Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

A scoate limba în loc să-ți faci cruce

Cristian Tudor Popescu --

Ludovic Orban n-are decât să se lege cu lanțul de poarta Patriarhiei, de vreme ce consideră că „PNL trebuie să fie un partid puternic legat de Biserică”. E liber să creadă asta, chiar dacă evlavia creștină l-a cuprins cam de când vrea să-i ia gâtul rivalului său Cîțu.

Șică Orban spune despre partenerii săi de coaliție USR-Plus că „parcă n-ar fi născuți aici”, deoarece „nu i-am văzut jurând pe Biblie și nici făcându-și cruce”. Asta spre deosebire de PNL, care „Noi suntem altfel, noi suntem un partid născut din fibra poporului roman”. Nici asta nu mă deranjează, în politică oricine poate spune orice despre oricine, adversar sau aliat. Și întrucât USR-Plus abia ce zise, când cerea capul lui Cîțu, ce bun ar fi Orban de premier, primește acum ce merită.

Dar cugetările lui Șică implică o inferență logică generală cu privire la români: Dacă nu juri cu mâna pe Biblie și nu cari la cruci → nu ești născut aici, nu faci parte din fibra musculară a poporului român, ce mai încolo-ncoace → nu ești român. 

Subsemnatul, de pildă, potrivit registrului stării civile, m-am născut în România, am trăit și am muncit peste jumătate de veac în țara asta, mi-am plătit la timp toate dările către stat, n-am fost în stare să rămân în străinătate mai mult de două săptămâni. Vorbesc și scriu în limba română. Însă nu jur pe Biblie, cu toate că am cetit-o din doască-n doască. Pentru mine, Biblia e literatură, care poate să-mi placă sau nu. Dar nu jur pe ea, cum nu jur pe „Basmele românilor” de Petre Ispirescu, altfel o carte minunată.

Biblia nu este lege. Constituția este. Iar pentru cei care jură pe Biblie – sunt liberi s-o facă – am o singură întrebare: „Ați și citit-o?”.

Cruce nu-mi fac, nu numai pentru că nu sunt credincios. Și dacă aș fi, mi s-ar părea stupid: de ce să evoc prin acest gest metoda umilitoare de ucidere a evreului Iisus? Dacă ar fi fost cetățean roman, condamnatul Iisus ar fi putut beneficia de strangulare sau decapitare – atunci gestul de recunoaștere între creștini ar fi fost muchia palmei trecută peste gât sau limba scoasă într-o parte, nu?

Prefer să-mi însușesc categorisirea dlui Orban: sunt un român nenăscut în București – poate la Kuala Lumpur. Dar ce face liberalul ortodox absolut Orban cu cei de pe aici care, ca și mine, nu sunt religioși? Cum poate să practice o asemenea discriminare anticonstituțională, antidemocratică, strigătoare la cer? Să nu știe străurmașul Brătienilor că libertatea religioasă înseamnă atât să fii liber să crezi și să practici o religie, cât și să fii liber să nu crezi?

Explicația ar putea fi foarte simplă: dl Ludovic Orban candidează la șefia AUR, nu a PNL.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Apuripu-ripu / sursa foto: Profimedia

Tata avea doar cinci ani când a rămas orfan de tată. Fără casă, au locuit o vreme în grajdul unde unchiul lor ținea caii. Bunica muncea cu ziua, „la cocoane”, încercând să-și țină cei șapte copii în viață. Asigurarea hranei era cea mai mare provocare. Toți au renunțat la școală, mai puțin cel mic — tata. El a iubit caii toată viața.

Citește mai mult

Doctorat / sursa foto: Profimedia

Pentru mine, doctoratul a însemnat disciplină intelectuală (pentru un om care citea haotic, avea ideile împrăștiate în zeci de jurnale și caiete, practica fișării și a lucrului pe text a fost o adevărată terapie), sens al educației (cred că scrierea la teza de doctorat și studiul temei alese au dat cu adevărat sens formării mele intelectuale) și contact cu ideile cele mai rafinate, cu textele și autorii cei mai reprezentativi din domeniul meu de cercetare.

Citește mai mult