Luat împreună cu redresarea inegală din cauza COVID-19, creșterea inflației și înăsprirea politicii monetare, războiul va lovi în țările puternic îndatorate

Mariupol / Foto: Sergei Bobylev / TASS / Profimedia

În urmă cu 51 de zile, pe 24 februarie, Vladimir Putin a anunțat la ora 4.30 dimineața, ora Moscovei, începerea unui atac militar asupra Ucrainei vecine, pe care l-a denumit „o operațiune specială militară”. Artileria rusească și loviturile aeriene efectuate de armata rusă au lovit orașele ucrainene, iar trupele Kremlinului au trecut granița, declanșând un exod în masă care a devenit cea mai mare criză de refugiați din Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Imagini îngrozitoare ale morții și torturii, inclusiv descoperirea unor gropi comune într-un oraș aflat sub ocupația recentă de către Rusia, la Bucha, au generat unde de șoc în întreaga lume. Putin a fost etichetat drept criminal de război, iar o parte din liderii occidentali au acuzat Rusia că a comis un „genocid”.

Consecințele invaziei lui Putin au, de asemenea, repercusiuni mult dincolo de Ucraina. Războiul a forțat națiunile să regândească conceptul de neutralitate militară și politica privind refugiații, dar amenință, în plus, că va destabiliza economia globală. Washington Post a rezumat în cinci părți cum s-a schimbat lumea în ultimele 50 de zile.

O primire călduroasă pentru refugiații ucraineni

Peste 4,6 milioane de persoane au părăsit Ucraina, devenind refugiați de război. Mulți au fugit în state vecine precum Polonia, Ungaria, Republica Moldova și România. Deși nu toate aceste guverne au așezat un covorul roșu pentru refugiați în trecut, pentru a face față acestui aflux de persoane care fug din calea bombelor, liderii europeni au conceput noi instrumente, creând astfel un consens politic și simplificând procesul de solicitare a azilului.

Inclusiv Japonia a sărit în ajutor și a transmis că este gata să primească refugiați. Mișcarea a fost remarcabilă, având în vedere că a venit din partea unei țări care, din punct de vedere istoric, nu prea a fost primitoare cu solicitanții de azil. La începutul lunii aprilie, Tokyo a primit peste 400 de persoane, unele dintre ele zburând într-un avion închiriat de guvern din Polonia.

Primirea călduroasă oferită refugiaților ucraineni în multe țări din lume a stârnit însă și poziții de disconfort. Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a remarcat recent că țări precum Etiopia și Yemen nu au primit nici măcar „ o fracțiune” din lumina reflectoarelor de care au beneficiat refugiații din Ucraina.

O regândire a nealinierii politice

Mai multe țări care s-au alăturat războiului financiar condus de Occident împotriva Rusiei au fost, fie în mod tradițional neutre din punct de vedere politic, fie au avut legături economice strânse cu oligarhii ruși.

La scurt timp după invazie, Elveția a anunțat că va adera la pozițiile politice ale Uniunii Europene și va impune sancțiuni Moscovei, ceea ce a reprezentat o abatere bruscă de la neutralitatea sa de lungă durată. Monaco, un renumit paradis fiscal pentru elitele bogate ale Rusiei, a luat și el măsuri pentru a îngheța activele oligarhilor ruși în conformitate cu sancțiunile Bruxelles-ului.

În mod similar, Singapore a făcut ceea ce a numit o mișcare „aproape fără precedent” de a impune sancțiuni unei țări fără o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU.

Sancțiunile s-au dovedit dure. În timp ce moneda Rusiei și-a recuperat ceva teren după prăbușirea post-invazie, Banca Mondială estimează că economia Rusiei s-ar putea contracta cu cel puțin 11,2% în acest an.

Deglobalizarea economiei ruse

După căderea Zidului Berlinului, în Rusia au apărut marile branduri occidentale printre care McDonald’s, Coca Cola sau Starbucks. Acestea i-au fermecat imediat pe ruși. Reacția internațională la anexarea Crimeei de către Putin din 2014 a început decuplarea societății și economiei Rusiei de lumea occidentală, dar invazia din 24 februarie 2022 a accelerat procesul.

Sub presiunea guvernelor din țările lor de origine și a consumatorilor de pe tot mapamondul, marile companii și organizații au decis să suspende sau să părăsească operațiunile comerciale pe care le aveau în țara lui Putin, privându-i astfel pe ruși de acces la multe bunuri de larg consum din lume. Evenimentele sportive internaționale și instituțiile culturale proeminente au rupt, de asemenea, legăturile cu participanții ruși.

Regiunea Donetsk, Ucraina, 14 aprilie - districtul Pravoberezhny din Mariupol. Foto: Serghei Bobylev/TASS

Un boom al cheltuielilor germane pentru apărare

Deși este cea mai mare economie a Europei și un membru influent al NATO, Germania a fost mult timp atentă cum își echilibrează greutatea politică pe scena mondială. După Războiul Rece, Berlinul a dezvoltat legături economice și energetice strânse cu Moscova.

Agresiunea lui Putin a forțat însă Germania să inverseze cursul a ceea ce guvernele germane până la Olaf Scholz au considerat „politica firescului”. La sfârșitul lunii februarie, cancelarul german a spus că guvernul său va crește considerabil cheltuielile pentru apărare. Totodată, liderul guvernului de la Berlin a dat undă verde livrărilor de arme către Ucraina, la doar câteva săptămâni după ce țara sa a fost ridiculizată pentru că s-a oferit să trimită doar câteva mii de căști la Kiev.

Pe lângă angajamentele privind cheltuielile pentru apărare pe termen lung, armata Germaniei va beneficia de o investiție unică pe termen mediu de circa 110 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă aproximativ de două ori mai mult decât bugetul său de apărare anul trecut.

O amenințare la adresa mijloacelor de trai la nivel mondial

Înainte de război, Ucraina era al patrulea exportator mondial de porumb și grâu. Rusia, cel mai mare exportator de petrol din lume, a fost, de asemenea, un furnizor de top de îngrășăminte. Dar conflictul prelungit a condus la creșterea prețurilor mărfurilor la nivel global, punând în pericol securitatea alimentară și eforturile de reducere a sărăciei în Africa și Orientul Mijlociu.

Programul Alimentar Mondial a declarat că 41 de milioane de oameni din Africa de Vest și Centrală ar putea fi afectați de o criză alimentară și nutrițională în acest an, deoarece regiunea se confruntă cu cele mai mari prețuri dintr-un deceniu pentru produse precum cerealele, uleiul și îngrășămintele. Războiul a declanșat și panica care a condus la cumpărarea de produse alimentare de bază în țări precum Egipt, Siria și Liban, care depind de importurile ucrainene și rusești.

Marți, Organizația Mondială a Comerțului a redus prognoza de creștere pentru acest an la 2,8% de la 4,1% înainte de război, spunând că conflictul a dat „o lovitură gravă” economiei mondiale. Și cu cât războiul se prelungește, experții prevăd că daunele vor crește și mai mult.

- Pentru relațiile NATO și ale Occidentului cu Moscova, invazia Ucrainei de către Vladimir Putin este în mod clar un punct de cotitură istoric. Atrocitățile comise de ruși în Ucraina marchează o încălcare îngrozitoare a dreptului internațional. Dar războiul lui Putin marchează o pauză în dezvoltarea economiei mondiale?

- Unii analiști occidentali au mers atât de departe încât să speculeze că acest război ar putea marca un punct de cotitură în istoria globalizării, la egalitate cu 1914. Conflictul și lipsa de încredere, presupun ei, vor submina investițiile și comerțul și vor declanșa o retragere generală din interdependența internațională. Alții văd eforturile Rusiei de a deschide canale pentru comerțul cu India și China ca vestigii ale unei noi ordini mondiale multipolare.

O femeie și un copil trec pe lângă blocuri avariate de bombardamente din Mariupol / Foto: Ilya Pitalev / Sputnik / Profimedia

- Este foarte devreme pentru a face astfel de prognoze, remarcă Adam Tooze, profesor de istorie și director al Institutului European de la Universitatea americană Columbia, într-o analiză pentru Foreign Policy. Până acum, cel mai remarcabil lucru la acest război este, până la urmă, frustrarea militară a Rusiei. Având în vedere performanța scăzută a rușilor pe câmpul de luptă, nu este departe de a fi evident pentru oricine, chiar și pentru aliații lui Putin, că asocierea cu liderul de la Kremlin este o carte de joc pierzătoare.

- Ceea ce necesită o atenție mai urgentă decât prognozele pe termen lung este valul de șoc pe care războiul l-a declanșat în economia mondială, începând cu combatanții, regiunea mai largă a Europei Centrale și de Est și piețele globale de energie și alimente. O poveste de durată a acestui război ar putea fi modul în care Europa îl folosește pentru a lansa următoarea etapă de integrare. Din chinurile războiului ar putea răsări federalizarea Europei. Ar putea!

Și, totuși, este important de menționat că unele dintre cele mai profunde efecte economice sunt resimțite mult mai departe de teatrul de luptă. Luat împreună cu redresarea inegală din cauza COVID-19, creșterea inflației și înăsprirea politicii monetare, războiul se adaugă unui mediu deja crud pentru economiile de piață emergente și cu venituri mici, fragile și puternic îndatorate. Pentru forma viitoare a economiei mondiale, modul în care lumea face față crizelor datoriilor declanșate de acest război în locuri atât de îndepărtate precum Sri Lanka și Tunisia este extrem de important.

- Cu toate stresurile cu care se confruntă, Europa și Statele Unite dispun de bogăție, ceea ce înseamnă, în cele din urmă, că orice stres declanșat de șocul războiului din Ucraina poate fi amortizat de cheltuielile publice. După cum au demonstrat când a lovit pandemia de COVID-19, țările occidentale au mijloacele, dacă este necesar, pentru a sprijini o mare parte a forței de muncă pe o perioadă mai mare de timp. În schimb, în ​​piețele emergente și în țările cu venituri mici, în special în cele cu datorii mari exprimate în dolari sau euro, compromisurile sunt mai dureroase. Țările cu venituri mici reprezintă astăzi doar 9% din populația lumii. Ele sunt o parte neglijabilă a economiei mondiale, dar găzduiesc circa 700 de milioane de oameni, iar suferința lor ar trimite unde de șoc în întreaga lume, mai remarcă Adam Tooze.

- La aproape optzeci de ani de la Bretton Woods (sistemul de management monetar care a stabilit regulile pentru relațiile comerciale și financiare între Statele Unite, Canada, țările Europei de Vest, Australia și Japonia), lumea în care trăim are o asemănare incomodă cu cea despre care delegații semnatari ai acordului din 1944 sperau că va dispărea pentru totdeauna.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp