Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Aglomeraţie la ghişeele de check-in din Aeroportul „Henri Coandă”. Benzile de bagaje au funcţionat cu intermitenţe. Compania dă vina pe numărul mare de bagaje predate de pasageri

aeroportul Otopeni -  Foto Dimitriu Cristi

Foto Facebook /Dimitriu Cristi

Aglomerație vineri la ghişeele de check-in din Aeroportul Henri Coandă. Mai mulți pasageri au reclamat că benzile de transport bagaje au funcționat cu intermitențe, iar unii dintre angajații companiilor de handling au cărat bagaje în brațe. 

Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti (CNAB) dă vina, într-un comunicat, pe numărul de bagaje de cală predate de pasageri și pe căderile de tensiune care au dus la o funcționare necorespunzătoare a uneia dintre benzile de bagaje.

„În cursul primei părţi a zilei de 3 ianuarie 2020, pe Aeroportul Henri Coandă s-au înregistrat aglomerări la ghişeele de check-in, în special din cauză că numărul de bagaje de cală predate de pasageri a fost mult peste nivelul unei zile obişnuite. În aceste condiţii, deşi nu s-au înregistrat defecţiuni la sistemele de benzi de bagaje, acestea au funcţionat cu intermitenţă, ca urmare a suprasolicitării şi încărcării incorecte de către personalul agenţilor de handling”, se arată în comunicatul CNAB, citat de News.ro.

De asemenea, s-au înregistrat şi căderi repetate de tensiune pe reţeaua electrică ce alimentează aeroportul, ceea ce a generat mici întreruperi ale altor sisteme din terminal.

„Facem precizarea că alimentarea electrică a sistemelor vitale este asigurată şi cu generatoare, astfel încât acestea să funcţioneze fără întreruperi. De asemenea, facem precizarea că nu s-au înregistrat întârzieri semnificative ale curselor”, se mai arată în comunicatul CNAB.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Cred ca in 2012 sau 2013 s-a inchis aeroportul Baneasa si tot traficul low cost s-a mutat pe Otopeni. Din pacate nu s-a schimbat nimic in capacitatea si eficienta de lucru, ba dimpotriva, folosite intens aceastea incep sa cada.
    Sa nu ne miram ca la un moment dat o sa avem un aeroport national blocat, si sper sa se intample cat de curand ca sa se schimbe ceva.
    In plus, pentru ca este prea aglomerat aeroportul este o cocina si toaletele sunt putine si infecte. Preturile la mancare si apa sunt prohibitive, iar debandada de la controlul de pasapoarte de la sosiri este epica (si noi romanii sunt modele de civilizatie...), iar cateodata astepti si o ora sa iti vina bagajele.
    Este inadmisibil ca sa nu ai un plan de dezvoltare pe termen lung si sa nu incerci sa ti pasul, nici vorba sa previzionezi, cu cresterea traficului aerian. Dar la noi acest lucru se poate.
    Le multumim din inima tuturor celor care in ultimii 30 de ani s-au ocupat de acest superb aeroport care reprezinta mandria tarii noastre si un etalon pentru toate aeroporturile din lume.
    P.S. In stilul tipic romanesc, noi nu suntem de vina, ci altii. Prin urmare, mai stati naibi si voi pe acasa, unde dracu' tot plecati. Voi nu aveti servici?!
    • Like 0
  • Daca pasagerii au atâtea bagaje de ce s-au desființat de peste un an cărucioarele de bagaje la Aeroportul Henri Coandă?
    • Like 0
  • Alex Mag check icon
    Sindromul mioritic al unei ierni care are nesimțirea sa vina anual, s-a extins si asupra pasagerilor care au nesimțirea sa vina cu bagaje.
    Ideal pentru CNAB ar fi ca pasagerii sa plătească serviciile si sa stea acasă
    • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult