Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

A treia modificare pe tăcute a noului Cod fiscal

Ordonanța de Urgență nr. 57 publicată în Monitorul Oficial din 11.12.2015 ne arată că nimic nu este nou sub soarele dâmbovițean și în plus ne aduce o dovadă semnificativă, o probă ce poate fi utilă, dacă stabilim un clasament al celor mai performante sau lipsite de performanță guverne din ultimii 7 ani. 

Să ne imaginăm că suntem într-un juriu și dorim să identificăm cel mai performant guvern.

Tot același juriu trebuie să determine ce guvern este cel mai slab. Cum îl alegi pe cel mai performant guvern? Simplu: alegi unul la întâmplare. Tot cu aceleași metode cognitive ale hazardului alegi și cel mai slab guvern.

Într-una din discuțiile cu nuanță fiscală din ultimul timp am afirmat că nu vine Revelionul 2016 fără o nouă modificare a Codului fiscal, ei bine nici actualul guvern nu se dezice de la puzderia de modificări legislative, când un număr mare de acte normative sunt modificate peste noapte în cadrul unei ordonanțe după cum gândește aparatul structural al diferitelor ministere ce știu urgențele și nu guvernul aflat temporar în fruntea țării. 

O să vină și Revelionul și pot paria că mai apare încă o ordonanță de modificare a Codului fiscal - știu pe surse, cum stă bine oricărui om informat!

Ordonanța amintită aduce o puzderie de modificări punctuale, mai mult sau mai puțin semnificative ce afectează o gamă foarte mare de persoane. Pentru cei ce lucrează în mediu public nu se mai mai plătesc în bani orele suplimentare, nici nu se conferă tichete de masă în anul 2016, însă se consolidează creșterea de 10%. 

Pentru mediul privat și în combaterea evaziunii fiscale ne arătăm limitele, iar obligația conectării caselor de marcat fiscale la autoritatea fiscală se prorogă până în anul 2017. Pentru publicul larg conectarea caselor de marcat fiscale la fisc a fost reglementată prin aceleași ordonanțe ce fiscalizau bacșișul sau au permis închiderea activității societății pentru tipsul chelnerilor.

Din punctul de vedere al modificării Codului fiscal, acestea nu sunt semnificative, însă sunt adoptate fără mediatizare, cum stă bine unui guvern tehnocrat cu măsuri populiste. Potrivit modificării pentru persoanele fizice cu venituri din pensii, baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate o reprezintă numai partea de venit care depășește valoarea unui punct de pensie stabilit pentru anul fiscal respectiv.

În plus este că în anul 2016 valoarea punctului de pensie se majorează cu 5% şi este de 871,7 lei. Bineînțeles că în valoare absolută pensiile sunt mici, însă cineva trebuie să plătească și această majorare.

Îmi pun întrebarea legitimă în ce lege să mai crezi, ce plan de afaceri poți să faci în astfel de condiții? Eu nu vorbesc de normalitatea taxării acestor exploatări de resurse ce este legitimă, ci de faptul că una scrie într-o lege și alta se întâmplă peste noapte.

Prognozatul deficit este de aproape 3%, la un calcul contabil cheltuielile bugetare aferente lui 2016 sunt mai mari cu 21 miliarde lei noi, așa că de unde noi surse bugetare?

La finele anului 2015 trebuia să se finalizeze obligația plății taxelor pe exploatarea resurselor minerale, taxe suplimentare redevențelor. Ei bine, nu mai e așa, pentru trei categorii de operatori economici se prelungește cu un an perioada de plată a unor taxe ce trebuiau să se abroge la 31.12.2015, conform legii valabile. Să vedem ce taxe sunt prelungite în anul 2016:

-măsurile speciale de impozitare a activităţilor cu caracter de monopol natural din sectorul energiei electrice şi al gazului natural adoptate prin OG nr. 5/2013 se aplică până la data de 31 decembrie 2016, inclusiv.

-impozitul pe veniturile din activităţile de exploatare a resurselor naturale, altele decât gazele naturale, reglementat de OG nr. 6/2013, se aplică până la data de 31 decembrie 2016, inclusiv.

- impozitul asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, reglementat de OG nr. 7/2013, se aplică pentru veniturile suplimentare obţinute până la data de 31 decembrie 2016, inclusiv.

Eu nu sunt nici administrator, nici proprietar al unei astfel de societăți ca să îmi fie afectat beneficiul personal. Însă îmi pun întrebarea legitimă în ce lege să mai crezi, ce plan de afaceri poți să faci în astfel de condiții? Eu nu vorbesc de normalitatea taxării acestor exploatări de resurse ce este legitimă, ci de faptul că una scrie într-o lege și alta se întâmplă peste noapte.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • otheh check icon
    In romania, legea e precum moda - o constanta care se modifica tot timpul.
    • Like 0


Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult