Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

A început lanțul falimentelor din industria locală de turism. Schema voucherelor de credit și unde vor duce ele în cele din urmă

covid - plaja goala

Foto Michele Ursi / Alamy / Alamy / Profimedia

Industria turismului românesc din ultimii 10 ani a rămas marcată mai degrabă de țepe și falimente răsunătoare ale unor agenții de turism decât din vreo creștere semnificativă a numărului de vizitatori străini, de exemplu.

Din tot marasmul ăsta, un singur lucru bun a rezultat: creșterea valorii polițelor de asigurare ale agențiilor de turism.

În zilele astea, în plină criză sanitară si economică, ne îndreptăm cu pași repezi spre încă o țeapă. Și dacă iese, de data asta va fi cea mai mare din istorie. Este vorba de zecile de milioane de euro pe care agențiile de turism le-au încasat ca avansuri si acum, din varii motive, nu le mai restituie turiștilor.

În România, cele mai multe agenții de turism, în special agenții mari, touroperatoare, dar și hoteluri și linii aeriene au încasat în avans milioane de euro pentru vacanțele ce se vor întâmpla în vara asta sau ar fi trebuit să se întâmple în primăvară. O parte dintre vacanțe sunt anulate sau reprogramate, dar turiștii nu au văzut o mare parte din banii dați avans. De ce? Pentru că agențiile de turism, hotelierii si operatorii aerieni nu mai vor să dea banii înapoi. Unii nu mai vor, iar, implicit, alții nu mai pot. 

Apariția sistemului de compensare cu vouchere a părut o necesitate logică la începutul crizei, un sistem care ar fi putut fi rostogolit o lună-două, dar deja au trecut cinci luni, iar festivalul voucherelor compensatorii continuă cu aceeași intensitate.

Transferarea relaxată a banilor în vouchere ori scrisori de credit pe termen lung este o afacere foarte păguboasă de ambele părți, dar mai ales pentru turist. De ce? Pentru că aceste vouchere nu sunt garantate de nicio instituție financiară sau de vreo instituție a statului. Nici până acum nu există un act normativ clar care să definească acest instrument de creditare. Se poate garanta, să zicem, cu polița de asigurare împotriva insolvenței. Dar această poliță, având în vedere volumele de bani, poate fi repede trecută la categoria ”Glumiță”.

Practic, operatorii din turism colectează bani reali de la oameni, iar în locul banilor oferă niște hârtii sau e-mailuri fără acoperire. În acest moment sunt operatori în turism care au colectat deja bani mult peste capacitățile lor de creditare reală.

Unde sunt banii?

Banii sunt ”pierduți” undeva pe un lanț al furnizorilor. Cea mai mare problemă este dată de lipsa de transparență. O agenție de turism poate spune că banii sunt la furnizor – ceea ce poate fi la fel de adevărat pe cât de fals. Furnizorul la fel, că sunt la hotel și la compania aeriană...si așa mai departe.

Adevărul e că cea mai mare parte din bani sunt prinși în niște înțelegeri foarte șubrede. De exemplu, agenția de turism de la noi a dat banii mai departe hotelierului din Grecia. Nu îi mai are pe bune, are și dovada. A acceptat de la hotelier un cont virtual pe care să îl folosească la cazări viitoare, doar că între timp hotelierul a dat faliment. Grecia e în UE, poate fi Tanzania. Brusc, lucrurile se complică foarte mult. Este o agenție de turism mică, care a vrut și ea să facă un autocar charter pe vară. 30.000-40.000 de euro au băgat-o în faliment. Cei mai mulți dintre turiști își vor recupera banii, alții nu.

Scenariul acesta a fost comun și pe vremea turismului de dinainte de ianuarie 2020, însă acum are un avantaj: un sezon turistic extra. Dacă până acum, în câteva luni de zile se lămurea situația, iar țepele aveau un orizont de timp scurt, acum orizontul de timp poate fi de două ori mai lung. Abia la anul veți constata țeapa... sau între timp.

În momentul de față industria turismului din România se află periculos de mult pe marginea prăpastiei, iar semnele încep să apară. Operatorul aerian Blue Air a demarat procedura premergătoare insolvenței, iar o agenție de turism, Agetur, zilele trecute și-a declarat insolvența. Altele vor urma.

Întrebarea este simplă:

Ce se întâmplă cu banii voștri – cei preschimbați în vouchere sau cei pe care îi aveți prin diverse portofele virtuale la terți, portofele confecționate din trei clicuri?

Înainte de a răspunde la întrebarea asta, iată câteva mecanisme premergătoare care vă garantează că valoarea unei sute de lei de azi va fi de vreo 80 de lei la anul.

  • În primul rând voucherele nu au o echivalență efectivă în servicii, ci reprezintă o valoare financiară pură. Adică dacă voi ați rezervat contra sumei de 5000 de lei o săptămână la un hotel din Mamaia, să nu vă mire că la anul, când vacanța voastră a fost reprogramată, să stați numai cinci zile pe litoral, că nah, prețul deja explodat a mai explodat o dată.
  • La fel și pe un pachet turistic sau pe un circuit. ”Tările Nordice – autocar+avion la 3000 de EURO” – s-ar putea ca la anul să fie 3500 de euro, iar voi să mai scoateți din buzunar 500 de euro.
  • Să zicem că ați luat un bilet de avion cu o companie mai exotică. Compania v-a dat un voucher sau v-a pus banii într-un cont virtual. Bani pe care voi, din păcate veți fi obligați să îi folosiți pe rutele pe care compania le are. Probabil că de voie, de nevoie o să vizitați Ouagadougou, pentru că între timp zborul către Zanzibar nu mai era profitabil pentru compania respectivă.

Toți operatorii în turism ( unităti de cazare, linii aeriene și agenții de turism) colectează bani în continuare, bani despre care există suspiciunea întemeiată că nu prea mai au cum să îi acopere efectiv. O parte din bani au fost consumați în aceste luni. Avansurile pe care le-ați dat sau chiar sumele integrale sunt purtătoare de comisioane. Să zicem ca la un pachet de 1000 de euro, agenției ii rămân 100 de euro. A transferat pachetul pentru la anul, iar turistul poate alege la anul orice din portofoliul agenției. Ei bine, acel orice de 1000 de euro s-ar putea să nu mai fie purtător de 10% comision. Poate că un turist vrea două bilete de avion, iar comisionul este de 50 de euro. Agenția a pierdut 50 de euro – bani care nu au fost de fapt ai ei si pe care i-a si consumat între timp. Multiplicați voi cu 40, să zicem ( atât încape într-un autocar) și vedeți la ce cifre negative ajungeți. Aceste cifre negative duc la un singur rezultat: falimentul.

Sectorul agențiilor de turism din România, pe fondul unui cadru legislativ aproape inexistent, incoerent și învechit, s-a remarcat mai degrabă printr-un lung șir de falimente răsunătoare și dureroase. Mii de oameni si-au pierdut banii de vacanțe și nu de fiecare dată acești bani s-au pierdut. S-au regăsit în conturi conexe foștilor proprietari. 

Sistemul curent de compensare pe bază de vouchere generează și aproape garantează (vorbim de România, totuși) un șir lung de falimente la sfârșitul acestui an. Unele dintre acestea, să zicem, vor fi bine gândite.

Să vă dau un exemplu mărunt.

O agenție de turism care are o cifră de afaceri de 500.000 de euro, să zicem ca are o rată reală a profitului de 30.000 de euro. Agenția asta colectează bani si emite vouchere de credit. Într-o veselie. Colectează 700.000 de euro. Credeți că e mult?

Un circuit exotic de 10 persoane poate însemna 45.000 de euro. 

La un moment dat, proprietarul hotărăște că 700.000 de euro sunt foarte potriviți pentru o viață fără griji în Caraibe, iar polița de asigurare acoperă doar 100.000 de euro. Spre deosebire de anii trecuți când aveai nevoie de un sezon turistic plus o schemă Ponzi, anul acesta întâmplarea face că are mai mult de un an de zile de colectare vicioasă a banilor.

Emiterea de vouchere de credit mai generează un aspect păgubos – aglomerarea unor intervale de timp în sezonul viitor, intervale care nu vor mai fi aducătoare de profit.

De exemplu: Un hotel de pe litoral a hotărât ca tuturor turiștilor ce au rezervat vacanțe în iunie și iulie să le ofere posibilitatea reprogramării vacanțelor anul viitor. Hotelul a avut un grad de ocupare de 40%. Turiștii vor veni anul viitor. Sumele colectate acum au fost folosite pentru salvarea sezonului curent. Anul viitor, turiștii de mai sus vor fi cazați, practic, gratis. Asta înseamnă un 15%, să zicem, constant din gradul de ocupare al sezonului viitor. Adică profitul și încă ceva în plus. Cum evită situația hotelierul?

