Morcovii te ajută să vezi mai bine noaptea. Dacă înoți chiar după ce mănânci, o să te alegi cu crampe. Consumul de ciocolată duce la acnee. Trebuie să bei cel puțin opt pahare de apă pe zi. Mâncarea organică e mai bogată în nutrienți decât cea non-organică.
Greșit. Greșit. Greșit.
Și cu toate acestea, câți dintre noi nu am împărtășit cu cei din jurul nostru acestea și alte idei „revoluționare” despre sănătăte sau știință, doar ca apoi să ne simțim teribil jenați când am descoperit că informația era cel puțin incompletă, dacă nu chiar complet greșită?
De nonsensuri sau mituri pseudoștiințifice nu ducem lipsă. Mai ales când vine vorba de organismul uman și ce îi face sau nu bine. Suntem o specie creativă. Surplusul de informație, excesele din eforturile de PR pentru noile studii publicate, și capacitatea limitată a publicului nespecializat de a evalua informația (pretins) științifică face ca aceste mituri să circule liber și să se tot înmulțească. Dar unele sunt mai puțin nocive decât altele. Și, pentru că nu le putem demonta pe toate într-un singur articol, ne oprim aici la cinci dintre cele mai vizibile și mai periculoase.
1. „Antibioticele tratează răceli”
De ani de zile, experții în sănătate publică ne imploră practic să nu mai luăm antibiotice când avem doar o banală răceală sau o gripă. Cu toate acestea, un sondaj OMS, efectuat în 12 țări și publicat în noiembrie 2015, arăta că două treimi din cei 10.000 de respondenți credeau că antibioticele pot fi folosite în tratamentul răcelii și gripei. Un mit pe care nu reușim să îl abandonăm, dar fără doar și poate un mit.
În răceală și gripă, antibioticele nu ajută. Repet: antibioticele sunt complet inutile în infecțiile virale, cum sunt răceala și gripa. Astfel că tratarea acestor afecțiuni cu antibiotice e pe cât de inutilă, pe-atât de risipitoare.
Trebuie să învățăm să fim „mai zgârciți” cu antibioticele. Cu cât consumăm mai multe, la nivelul întregii populații – mai ales când nu sunt necesare- cu atât cresc șansele dezvoltării de bacterii rezistente la antibiotice. Acești „supermicrobi” au devenit, peste tot în lume, o amenințare uriașă pentru sănătatea publică. În Europa, 25.000 de oameni mor anual din cauza infecțiilor produse de super-bacterii.
Rezistența microbiană este un fenomen natural care apare ca răspuns la medicament. Bacteriile se multiplică la ordinul miliardelor. În mod obișnuit, o parte din ele vor dezvolta o mutație în ADN-ul lor care le va face „mai deștepte” în fața produsului farmaceutic menit să le omoare. Situația este înrăutățită de faptul că suprafolosim antibiotice și adesea le luăm în doze greșite. De fiecare dată când întrerupem un tratament cu antibiotice înainte de termen și de fiecare dată când tratăm eronat un virus cu antibiotic rămas de la infecția bacteriană a unui membru al familiei, creăm medii în care sunt uciși microbii cei mai slabi, dar cei mai puternici, „supermicrobii” supraviețuiesc.
România este pe locul doi în Europa la consumul de antibiotice, găsindu-se încă în fruntea clasamentului la antibiotice administrate fără prescripție medicală. Experții OMS estimează că 40-50% din acest consum este greșit sau nejustificat. Majoritatea prescripțiilor inutile sunt pentru afecțiuni respiratorii cauzate de virusuri: răceli, dureri în gât, bronșită, sinuzite sau otite.
2. „Sportul e la fel de important ca dieta dacă vrei să slăbești”
Revistele, televizorul și instructorii de fitness ne-au învățat să credem că activitatea fizică e un ingredient esențial –poate chiar cel mai important –al oricărui program de pierdere în greutate. Și ne promitem în fiecare noapte de Revelion că anul acesta ne vom folosi cu succes abonamentul la sală pentru ca acul cântarului să indice mai puține kilograme. Însă adevărul este că dovezile acumulate în ultimii ani arată că, deși sportul e grozav pentru un corp sănătos și armonios, nu e chiar așa de important pentru pierderea în greutate, ci abia dacă afectează acest aspect al vieții noastre. Un articol publicat în Vox, în aprilie 2016, sintetiza rezultatele a mai mult de 60 de studii (inclusiv analize sistematice ale celor mai bune cercetări disponibile) despre activitatea fizică și lupta cu kilogramele. Autorii explicau că prin sport se arde doar o mică parte din consumul total de energie și că reducerea numărului de calorii ingerate este o metodă mult mai eficientă de a scădea în greutate. Așa cum o spunea un grup de cercetători într-un editorial dintr-o revistă științifică a grupului BMJ: „nu poți să fugi mai repede decât o dietă proastă” („you cannot outrun a bad diet”).
Ca să fie clar: sportul are beneficii pe care nu le putem nega. Reduce riscul apariției de afecțiuni cronice, precum diabetul zaharat sau bolile cardiace, întărește scheletul și musculatura și ajută în controlul greutății. Doar că nu are beneficii colosale asupra dietei. Nu e cea mai eficientă cale de a slăbi.
În 2017 ar trebui să nu mai privim sedentarismul și dieta ca fiind complici la fel de vinovați pentru epidemia mondială de obezitate. Autoritățile de sănătate publică ar trebui să prioritizeze lupta împotriva supraconsumului de alimente de proastă calitate.
Și trebuie să învățăm că, și dacă le vom fi foarte fideli rezoluțiilor de Anul Nou (ceea ce, să fim sinceri, e utopic), nu putem să ne revanșăm pentru fiecare păcat alimentar în sala de fitness. Totul începe cu ce punem în farfurie.
3. „Alimentele modificate genetic sunt periculoase”
E o altă idee care trebuia să moară acum mult timp. Primele recolte de alimente modificate genetic au ajuns pe piață în anii ’90. De-atunci, miliarde de oameni din întreaga lume au consumat ingrediente modificate genetic (de exemplu: porumb, soia) fără să se aleagă cu probleme de sănătate din această cauză. Totuși, grupurile care militează împotriva acestor produse încă insistă că aceste alimente sunt cumva periculoase.
În mai, Academia Națională de Științe din Statele Unite a lansat un raport de 407 pagini, pregătit de o comisie de experți, care analizaseră toate dovezile științifice existente pe acest subiect. Comisia a concluzionat, la fel ca autorii analizelor sistematice precedente, că alimentele modificate genetic sunt la fel de sigure de consumat ca și omoloagele lor convenționale.
Printre alte dovezi: oamenii de știință nu au găsit nicio creștere în ratele obezității, cancerului sau afecțiunilor gastrointestinale care să poată fi plauzibil corelată cu introducerea alimentelor modificate genetic oriunde în lume.
4. Homeopatia
Homeopatia este una dintre cele mai rezistente forme de înșelătorie medicală. Rezistă în industria de păcălit oameni încă din 1814. Anul acesta, guvernul american a decis în sfârșit să atace aceste terapii neconfirmate, cu ajutorul unei politici recent inaugurate de Comisia federală de comerț. Agenția va cere de acum înainte producătorilor de medicamente homeopate să vină cu dovezi științifice de încredere pentru fiecare dintre afirmațiile pe care le fac despre efectele asupra sănătății ale produselor lor, dacă vor să continue să le vândă pe piața SUA. (Din păcate, în România, suntem departe de a avea o astfel de politică, iar homeopatia n-a dispărut nici măcar din programa facultăților de medicină.) Strângerea dovezilor va fi dificilă dat fiind că înseși principiile de la baza homeopatiei sunt complet fanteziste.
Metoda de „tratament” a fost inventată de medicul german Samuel Hahnemann și nu se bazează pe extracte din plante, cum înțeleg greșit unii pacienți. Ideea lui Hahnemann este că administrarea în doze foarte mici a unei substanțe care, în mod normal, ar îmbolnăvi o persoană sănătoasă are efecte beneficie asupra unui bolnav, vindecând afecțiunea respectivă. Să luăm exemplul persoanelor care suferă de insomnie. Homeopații spun că aceștia se pot vindeca luând coffea, un remediu făcut din cafea diluată. Așadar, remediile homeopate conțin diluții repetate în apă sau alcool din anumite substanțe.
Comunitatea științifică este unanim convinsă că homeopatia nu funcționează. Multe studii (inclusiv review-uri Cochrane), cărți și investigații au demonstrat că acest tip de terapie nu e nimic mai mult decât un basm –chiar dacă unul în care prea multă lume a crezut. O analiză realizată de guvernul britanic în 2010 arăta că remediile homeopate nu sunt mai bune decât un placebo. De fapt, sunt atât de multe dovezi pentru eșecul homeopatiei în vindecarea pacienților încât unii cercetători argumentează că a venit momentul să nu mai fie investitiți bani publici în cercetări care să infirme eficiența acestei terapii alternative, ci să fie redirecționate fondurile către tratamente care chiar ar putea ajuta oamenii.
5. Detoxifierea
În termeni medicali, conceptul de „detoxifiere”, promovat de reviste glossy, bloggeri de lifestyle și emisiuni TV, vândut și împachetat în toate formele și culorile vii, de la shake-uri la proceduri invazive, este... un nonsens. Nu există „detoxifiere”. Ideea că te poți spăla de păcatele culinare urmând un tip special de post are potențial de antidot perfect pentru stilul de viață modern îmbibat în grăsime de fast-food și alcool pe care majoritatea celor care locuiesc în orașele mari îl experimentează. Însă, înainte să scotocești în dulap după storcătorul de fructe și să te pregătești astfel pentru luna ianuarie, și înainte de a te programa la o clinică de detoxifiere, care practică proceduri de irigare a colonului, ar trebui să știi ceva: detoxifierea, ideea că poți strecura impuritățile din sistemul tău ca să îți lași organele curate lună, e o înșelătorie. Este un concept pseudo-medical menit să îți vândă lucruri.
Pentru detoxifiere, poți să cumperi tablete, tincturi, pliculețe de ceai, măști de față, sare de baie, perii de păr, șampon, geluri corporale și chiar aparate de îndreptat părul. Masele, yoga sau shake-urile completează oferta. Poți ține o dietă de detoxifiere de șapte zile și cu siguranță vei pierde kilograme, dar nu va avea nicio legătură cu toxinele, ci cu faptul că te-ai înfometat. Problema e că niciunul dintre promotorii sau producătorii acestor „oferte de detoxifiere” nu știu să indice care anume-s toxinele de care te scapă produsele lor și ce studii susțin această afirmație.
„Dacă toxinele chiar s-ar acumula într-un mod în care corpul nostru nu ar fi capabil să le elimine”, spune profesorul Edzard Ernst, citat de The Guardian, „cel mai probabil ai muri sau ai necesita intervenții medicale serioase. Însă organismul sănătos are rinichi, un ficat, piele, chiar plămâni care se ocupă cu detoxifierea reală chiar în acest moment”.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
De cate ori ati vazut ca CTPu face acest lucru, sau alti ziaristi cu experienta?
Eventual reveniti cu un nou articol.
Succes!
:))
Pur si simplu am incercat sa o sfatuiesc gratuit, ca parca imi e mila de ea :)))!
Articolul din republica.ro e un mic plagiat.
Domnule C.T. Popescu, domnule Florin Negruțiu, e ok ideea că oricine poate contribui la republica.ro, dar nu oricum...
Hmm... Dupa ce definim "raceala", putem nuanta decent. A face o distinctie clinica sigura si clara intre infectiile respiratorii strict virale, cele mixte sau doar bacteriene reprezinta o incercare care depaseste puterile oricarui medic din zilele noastre. Chiar si pe cele ale infectionistilor, dependenti ombilical de laborator. Si atunci, ce sa faci? Ii explici pacientului ca 90% din cazuri sunt viroze care se vindeca (sau nu!) pe cale naturala, si ca are nevoie doar de paracetamol pentru febra si dureri de cap, rabdare si concediu medical? Sau ii dai naibii si un Augmentin care chiar poate ajuta, la o adica, chit ca in noua cazuri din zece ii ajuta doar pe producator, distribuitor si farmacist?
Nu m-aș mira să fie sponsorizat de marile firme de semipreparate alimentare...
„Alimentele modificate genetic sunt periculoase” E o altă idee care trebuia să moară acum mult timp...?
Asta este minciuna principală a articolului. Obezitatea galopantă a apărut fix după ce s-au introdus pe scară largă aceste alimente! Uitați-vă la filmele americane dinainte de '90 și după '90!
Aceste alimente vin peste organismele noaste, obișnuite de zeci de mii de ani cu aceleași lucruri. Cu siguranță există în noile alimente compuși noi, pe care organismul nostru nu le interpretează corect, și de acolo apar marile probleme ale alimentației moderne!
„Oamenii de știință” care au dat verdictul sunt probabil niște paiațe care lucrează în instituții unde șefii sunt numiți și controlați de lobby-ul foarte puternic al acestor firme (sunt 6 firme care controlează cam tot ce mișcă pe piața din America).
În plus, nu-mi inspiră încredere verdictul dat de niște „oameni de știință” americani, în condițiile în care fix americanii au cele mai mari probleme cu sănătatea din cauza alimentației...
2. filmele americane dinainte de '90 și după '90 nu reprezinta un mod inteligent, nici macar coerent, de a putea observa obezitatea.
3. Cu siguranță există în noile alimente compuși noi - dar pe care tu nu ii stii si nici nu stii ce fac, dar "cu siguranta fac ceva rau". Ce blasfemie.
4. Oamenii de stiinta nu sunt niste paiate si nu sunt controlati de firme, singurul lucru care poate fi considerat "controlare" e ca firmele ii sponsorizeaza in domeniul de interes al lor, a firmelor, nu dupa cum il duce capul pe fiecare. Intre timp, experimentele si articolele stiintifice sunt publicate in jurnale stiintifice de renume, au sistem de rating, au sistem de peer-review, oricine poate sa vina sa reconstruiasca experimentul, sa verifice, si chiar sa anunte falsitatea lui. In special in America.
5. americanii nu au cele mai mari probleme cu sanatatea din cauza alimentatiei. Romanii au probleme mai mari cu sanatatea decat ei.
Tot ce ai scris tu mai sus dovedeste ca ai o minte incetosata, cuprinsa de prejudecati, un sistem de judecata infantil, ai cunostiinte false si certitudini de care esti atat de sigur ca nici nu se mai poate vorbi cu tine. Si nu stii cum functioneaza cercetarea in stiinta.
Eu nu mă refer la sportul acela pe care-l fac corporatistele cu fundul mare "la sală", între o felie de pizza și 2 litri de cola, ci la sportul adevărat și susținut.
Alergați 8 -10 km pe zi sau pedalați cel puțin o oră (teren variat) pe zi și o să vedeți cum dispar kilogramele. Trebuie să mâncați normal, fără diete draconice. Dacă ai +30 kg trebuie și vrei rezultate rapide, trebuie și o dietă, clar.
Studiu GMO făcut de americani? Wow, doamna scriitoare probabil că ar crede un raport de peste 500 de pagini în care guvernul din Coreea de Nord declară că au cel mai fericit popor din lume (500 de pagini e un nimic pentru un subiect atât de vast, de dar hai să dăm cifre!).
Până una alta, referința în ecologie, biohrană și sănătate publică e Europa, nu America. Serios!
Aș prefera ca pe republica.ro să scrie articole științifice despre medicină medicii și nu avocații. Sunt suficient de sătul de articole exact ca ăsta care-mi vin pe net. Aș prefera ca republica.ro să rămână o revistă online de subiecte serioase, nu de baliverne și discuții de coadă la coafor.
Puțină selecție, vă rog!
"2. „Sportul e la fel de important ca dieta dacă vrei să slăbești”
Revistele, televizorul și instructorii de fitness ne-au învățat să credem că activitatea fizică e un ingredient esențial –poate chiar cel mai important –al oricărui program de pierdere în greutate. "
Da, sportul este la fel de important ca și dieta în slăbit. O oră de activitate intensă, care să ardă cam 1000 - 1200 cal., combinată cu un regim alimentar normal, nu dietă, duce la pierderea în greutate corectă, concomitent cu îmbunătățirea sănătății întregului organism.
Dacă ți o dietă hipocalorică și nu faci nimic, îți va produce o stare generală proastă, o foame permanentă și un spor dezechilibrat de nutrienți.
Dietele "de înfometare" (nici nu există altele) sunt recomandate persoanelor sedentare sau leneșe. Regimurile alimentare echilibrate tuturor celorlalți.
Eu sunt doar un părinte care și-a tratat copiii timp de 15 ani cu remedii homeopate, urmând sfaturile unor medici cu mare competență în domeniu (din România și din Germania) și a rezolvat cu succes majoritatea afecțiunilor de care aceștia au suferit. Răsturnarea convingerii mele ferme că homeopatia ajută în foarte multe cazuri nu se poate face cu o asemenea argumentare scrisă pe genunchi, sub influența școlii și/sau industriei americane. Vă rog să vă informați mult mai bine înainte de a emite opinii fără acoperire.
Homeopatia e bună la gripe, de exemplu, pe care le tratează în 6-7 zile.
As mai adauga pe lista si suplimentele alimentare. O industrie de miliarde de eur, mai putin bagata in seama, care insa ne agreseaza din toate partile cu o publicitate extrem de agresiva, nefiind altceva decat o alta piata nereglementata, care promite mare cu sarea, fara sa verifice NIMENI in mod stiintific continutul si utilitatea reala a substantelor respective.