Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

A murit James Lovelock, unul dintre primii cercetători care au avertizat cu privire la schimbările climatice

James Lovelock

Foto: Getty Images

A murit James Lovelock, un om de ştiinţă britanic în vâstă de 103 ani, care era recunoscut drept unul dintre primii cercetători ce au lansat semnale de alarmă cu privire la schimbările climatice.

- Născut în 1919, Lovelock a crescut în sudul Londrei între cele două războaie mondiale şi a muncit timp de 20 de ani pentru Institutul britanic de cercetări medicale. Angajat de NASA la începutul anilor '60, Lovelock s-a stabilit pentru o perioadă în California, unde a lucrat la proiecte privind posibilitatea existenţei vieţii pe Marte.

- Este cunoscut pentru că a formulat „ipoteza Gaia” în 1970, în care prezenta Terra ca pe o fiinţă vie, capabilă să se autoregleze. La vremea ei, teoria sa a fost criticată de alţi oameni de ştiinţă.

- Ce viaţă şi ce poveşti! Geniul lui Jim a făcut din el un Forrest Gump al ştiinţei, modelând primele ştiinţe ale climei, căutarea vieţii pe Marte, descoperirea degradării stratului de ozon, concepţia despre lume ca un sistem care se autoreglează”, potrivit biografului său, jurnalistul Jonathan Watts de la The Guardian.

- „Fără îndoială omul de ştiinţă independent cel mai important al secolului trecut, Lovelock a fost cu decenii înaintea vremurilor sale în ceea ce priveşte teoriile sale despre Terra şi climă”, a transmis într-un comunicat Muzeul de Știință din Londra.

- Cercetările lui Lovelock au evidențiat unele dintre problemele care au devenit cele mai intense preocupări de mediu ale sfârșitului secolului XX și începutului secolului XXI, printre care răspândirea poluării industriale, distrugerea stratului de ozon și potențiala amenințare a încălzirii globale.

- James Lovelock a susținut energia nucleară și a apărat industriile chimice, iar avertismentele sale au căpătat cu timpul o notă din ce în ce mai apocaliptică.

- „În secolul următor, când efectele adverse ale schimbărilor climatice vor începe să se agraveze, oamenii se vor uita înapoi cu furie la cei care acum atât de prostesc continuă să polueze, arzând combustibili fosili în loc să accepte binefacerea energiei nucleare”, spunea acesta.

- „Planeta pe care trăim trebuie doar să ridice din umeri pentru a condamna la moarte jumătate se milion de oameni”, scria Lovelock în 2006. „Dar acest lucru nu este nimic în comparație cu ceea ce s-ar putea întâmpla în curând. Acum abuzăm atât de mult de Pământ, încât s-ar putea ca planeta noastră să intre din nou în starea fierbinte în care era acum 55 de milioane de ani și, dacă se va întâmpla asta, cei mai mulți dintre noi și descendenții noștri vom muri”, mai spunea Lovelock.

- Într-un discurs adresat Societății Regale din Marea Britanie, James Lovelock descria raportul din 2007 al Grupului Interguvernamental pentru Schimbările Climatice al ONU (IPPC) drept „cel mai înfricoșător document oficial pe care l-am citit vreodată”. Separat, în 2020, Lovelock spunea că schimbările climatice sunt mult mai periculoase pentru viaţa pe Terra decât aproape orice boală pe care ne-o putem imagina.

 - Ipoteza Gaia, piatra de temelie a carierei lui Lovelock și pe care a dezvoltat-o alături de microbiologul Lynn Margulis în 1970, a fost o inspirație pentru mișcarea ecologistă, dar au fost nevoie de ani de zile pentru a fi recunoscută de comunitatea științifică. Acest lucru a venit în 1988, când Uniunea Geofizică Americană a organizat o întâlnire la San Diego, California, care a atras fizicieni, biologi și climatologi de seamă să cântărească dovezile care stau la baza teoriei și să dezbată implicațiile acesteia pentru viitorul științei.

- Planurile NASA de la începuturile anilor ‘70 de a căuta dovezi ale vieții extraterestre au vizat inițial formele de viață de pe planetele vecine ale Pământului, Venus și Marte. Lovelock a analizat compoziția chimică a atmosferei celor două planete și s-a întrebat care este motivul pentru care există diferențe atât de extreme între atmosfera Pământului și cea a lui Marte și Venus. Mai târziu avea să declare că concluzia la care a ajuns a fost probabil momentul în care s-a născut ipoteza Gaia.

- Atmosfera lui Marte și Venus cuprindea peste 95% dioxid de carbon, cu cantități mici de azot, oxigen și alte gaze. În schimb, atmosfera Pământului era 77% azot și 21% oxigen, cu urme de dioxid de carbon și alte gaze. Lovelock a căutat o explicație cu privire la ceea ce a făcut atmosfera Pământului atât de diferită și unică în sistemul nostru solar. Dovezile că energia soarelui a crescut cu 30% în timpul celor trei miliarde și jumătate de ani de viață pe planetă, și totuși temperatura de la suprafața Pământului a rămas constantă, l-au nedumerit în mod special.

- Lovelock a considerat că, conform fizicii standard, suprafața planetei ar fi trebuit să fiarbă odată cu creșterea căldurii, mai degrabă decât să rămână rece. Singura explicație, a decis el, era că Pământul era un sistem de autoreglare care găsise o modalitate de a-și păstra echilibrul și că organismele de pe Pământ își mențineau mediul stabil. El a argumentat că atmosfera Pământului era un echilibru de gaze în continuă schimbare din cauza locuitorilor săi vii și care respirau, în timp ce atmosfera marțiană era statică.

- Mecanismul de reglare a început când cele mai timpurii forme de viață din oceanele antice au extras dioxid de carbon din atmosferă și au eliberat oxigen înapoi în ea. Pe perioade mari de timp, concentrația de dioxid de carbon din atmosfera Pământului a scăzut până la compoziția actuală pentru a favoriza organismele dependente de oxigen. Lovelock și Margulis au susținut că biosfera planetei Pământ ar putea fi considerată un sistem auto-evolutiv și autoreglabil care a manipulat inconștient și subtil atmosfera, apa și rocile în propriul avantaj.

- În 2001, peste 1.000 de oameni de știință s-au întâlnit la Amsterdam pentru a declara că planeta „se comportă ca un sistem unic de autoreglare format din componente fizice, chimice, biologice și umane”. Adevărul lui Lovelock nu mai putea fi ignorat!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult