interesati !
Deci creati pentru clienti un mediu dezinfectat ecologic , in care sa aiba incredere sa se relaxeze pe banii lor fara sa se infecteze cred ca e mai important !
www.biocomp.ro
Părerea mea.
Nu întreb dacă articolul a fost scris în mod total dezinteresat...