Fie crește tarifele, astfel încât să mai ciupească ceva de la turiștii care l-au creditat foarte avantajos anul trecut – lucru care se va reflecta în scăderea gradului de ocupare și implicit a profitabilității, fie face un rabat substanțial la calitatea serviciilor – mișcare la fel de dăunătoare. Fie intră în faliment.

Voucherele astea de credit vor crea niște aglomerări dramatice pe anumite segmente, aglomerări de care toți operatorii vor profita prin creșterea tarifelor. Cel puțin în România. 

Ce e de făcut?

  • În primul rând nu vă mai aventurați. Restartul restartat al restartării vacanțelor pe o oarecare destinație, momentan, din păcate, nu vă garantează că veți pleca, dar vă garantează o creditare a unei agenții de turism la costuri foarte avantajoase pentru agenție.
  • Aveți vouchere de la operatorii din turism? Încercați să le consumați degrabă, pentru că la un moment dat s-ar putea să nu mai aveți ce consuma.
  • Fiți foarte atenți la condițiile de emitere a voucherelor de credit. Ce implică ele cu adevărat. Cele mai multe dintre aceste vouchere aparțin liniilor aeriene, agențiilor tour-operatoare sau unor provideri foarte mari. Deciziile la bază sunt luate unilateral, iar agențiile detailiste uneori nu au nicio vină.
  • Fiți creativi, flexibili și îndrăzneți. Duceți-vă la agenția de turism doar în momentul care aveți un grad de certitudine mare că lucrurile se întâmplă. Încercați și alte destinații din portofoliul agenției. Turcia nu este Dumnezeul vacanțelor de vară. 
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Se vede ca domnul Pitulice nu cunoaste fenomenul despre care scrie. In primul rand se pleaca de la ideea ca toti sunt hoti si agentiile de turism in primul rand au gasit un nou instrument eficient (aparitia covid) de a tepui lumea. Turismul este de departe cel mai vulnerabil, pentru ca in acest domeniu se dau banii inainte de a se consuma serviciul. Domnul Zugravu spune ca este o industrie a speculei, mizeriei si a hotiei. Nu stiu in ce industrie lucreaza dansul dar sunt convins ca din rautate si ignoranta o putem numi mai rau decat atat. Atata timp cat traim intr-o societate bazata pe profit, toate "industriile" sunt bazate pe acelasi principiu de specula (a se citii profit). Cumperi mai ieftin si vinzi mai scump.
    Cei din spatele agentiilor de turism (unul dintre sectoarele cele mai lovite de Pandemie) sunt oameni, care incearca sa-si protejeze veniturile si familiile, ca oricare dintre noi. Daca privim fiecare actiune ca pe o "TEAPA", nu facem decat sa ne asmutim unii impotriva altora si sa vedem numai amenintari din toate partile, la viata si bunastarea noastra.
    Da, asa functioneaza o agentie de tursim, plateste in avans sume considerabile hotelierilor, pentru a asigura tarife mai mici pentru clientii sai. Turistii la randul lor achita vacante in avans pentru a obtine un tarif mai bun. Hotelierii la randul lor acorda discounturi pentru a obtine sume in avans pentru as-i putea face din timp lucrarile de intretinere si modernizare a bazei proprii. Si lucrurile functioneaza foarte bine, sau cel putin au functionat, pana la aceasta Pandemie. O data oprit acest circuit, apar problemele. Cea mai mare problema a fost ca din frica si ignoranta, cineva a venit cu ideea de a oprii VIATA si s-au luat unii dupa altii, ceea ce a dus la consecinte de neimaginat in toate sectoarele economice si in viata in general. In acest moment sunt revolte in intreaga lume impotriva tuturor masurilor luate de guvernele din intraga lume. Nimeni nu are reteta vindecatoare si salvatoare, dar o cautam cu totii. Sa spui ca unii sau altii ar trebui sa faca intr-un fel sau altul sau ca unii vor sa insele pe altii este cel putin lipsa de inteligenta si rea vointa. In aceste vremuri fiecare dintre noi putem da faliment sau sa ramanem fara slujba, asta nu ineamna ca daca ii injuram pe unii sau pe altii si salvand 100-1000 de euro ne salvam viata si suntem in siguranta.
    Domnule Pitulice, nu stiu ce pregatire aveti si care este domeniul dvs de expertiza, dar cu siguranta nu este turismul. Se pare ca sunteti expert in a exacerba ura si a indemna pe fiecare sa actioneze pe principiul "Tu esti singurul care contezi" si vezi ce faci, ca acum "Scapa cine poate". Pacat ca v-au dat acces la o platforma online. Dvs sunteti nevinovat, pentru ca va exprimati doar frustrarea, ignoranta si ura.
    • Like 0
    • @ Florin Pop
      Eu am facut referire, in primul rand, la hotelierii ce una spun si alta gasesti cand ajungi la fata locului. Si din punctul de vedere al cazrii si mai ales al mancarii. Vedem zilnic ce se intampla in restaurante. Ce marfa ni se serveste. Agentiile turistice sunt alt ceva, cu toate ca si acolo, uneori, se petrec escrocherii.
      • Like 0
  • Aceasta "industrie" a speculei si mizeriei, a hotiei, poate da faliment. Nu merita niciun pic de atentie din prtea guvernului si cu atat mai putin alocarea de bani din buget. E adevrat, raman niste angajati, mai mult sau mai putin cu forme legale, fara salarii si BACSIS. Cei cu forme legale vor primi somaj iar ceilalti sa fie platiti din banii agnisiti de patronii respectivi.
    • Like 0
  • Buna ziua. Destul de pertinent punctul dv de vedere. Poate veti gasi oportun sa descrieti si starea de moarte clinica a agentiilor de turism, noi "hotii" care muncim pe branci din martie incoace si nu ne plateste nimeni. Noroc cu masura buna luata de guvern, cea cu somajul tehnic, care ne-a tinut putin cu nasul in linia de oxigen de deasupra starii de sufocare financiara. Noi, de ex, o agentie cu 7 angajati, muncim triplu modificand bilete de avion, consiliind turistii mai ceva ca psihoterapeutii, stand peste program, luand salariul minim pe economie (noi suntem norocosi), platind chirii si utilitati si incasand cand si cand cate un mic comision pe rezervari noi pentru care tremuram sa nu se anuleze iar. Am reusit sa rambursam multe rezervari pe care le-am compensat. Suntem corecti. Dar ghici ce? Clientii nu accepta sa ne pastram comisionul pentru munca depusa. Trbuie sa rambursam tot. Imaginati-va ca noi in octombrie am incasat pentru rezervari pt iunie sa zicem, care s-au anulat. Agentul a muncit. E timpul lui, sunt banii din care i-am platit salariul. Acum noi trebuie sa ii dam inapoi turistilor. O parte i-am dat. Si mai ghici ce: unii turisti sunt extraordinari si le multumesc si pe aceasta cale: ne-au rugat sa tinem noi banii ca lucreaza cu noi de atata timp si au incredere ca le vom da de ei ceva bun la anul, desi noi, daca am reusit sa ii compensam, i-am sunat sa le spunem asta. Deci mai sunt si OAMENI! Suntem obositi, loviti, neimportanti, terminati unii dintre noi. Pe noi cine ne apara? Meditati la asta!
    • Like 1
  • Mi se pare ca folositi termenul de " teapa " un pic cam lejer. Cand vrei sa " dai o teapa " inseamna ca de la bun inceput ai avut un plan prin care sa iei banii cuiva . Ori nu cred ca acest termen se aplica in momentul de fata. Sau aveti cumva impresia ca situatia actuala a fost planificata de agentii, companii aeriene, hotelieri ,etc cu scopul de la lua banii turistilor. Refetitor la aceste vouchere ar tb sa jntrebani Guvernul Romaniei de ce nu a dorit sa vina in ajutorul celor din turism prin garantarea lor asa cum au facut alte state. Cred ca inainte de a scrie un articol ar trebui sa studiati un pic situatia si sa vorbiti in cunostinta de cauza. Si sa nu mai folositi cuvinte ca " teapa" doar de dragul senzationalului si sa creati panica printe cititorii dvs.
    • Like 0
  • Felicitari pt articolul :a inceput lantul falimentelor.." , o mentiune insa: " mai exotic nu este corect gramatical
    o zi buna!
    • Like 0


Îți recomandăm

Statuie mască

„Primul lucru care contează atunci când faci o donație este ca gestul respectiv să te facă să te simți că ai făcut cu adevărat o faptă bună. Dacă cauza respectivă reușește să te facă să te simți ca un mic erou, te face să te simți bine că ai ajutat, reușește să te facă donezi”, spune Nicoleta Deliu.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Simona Halep - Foto: Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

„Am crescut cu o mentalitate că eram mică, că nu o să ajung să fiu tenismenă, nu o să ajung să fiu sus în clasament, nu o să ajung să câștig turnee mari. Cum până nu demult, în 2017, mi se spunea « nu ai mental de campion de Grand Slam».” (Foto; Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

Citește mai mult