Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Alegeri parlamentare 2020. Prezență scăzută la vot. USR-PLUS face apel la alegătorii săi să își scoată prietenii la urne

Alegeri 2020 - Profimedia Images

Alegeri parlamentare 2020. Votul e în desfășurare!

Puteți urmări în timp real prezența la vot județ cu județ pe site-ul Autorității Electorale Permanente aici.

Vă recomandăm și aplicația Code for Romania, unde găsiți date comparative cu celelalte alegeri.

Generația Vot prezintă aici statisticile prezenței la vot pe grupe de vârstă și face o comparație cu alegerile parlamentare din 2016 și cu cele locale din 2020.

UPDATE: Filosoful Mihai Șora, 104 ani, a lansat un îndemn la vot. „Vreau o Românie fără hoție. – E atât de limpede, atât de simplu. La ora actuală, PSD este pe primul loc: peste toate așteptările”, a scris Mihai Șora pe Facebook. Postarea este însoțită de un clip realizat în februarie 2017, cu ocazia protestelor împotriva OUG 13. „Doar vă reamintesc ce se întâmpla în urmă cu patru ani. (Nu veți putea spune mâine că n-ați știut, că vă pare rău, că ați uitat ori aveați altceva mai important de făcut…)”, scrie Șora.

UPDATE: Cu câteva ore înainte de închiderea urnelor, USR-PLUS a făcut pe pagina de Facebook un apel la alegătorii săi să își scoată prietenii la vot: „Mai sunt câteva ore în care poți vota. Dacă ai făcut-o deja, sună 5 prieteni și îndeamnă-i să iasă la vot. Votul tău are puterea de a pune România pe calea dezvoltării. Fiecare vot contează!” 

Reprezentanții USR-PLUS au transmis, într-o altă postare, electoratului că votul de astăzi este decisiv: „Și-au dat destul legi cu dedicație, nocive pentru statul de drept, care i-au făcut de neatins în fața justiției. Imunitate, pensii speciale, penali care decid soarta țării fără niciun fel de scrupule?! De ajuns!

Cei care nu respectă legea nu au ce căuta în locul în care ea se naște. Iar astăzi ai ocazia de a le transmite acest lucru. Votul de azi e decisiv pentru următorul deceniu, iar până în 2024 nu vei mai avea șansa de a schimba ceva. Așa că grăbește-te. Mai ai doar 3 ore.”

UPDATE: Peste 4 milioane de români, 22,43% din totalul alegătorilor, au votat până la ora 16:00. Prezența slabă, care s-a menținut pe tot parcursul zilei, este cu aproape 5 procente mai mică decât cea din 2016 (27,07%), care a însemnat la acea vreme un record negativ în ceea ce privește participarea la vot.

UPDATE: Peste 3,5 milioane de români votaseră până la ora 15:00, ceea ce reprezintă un procent de 19,6% din numărul total al alegătorilor. Prezența este mai mică decât cea înregistrată la precedentele alegeri parlamentare, când votaseră până la aceeași oră 23,67% din alegători, dar și decât cea înregistrată la alegerile locale din 2020 - 27,38%.

UPDATE: La ora 13:00, prezența la urne se menține scăzută: 13,85%, în comparație cu 16,62% în 2016 și 19,84% la alegerile locale din acest an. La aceste alegeri, cea mai implicată grupă de vârstă se dovedește a fi cea 65+, în rândul căreia prezența este de 19.95%. Până acum au votat 16,98% dintre cei cu vârste între 45 și 64 de ani, 10,28% dintre cei cu vârste între 35 și 44 de ani, 7,29% dintre cei cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani și 7,68% dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani.

Foto: Daniel Mihăilescu/ AFP/ Profimedia

UPDATE: Prezență la vot mai mică la ora 12:00, în comparație cu alegerile parlamentare din 2016 și cu alegerile locale din acest an. 10,69% față de 12,47%, respectiv 15,69%.

UPDATE: La ora 11:00, prezența la vot a fost de 7,68%, mai mică și decât cea de la precedentele alegeri parlamentare - 8,62%, și decât cea de la locale - 11,53%. 1.270.109 de români au votat până la această oră.

Iată și situația votului pe vârste:

Sursa: Generația Vot

UPDATE: La ora 10:00, prezența la vot era sub cea de la alegerile parlamentare din 2016, când  s-a prezentat la urne un număr foarte mic de alegători: 4,97% față de 5,27%. La alegerile locale din acest an votaseră până la 10:00 7,64% dintre alegători. Potrivit statisticilor Generația Vot, grupa de vârstă cel mai bine reprezentată este cea 65+ - 7,64%, urmată de cea 45-64: 6,34%. Cel mai puțin prezentă grupă de vârstă este cea 25-34: 2,06%.

UPDATE: Prezența la vot la ora 9:00 era de 2,78%, mai mare decât cea înregistrează la precedentele alegeri parlamentare din 2016, când la aceeași oră se prezentaseră la urne 2,58% dintre alegători. Este mai mică însă decât cea de la alegerile locale: 4,31%. Până la 9:00, au votat duminică 434.411 alegători.

Potrivit statisticii făcute de Generația Vot, grupa de vârstă care s-a mobilizat cel mai bine este cea de peste 65 de ani - 4,08%, urmată de cea 45-64 de ani, 3,56% și de cea 35-44 de ani - 1,91%. Au votat 1,27 % dintre tinerii între 25 și 34 de ani și 1,53% dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani.


Alegeri parlamentare 2020. Votul în străinătate. Românii își aleg pe 6 decembrie deputații și senatorii care îi vor reprezenta în Parlament pentru următorii 4 ani. În străinătate, votul a început deja de vineri, odată cu deschiderea primelor secții de vot, iar până sâmbătă seara la ora 22:00 votaseră deja 86.000 de români. 

Au existat însă probleme cu voturile prin corespondență: aproape o treime dintre voturile prin corespondență nu au ajuns în țară până la data limită prevăzută de lege, a spus la Digi 24 Constantin-Florin Mitulețu, președintele Autorității Electorale Permanente: „La București nu au ajuns în timp util diferența între 35.880 și 21.600. Aproximativ 14.000 de voturi nu au ajuns în țară deloc, sau până la data limită. Poșta Română a trimis 35.880 de plicuri în străinătate și au sosit 21.600. Diferența poate să nu fi ajuns la cetățeni - o dată, și a doua oară, aceste plicuri ori să nu fi plecat, ori să fi plecat în termen inutil, ca să spun așa, pentru că ele trebuiau să ajungă înapoi până la data de 3 decembrie, ora 24:00, la misiunile diplomatice, ori la secțiile de votare organizate pentru votul prin corespondență de MAE, sau în țară.

În străinătate vorbim de specificul fiecărui stat, de servicii poștale ale fiecărui stat. Cetățenii care nu au primit plicurile, sau le-au întârziat la ajungerea în țară, se pot prezenta la secțiile de votare organizate în afara țării astăzi sau mâine.

Din condiții de pandemie, plicurile nu au ajuns la unii dintre cetățeni, sau nu au reușit să revină în țară aceste plicuri”, a spus președintele AEP.

La alegerile parlamentare din 2020 își pot exprima opțiunile electorale 18.191,396 de români, dintre care 740.367 au domiciliul în străinătate. Pentru acest tur de scrutin au fost organizate 18.802 secții de votare în țară și 748 de secții în afara granițelor.

Foto: Gabriel Petrescu/ Xinhua News /Profimedia

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult