Foto: Phill Magakoe / AFP / Profimedia
Fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente de la un an la altul și acaparează un număr semnificativ de țări, efectele asupra economiei fiind devastatoare, în special în statele care își bazează PIB-ul pe activitatea agricolă.
Cele mai fierbinți două zile din istorie au fost înregistrate în luna iulie, iar 2024 este pe punctul de a deveni cel mai cald an din istorie. Valurile de căldură au fost mai frecvente, mai acute și, în multe situații, au sosit mai devreme decât se anticipase. Potrivit unei noi analize a datelor meteorologice și economice, fenomenele severe costă economia globală miliarde de dolari pe an, subliniind costurile reale ale schimbărilor climatice.
O creștere a numărului de zile marcate de căldură extremă și secetă severă scade aproximativ 0,2% din PIB-ul unei țări. De asemenea, schimbările climatice reduc numărul de zile cu temperaturi blânde, ceea ce, potrivit economiștilor, afectează și activitatea economică într-o măsură similară celei menționate anterior. Deși este un procent mic, efectul determinat de condițiile meteorologice este mai mare decât cel calculat anterior de mulți economiști, însă reprezintă un risc de miliarde de dolari pentru întreaga economie mondială.
Sezonul de vară din acest an din emisfera nordică a fost cel mai cald de la începutul înregistrărilor, conform raportului Serviciului de monitorizare a schimbărilor climatice al Uniunii Europene.
Cât de gravă este situația în lume?
Buletinul lunar al Serviciului Copernicus privind schimbările climatice (C3S) a precizat că perioada iunie-august 2024 a depășit vara anului 2023, căldura excepțională crescând probabilitatea ca 2024 să devină cel mai cald an din istorie.
În întreaga lume, recordurile de temperatură au fost doborâte în această vară. Japonia a înregistrat cea mai călduroasă vară din istorie, după trei luni cu fenomene de „căldură extremă”. De asemenea, unele părți ale Chinei au înregistrat temperaturi caniculare record în luna august, în timp ce recordul Australiei pentru cea mai călduroasă zi de august a fost doborât, cu temperaturi descrise drept „uluitoare” pentru sezonul de iarnă din această țară.
În Barcelona a fost înregistrată cea mai călduroasă zi la sfârșitul lunii iulie. În SUA, alertele de căldură au acoperit aproximativ jumătate din suprafața țării la 1 august, a transmis Organizația Meteorologică Mondială. La rândul lor, Japonia, Grecia, Ungaria și Croația s-au numărat printre țările care au înregistrat cea mai caldă lună iulie din istorie.
Țările cu economii agricole au evoluat mai slab decât cele cu economii industriale, ca răspuns la temperaturile ridicate și la secetă. Din acest punct de vedere, statele din Africa se confruntă cu dificultăți mai mari, o bună parte din PIB bazându-se pe extracția de resurse naturale sau pe producția de mărfuri (cacao, cafea).
În medie, țările africane pierd 2-5 procente din produsul intern brut (PIB) și multe dintre ele renunță până la 9 procente din buget pentru a răspunde fenomenelor climatice extreme. În Africa subsahariană, costul adaptării este estimat la 30-50 de miliarde de dolari anual în următorul deceniu sau 2-3% din produsul intern brut al regiunii, conform raportului Organizației Mondiale de Meteorologie „Starea climei în Africa 2023”.
Inacțiunea ar putea să ne coste scump
Lumea se confruntă deja cu o creștere a frecvenței și intensității efectelor legate de climă. De exemplu, din 2015, conform bazei de date privind evenimentele de urgență, numărul dezastrelor naturale a crescut cu 15%, ceea ce, împreună cu gravitatea tot mai ridicată a fenomenelor, a cauzat o creștere de 205% a costurilor economice și o creștere de 280% a victimelor umane.
Se preconizează că aceste cifre vor continua să crească pe măsură ce temperaturile globale vor crește, provocând și mai multe pierderi și daune.
În ansamblu, costul net al inacțiunii se ridică la aproximativ 10-15% din PIB-ul global pierdut până în 2100. Între 1980 și 2020, pierderile economice totale cauzate de fenomenele meteorologice și climatice s-au ridicat la 450-520 de miliarde de euro în cele 32 de țări membre ale Spațiului Economic European (SEE). Doar o pondere între 25 și 35% din aceste pierderi au fost asigurate.
Pe lângă diferențele în ceea ce privește pierderile asigurate între diferitele tipuri de evenimente, există și diferențe mari între țările membre ale SEE. Pe baza datelor CATDAT, țările cu cele mai ridicate niveluri de pierderi economice asigurate ca procent din pierderile totale sunt Danemarca, Țările de Jos și Norvegia (48-56%), în timp ce Croația, Lituania și România au cele mai scăzute valori (0,5-1,5%).
Pe baza datelor NatCatSERVICE, Belgia, Luxemburg și Danemarca au cele mai mari procente de pierderi economice asigurate, în timp ce Lituania, România și Cipru au cele mai mici.
În plus, pierderile medii anuale cauzate de fenomene naturale pentru perioada 2005-2014 ca procente din PIB-ul mediu anual pentru același deceniu conform datelor NatCatSERVICE, Slovenia, Bulgaria și România au cele mai mari ponderi (toate peste 0,35%), în timp ce Malta, Țările de Jos și Luxemburg au cele mai mici (toate sub 0,03%).
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.