Sari la continut

De șase ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Adrian Vasilescu, despre plafonarea dobânzilor: Istoria ne arată că atunci când s-au pus mercuriale în piață, piața s-a golit

BNR - Getty

(Foto: Guliver/Getty Images)

Dobânda pentru creditele ipotecare nu va depăși de 2,5 ori dobânda de referință a BNR - care acum este de 2,25% -, iar dobânda la creditele de consum acordate de bănci și IFN-uri nu poate depăși un plafom de 18%, potrivit proiectului adoptat luni seara în plenul Senatului. Proiectul de lege modifică Ordonanța de Urgență nr. 13 din 2011 și urmează să fie dezbătut în Camera Deputaților.

„Dobânda e un preț al banilor și orice reglementare trebuie făcută cu multă grijă. Până la urmă plafonul ce e? Un mercurial. Și istoria, inclusiv istoria economiei românești înainte de '89, ne arată că atunci când s-au pus mercuriale în piață, piața s-a golit”, este de părere consilierul de strategie al BNR, Adrian Vasilescu.

Adrian Vasilescu: „Tind să cred că punctul de plecare a fost confuz. Inițiatorul a crezut că dobânda legală ar putea acoperi și piața liberă”

„Suntem în fața unui proces de legiferare normal în Parlament, scopul fiind plafonarea prețurilor creditului. Acest demers a ajuns în faza a doua. Faza întâi s-a consumat anul trecut, când un senator a promovat o propunere legislativă. În fapt, a semnalizat într-o parte și a virat în altă parte. Ce a semnalizat? Modificarea ordonanței de urgență 13/2011 privind dobânda legală. Tind să cred că punctul de plecare a fost confuz. În sensul că inițiatorul a crezut că dobânda legală ar putea acoperi și piața liberă. Or nu e așa, dobânda legală fie cea remuneratorie fie cea penalizatoare nu are nici în clin nici în mânecă cu piața liberă. Și nu se extinde până la creditele date de bănci ori de IFN -uri. La aceste credite dobânzile sunt stabilite în condițiile pieței libere. Sau cel puțin la noi până în prezent sunt stabilite în condițiile pieței libere.

Ce e este dobânda legală? E o dobândă stabilită prin lege, egală cu dobânda de politică monetară a BNR. În ce condiții se aplică? Un exemplu: două firme fac comerț și încheie un contract de vânzare-cumpărare, prima transmite marfa, a doua întârzie plata. În contract se stabilește că pentru întârziere se plătește o penalizare, dar nu se stabilește nivelul dobânzii, din neglijență sau nu au crezut că este necesar. Și cazul ajunge în instanță. Judecătorii decid că se percepe dobânda legală, adică aplică penalizarea la dobânda stabilită de lege care e cam în jurul dobânzii de politică monetară a BNR. De unde confuzia? Pentru că la noi, în spațiul public, nu se știe mai nimic despre dobânda legală. De aici și confuzia. Propunerea legislativă a fost îndreptată către ceea ce au dorit inițiatorii, până la urmă: plafonarea prin lege a dobânzilor la credite, fie cele bancare, fie cele date de IFN-uri. Aici s-a încheiat prima fază, cu clarificarea direcției de mers.

Faza a doua a început în 2018. Comisiile de specialitate din Senat - buget, economică, juridică - au dezbătut și și-au dat acordul pentru a intra în dezbatere propunerea în următoarea formă: la creditele ipotecare, DAE - dobânda anuală efectivă - să nu fie mai mare decât dobânda de politică monetară, care e acum 2,25%, înmulțită cu 2,5; la creditele de consum s-a stabilit un plafom de 18% la bănci și la IFN-uri. Senatul a votat luni seara în plen această variantă a proiectului”.

Cum e primită măsura plafonării dobânzilor: Mare entuziasm în cazul asociațiilor de consumatori, îngrijorare printre specialiștii bancari, care prevăd o încetinire a creditării 

Asociațiile de consumatori au primit măsura cu mare entuziasm, fără să aibă la bază un studiu de impact. „Dacă sună bine pentru consumatori e în ordine, care vor fi consecințele nu contează”, remarcă Adrian Vasilescu. 

Asociația Română a Băncilor, asociația societăților financiare, specialiștii bancari, analiștii din bănci consideră că măsura plafonării dobânzilor este periculoasă. Ei susțin că va încetini creditarea, în condițiile în care și așa România e pe ultimul loc în Uniunea Europeană din punct de vedere al intermedierii bancare, adică ponderea în PIB a creditulului pentru firme și populație.

Asociația Română a Băncilor consideră că efectul de runda întâi ar putea să pară benefic la IFN-uri - unde dobânda creditelor acordate depășește 100% -, dar efectul de runda a doua va fi dramatic în special pentru tinerii cu venituri mici, deoarece creditarea va încetini și mai mult.

Sunt și analiști care spun că dacă într-un viitor apropiat ne vom confrunta cu un ciclu economic în derivă, care să impună o dobândă de politică monetară înspre zero, creditarea va încetini. Ce bancă va mai da credite la o dobândă de 0,2-0,3%?

În Uniunea Europeană 14 state au un proces de legiferare a dobânzilor, iar în alte 14 nu există vreo tendință de plafonare a dobânzilor

Inițiatorii legii susțin că băncile din România au cea mai mare dobândă la creditele de consum în special și că alte țări au dobânzi de 3-4 %. Statisticile îi contrazic. În România media dobânzii la creditele de consum este de 10%. Cehia are o medie a dobânzilor la creditele de consum situată în jur de 9%, Ungaria în jur de 13%, Polonia – 13,5%, Spania – 8,27%, potrivit datelor de la nivelul lunii decembrie anul trecut. Problemele sunt la IFN-uri, unde dobânda ajunge la 100%.

În Uniunea Europeană adepți legiferării dobânzilor sunt în 14 state, unde a fost început sau este deja avansat un proces de legiferare. În alte 14 țări nu sunt nici măcar tendințe de legiferare. Preocupări de plafonare sunt în Grecia, Irlanda, Malta, chiar în Belgia, Franța, Italia, Olanda, Germania, Marea Britanie. 

„În Uniunea Europeană sunt două feluri de plafoane pentru dobânzi. Plafoane absolute și plafoane relative. Unii spun plafoane obiective. Absolut sau obiectiv înseamnă că plafonarea este trecută în lege. Plafonări subiective sau relative înseamnă că există plafon, dar nu e trecut în lege. Cum se rezolvă totuși? În Germania se ia în discuție jurisprudența, adică deciziile instanței și doctrina juridică. Când ajung lucrurile în instanță se limitează posibilitatea instituțiilor care dau credite de a urca atât cât poftesc ele dobânda. Jurisprudența în Germania arată că cei ce dau credite nu pot pretinde dobânzi peste dublul ratei medii a pieței, iar la anumite categorii de împrumuturi este impusă o marjă de 12 puncte procentuale peste rata medie a pieței”, a explicat Adrian Vasilescu.

Și Germania și Spania – unde tot jurisprudenta e în discuție – au un singur scop: să stopeze camăta. Când se depășește dublul dobânzii normale sau ordinare înseamnă că se intră în spațiul cametei.

Consilierul de strategie al BNR a explicat că în Marea Britanie se merge pe plafonări subiective ale dobânzilor, însă există și o încercare de plafonare obiectivă care implică plafonarea dobânzii prin lege. Legislația britanică prevede că instanțele pot să decidă dacă relatia creditor-debitor e incorectă, adică să nu se ajungă la un împrumut cu dobânda excesivă sau exorbitantă, fără ca în legislație să existe o nominalizare sau o interdicție precisă.

În concluzie, 14 țări din Uniunea Europeană au plafoane obiective sau subiective, cele mai multe obiective, scopul principal fiind combaterea cametei. Sunt 14 țări în Uniunea Europeană fără plafoane pentru dobânzi – între care și România -, motivația fiind, în țările nordice în special, că plafonul ar limita creditarea cu deosebire pentru cei cu venituri mici. „Până la urmă plafonul ce e? Un mercurial. Și istoria, inclusiv istoria economiei românești înainte de '89, ne arată că atunci când s-au pus mercuriale în piață, piața s-a golit”, spune Adrian Vasilescu, consilierul de strategie al BNR.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • In alte tari dobanda poate creste pana la dublat valoarea contractarii. Nu a fost niciun blocaj pe piata din cauza asta.
    • Like 1
  • Gabriel check icon
    Sunt doar eu sau mai sunt si altii care au impresia ca aceste articole prezinta doar argumente defavorabile initiativei, fara sa ia macar in calcul eventuale parti bune? Hai sa luam cateva exemple:

    Vorbiti de dobanda legala? Pai contractual se trece de ea de multe ori deci nici nu poate fi luata in discutie. Pur si simplu, daca semnezi un contract la o dobanda mai mare decat cea legala, pur si simplu nu mai conteaza care ar fi dobanda legala.

    Mai spuneti: "Sunt și analiști care spun că dacă într-un viitor apropiat ne vom confrunta cu un ciclu economic în derivă, care să impună o dobândă de politică monetară înspre zero, creditarea va încetini. Ce bancă va mai da credite la o dobândă de 0,2-0,3%?" Pai fara sa fiu bancher, va raspund eu: TOATE!!! Pentru un motiv simplu: 0.2 e mai bine decat 0 sau decat -1! Si pot sa argumentez: s-au dat credite si de curand, cand dobanda a fost exact asa cum spuneti. Mai mult, sistemul bancar are si alte interese cand arunca bani in piata, nu numai castigul procentual oferit de dobanda.

    O alta firmatie: "Asociația Română a Băncilor consideră că efectul de runda întâi ar putea să pară benefic la IFN-uri - unde dobânda creditelor acordate depășește 100% -, dar efectul de runda a doua va fi dramatic în special pentru tinerii cu venituri mici, deoarece creditarea va încetini și mai mult." Pai de ce am vrea ca persoanele cu venituri mici sa primeasca credite? Dupa mine, ei pur si simplu nu sunt credibili, exact pentru ca au venituri mici. Mai mult, sistemul bancar e primul care vine si impune plafoane de genul, rata maxima a indatorarii sa fie x%!! Acolo nu mai e o problema cu piata libera? De ce sa nu lasam piata sa se regleze singura? Sau e mult mai usor sa argumentam doar cand avem interese...

    De ce sa nu scriem un articol cu adevarat impartial, in care sa venim pe masa cu toate argumentele, sa luam in calcul si situatia in care exista o parte buna. Dam exemple diverse tari dar nu spunem daca s-a intamplat intradevar o catastrofa dupa adoptarea unei plafonari, de altfel extrem de rezonabila pentru orice afacerist.

    Si nu in ultimul rand, plafonari au avut loc pentru produse evident scapate de sub control (vezi RCA pe vremea Ciolos). Si care a fost efectul? Un dezastru asa cum prevad toti "specialistii"? NU. PUR SI SIMPLU A REGLAT PIATA!
    De ce nu ar putea fi asta si situatia pietei bancare?

    Ar mai fi ceva de inteles draga autoare: chiar daca il citezi pe Vasilescu, articolul tot al tau este! Si cine pierde credibilitate? Iti dau un pont: Vasilescu nu mai conteaza prea mult timp... poate chiar e bine sa ai grija ce scrii si ce specialist vrei sa fi.
    • Like 1
  • Ionel check icon
    Am vazut si eu aseara ce a spus dl Vasilescu la tv. Omul este foarte bine informat si la varsta sa. Dvs nu spuneti si ce n-a spus dansul si a spus senatorul Zamfir de la PNL, initiatorul legii. De exemplu a spus ca media la creditele ipotecare in Romania este 6,3 %, in timp ce in alte tari membre UE este 1,8 %, 2,3 %, pana si in Bulgaria este 3,4 % !!!!! Si au mai spus ceva la tv aseara, ca Robert Sighiartau, secretarul general al PNL, mana dreapta a lui Orban, are un IFN !!!!! (STITI CE DOBANZI PRACTICA IFN-URILE, NU !!!). Ori limitarea la 18 % a creditelor de consum da o lovitura mare IFN-urilor. Au mai spus si ca fostul sef al dir juridice din BNR este si el administratorul unui IFN !!!! Acum, o fi bine, o fi rau, ramane sa vedem....
    • Like 0


Îți recomandăm

Dove cover

De ce au nevoie adolescenții pentru a-și dezvolta o imagine sănătoasă de sine? De mai mulți factori protectori, dintre care cel mai important este relația de încredere și apropiere cu adulții din viața lor, cu precădere părinții.

Citește mai mult

Mădălina Stănescu

„Nu ar trebui să existe business de niciun fel care să nu aibă prezență minimă în online, iar aici mă refer la website în primul rând și apoi la pagini pe rețelele de socializare. Încă mai sunt afaceri care au numai prezență pe Facebook, iar noi le spunem că nu e sănătos să-ți pui tot ce ține de identitatea și brandul tău pe o singură platformă, care, iată, acum ceva săptămâni, a picat 6 ore, nu a mai funcționat deloc”, spune Mădălina Stănescu, fondator Optimized,

Citește mai mult