Se retrage Joe Biden din cursa prezidențială după prestația dezamăgitoare în dezbaterea electorală cu Donald Trump? Tot mai mulți americani și membri ai Partidului Democrati din SUA se gândesc la această întrebare, iar marile publicații, printre care New York Times, Wall Street Journal și Washington Post, i-au cerut lui Joe Biden să se retragă din cursa pentru Casa Albă.
Între timp, familia președintelui Joe Biden s-a reunit la Camp David în weekend și a insistat ca acesta să continue cursa prezidențială, scrie The New York Times.
Publicația Biziday, citând The New York Times, scrie că fiul președintelui, Hunter Biden, a fost cel care a insistat cel mai mult pentru continuarea cursei prezidențiale. O bună parte a familiei prezidențiale a criticat modul în care acesta a fost pregătit pentru dezbaterea cu Donald Trump, în toate aparițiile publice de dinainte, Joe Biden folosind un teleprompter, ceea ce i-ar fi redus capacitatea de a vorbi liber și de a improviza. În plus, înainte de dezbatere, el a primit un machiaj care l-ar fi făcut să pară palid, deși președintele este bronzat.
Furia democraților a devenit evidentă duminică, mai indică New York Times, când John Morgan, unul dintre cei mai importanți donatori ai lor și un apropiat de Frank Biden, fratele președintelui, i-a acuzat public pe consilierii acestuia de incopetență și le-a cerut demisiile.
Un sondaj realizat de CBS News și citat de Biziday după dezbaterea de joi a arătat că 45% dintre alegătorii democrați vor un alt candidat. Doar 27% dintre ei cred că dl Biden are acuitatea mintală și cognitivă pentru a servi ca președinte, un procent în scădere de la 35%, înainte de dezbatere. O parte a membrilor de frunte a Partidului Democrat și-au anunțat deja susținerea deplină pentru Joe Biden, dar alții au ieșit public să spună că soarta președintelui este incertă.
Un lucru era clar după încheierea primei confruntări prezidenţiale din 2024 dintre Joe Biden şi Donald Trump: democraţii au intrat în panică în urma prestaţiei ezitante a preşedintelui SUA. Consternarea lor a cuprins sălile Congresului, oraşele de coastă bogate unde sunt donatorii, bastioanele partidului din întreaga ţară, precum şi barurile şi sufrageriile în care democraţii s-au adunat pentru a-şi încuraja liderul, scrie The Washington Post, citat de News.ro.
Pe de altă parte, aliaţii preşedintelui Joe Biden s-au străduit a doua zi după dezbatere să limiteze consecinţele negative ale prestaţiei sale slabe, însă asta nu i-a oprit pe unii dintre colegii săi democraţi să se întrebe dacă nu l-ar putea înlocui cumva cu un alt candidat la alegerile americane din noiembrie.
Ar putea fi înlocuit Biden?
Regulile Partidului Democrat fac aproape imposibilă înlocuirea cu altcineva a persoanelor nominalizate, fără consimţământul acestora, relatează NBC News. În epoca modernă, un partid naţional nu a încercat niciodată să îşi înlocuiască candidatul, în parte pentru că ştie că ar eşua cel mai probabil. Problema a ajuns însă în faţa ambelor partide în 2016, dar niciunul nu a luat măsuri, scrie SpotMedia.
A face acest lucru ar însemna ca cei din interiorul partidului să anuleze rezultatele alegerilor primare, prin care alegătorii democraţi l-au desemnat în mod covârşitor pe Biden drept candidat pentru Casa Albă. Acesta a câştigat 99% din totalul delegaţilor.
Cu toate acestea, statutul Comitetului Naţional Democrat prevede unele dispoziţii în cazul în care candidatul partidului este incapacitat sau optează să se retragă, iar o lovitură anti-Biden la Convenţia democrată este teoretic posibilă, dar foarte puţin probabilă.
Singurul scenariu plauzibil pentru ca democraţii să aibă un nou candidat ar fi ca Biden să decidă să se retragă, lucru pe care l-a respins în mod repetat în timpul altor etape dificile ale campaniei sale. Dacă Biden ar renunţa înainte de a fi nominalizat oficial în luna august, s-ar crea o adevărată competiţie între democraţi, deoarece nu există niciun mecanism prin care el sau altcineva să desemneze un succesor ales.
Este nevoie de majoritatea celor aproximativ 4.000 de delegaţi pentru a câştiga nominalizarea partidului. Biden a câştigat 3.900 dintre aceştia. Conform unor reforme recente, cei peste 700 de super-delegaţi ai partidului - congresmeni şi demnitari democraţi - au dreptul să voteze numai dacă nimeni nu obţine majoritatea delegaţilor în primul tur de scrutin, astfel încât voturile lor ar putea fi cruciale în cazul unei convenţii disputate.
Deoarece toţi adversarii lui Biden nu au câştigat efectiv niciun delegat pe parcursul procesului de desemnare a democraţilor, ar apărea o situație haotică la începutul convenţiei, iar decizia ar fi luată cel mai probabil de delegaţii la convenţie care au fost iniţial promişi lui Biden, scrie SpotMedia. Biden ar avea o anumită influenţă asupra delegaţilor săi, dar, în cele din urmă, aceştia pot vota după cum doresc, astfel încât candidaţii ar face, cel mai probabil, o campanie agresivă pentru a câştiga încrederea fiecărui delegat în parte, notează CNN.
Cele șase nume din care s-ar putea alege unul care să îi ia locul lui Joe Biden
Joe Biden nu a fost încă desemnat oficial drept candidatul democrat la prezidențiale, iar acest lucru face ca partidul democrat, în teorie, să poată alege un alt candidat, explică The Guardian, care publică șase nume care ar putea fi înlocuitori pentru candidatura la alegerile prezidențiale, în locul lui Biden.
Kamala Harris - Vicepreședinta SUA. Ea a fost criticată pentru că nu și-a trasat propriul rol în administrația Biden și are o rată de aprobare scăzută în sondaje, ceea ce sugerează că ar avea de luptat împotriva lui Donald Trump în lumina unei campanii electorale. Femeia în vârstă de 59 de ani l-a susținut pe Biden după dezbatere, dar ar putea fi cel mai ușor pentru partid să o înlocuiască. În plus, dacă Biden ar alege să demisioneze acum, Harris ar deveni automat președinte.
Gavin Newsom. Guvernatorul Californiei, în vârstă de 56 de ani, s-a aflat joi seară în sala de conferințe, vorbind despre orice alternativă la Biden ca nominalizat, afirmând că este vorba despre „speculații fără sens”. Anul trecut a avut o dezbatere în prime-time cu guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, care ar putea fi o confruntare prezidențială a viitorului, și a ținut să-i susțină pe democrați în alegerile din afara statului său natal, ceea ce a părut, uneori, ca o campanie din umbră pentru Casa Albă.
J B Pritzker. Guvernatorul statului Illinois, în vârstă de 59 de ani, ar fi una dintre cele mai bogate alegeri posibile. El își poate etala și realizările în ce privește dreptul la avort în Illinois, pe care l-a declarat „stat sanctuar” pentru femeile care doresc să avorteze. De asemenea, a fost ferm în ceea ce privește controlul armelor și a legalizat marijuana în scopuri recreative.
Gretchen Whitmer. Guvernatoarea din Michigan, în vârstă de 52 de ani, a fost pe lista scurtă pentru alegerea vicepreședintelui Biden în 2020, iar rezultatele bune obținute de Partidul Democrat la mijlocul alegerilor au fost în parte atribuite guvernării sale. Ea a fost în favoarea unor legi mai stricte privind armele, a abrogării interdicțiilor privind avortul și a susținerii învățământului preșcolar universal.
Sherrod Brown. În vârstă de 71 de ani, acesta ar fi cel mai în vârstă dintre candidații supleanți, dar este totuși cu șapte ani mai tânăr decât Trump. A fost considerat o surpriză atunci când nu a avut o înclinație pentru nominalizarea democrată pentru 2020, la momentul respectiv spunând că rămânerea ca senator de Ohio a fost „cel mai bun loc pentru mine pentru a face această luptă” în numele oamenilor muncii. O voce puternică în ceea ce privește drepturile și protecția muncii, el a vorbit, de asemenea, în apărarea FIV și a avortului.
Dean Phillips. Candidat la alegerile primare democrate de la începutul acestui an, el a avut câțiva susținători, dar nu a reușit să atragă partidul în general, nereușind să câștige nicio competiție, astfel că este puțin probabil să fie un înlocuitor, dacă Biden se retrage.
Scenariul „Dragă Stolo” ajunge în SUA
Pe lângă cei șase posibili candidați despre care vorbește presa americană, un alt posibil candidat care să îl înlocuiască pe Joe Biden ar fi fosta primă-doamnă a SUA, Michelle Obama. Iar potrivit unor experți care au discutat cu Republica, dacă ar face-o, Joe Biden s-ar putea retrage spre finalul verii, până în Convenția de la Chicago, din august, democrații invocând degradarea stării de sănătate sau un posibil accident medical (ex: AVC). Însă recoda ar fi făcută pe modelul „Dragă Stolo”, adică cu emoție și probabil cu Jill Biden care iese public să spună că președintele s-a sacrificat pentru țară, dar că nu mai poate, cred experții.
Atunci ar intra Michelle Obama în scenă, din postura de candidată a democraților în cursa pentru Casa Albă.
Fosta primă-doamnă a SUA a respins de mai multe ori în ultimele luni zvonurile potrivit cărora ar urma să se înscrie pe ultima sută de metri în cursa pentru nominalizarea Partidului Democrat la președinția Statelor Unite.
Argumente pentru acest scenariu:
• Dintre toate numele de pe piață, Michelle Obama ar avea cea mai mare tracțiune electorală la publicul american, dar și energia necesară să bată țara în lung și-n lat într-un timp foarte scurt și să-i creeze probleme de campanie lui Donald Trump.
• Democrații știau bine ce trimit pe scenă la dezbaterea organizată de CNN. Un președinte cu vizibile probleme de a se putea concentra și de a se exprima cât mai coerent și viu. În plus, echipa de campanie a lui Biden a dorit ca această dezbatere să aibă loc atât de devreme în calendarul electoral, tocmai pentru a pregăti rocada. S-a testat terenul, cum s-ar spune.
• Deja presa americană, inclusiv cotidianul New York Times, subliniază că prestația slabă a președintelui Biden a tulburat gândirea în rândul unor donatori ai partidului democrat cu privire la necesitatea ca partidul să găsească o alternativă. „Care e planul B?” sau „Avem timp să punem pe altcineva acolo?” sunt unele dintre cele mai dure întrebări puse imediat după dezbatere de donatori.
• Presa americană și internațională discută intens în ultimele ore despre posibilitatea ca Biden să fie înlocuit în cursa pentru prezidenţiale. Se creează astfel un efect de compătimire, de obișnuire cu ideea care urmează să devină realitate. Inclusiv Michael Link, responsabil pentru cooperarea bilaterală cu Statele Unite în cadrul guvernului condus de Olaf Scholz, a sugerat vineri Partidului Democrat american să reconsidere candidatura lui Joe Biden la preşedinţia SUA și să găsească un alt candidat.
Argumente împotriva acestui scenariu:
• Michelle Obama nu are un plan clar privind problemele actuale ale Statelor Unite și nici nu a avut poziții dure, clare și constante în ultimul timp privind marile greutăți pe care le suportă americanii de la firul ierbii, chiar dacă este cunoscută ca o personalitate preocupată și implicată în problemele care ard pentru americani.
• Michelle Obama nu e interesată să intre din nou în linia întâi a politicii americane, de data asta cu pielea ei în joc, nu a soțului său.
• Michelle Obama, dincolo de un PR extrem de bun, nu e văzută ca având abilitățile necesare pentru a conduce SUA. Spre comparație, Hillary Clinton, o altă fostă primă-doamnă a SUA, era văzută de o parte bună a publicului american drept o persoană cu capacitatea de a face față provocărilor acestei funcții. Însă Hillary Clinton, înainte să candideze în 2016, fusese șefa politicii externe a SUA în primul mandat al lui Barack Obama.
• Campania lui Biden merge mai departe, iar scenariile nu se potrivesc cu socoteala strategiei democraților. Astfel, președintele în exercițiu al SUA continuă să facă campanie, atât cum poate și cât poate, mizând mai ales pe conștiința publicului american în legătură cu consecințele interne și externe care ar fi generate imediat ce Trump revine la putere. Un pariu riscant, care s-ar putea să se transforme într-un eșec dacă nu are în spate o reparare a eșecului de joi seară.
Demisia, care în acest moment ar fi cea mai drastică cale de acțiune a lui Joe Biden, ar face-o automat pe Kamala Harris președinte. Dar asta nu ar face din ea automat și candidatul nominalizat de democrați în cursa pentru Casa Albă.
Schimbarea candidatului pentru Casa Albă ar putea submina imaginea de stabilitate pe care democrații au încercat să o evidențieze în contrast cu haosul provocat de Donald Trump.
De altfel, orice schimbare a candidatului ar trebui să vină în jurul convenției Partidului Democrat. Delegații sunt, în general, legați de un candidat, dar NBC News mai notează că aceștia au o mică marjă de manevră pentru a dezerta, ceea ce ar duce la o convenție imprevizibilă și haotică, ceva ce nu s-a mai întâmplat de zeci de ani. Cel mai probabil, Biden ar trebui să renunțe de bunăvoie și nu există niciun indiciu că ar fi dispus să facă acest lucru. În plus, chiar dacă donatorii devin neliniștiți, Comitetul Național Democrat este plin de aliați ai lui Biden, care probabil nu ar accepta să-l înlocuiască fără consimțământul său.
Singura speranță a democraților ar putea fi ca Biden să schimbe lucrurile în următoarele câteva luni, la fel cum a făcut Ronald Reagan după prima sa dezbatere dezastruoasă din 1984. Numai că, atunci când te bazezi pe speranță în politică, mai ales la nivelul cel mai înalt, eșecul e după colț și abia așteaptă să te întâlnească.
Presa îi cere lui Biden să renunțe
Într-un editorial publicat vineri seara şi intitulat „Pentru a servi ţara, preşedintele Biden trebuie să părăsească cursa” pentru Casa Albă, New York Times l-a descris pe Joe Biden drept „umbra unui lider”, după ce preşedintele de 81 de ani „a picat propriul său test”.
La rândul său, The Washington Post a publicat un articol asumat de boardul editorial care nu îi cere în mod explicit lui Joe Biden să se retragă din cursă, dar arată că performanța sa „ridică semne de întrebare legitime dacă acesta mai poate îndeplini pentru încă patru ani cea mai grea slujbă din lume”.
Totodată, Wall Street Journal cere Partidului Democrat să pună binele țării înaintea intereselor proprii și arată că niciun american nu își poate dori ca un lider slăbit, așa cum este Biden, să se confrunte cu Putin sau Xi Jinping.
În timpurile moderne, scrie CNN, democratul care candida la funcția de vicepreședinte în 1972, senatorul Thomas Eagleton, a fost nevoit să se retragă după convenție, după ce s-a descoperit că era tratat pentru boli mintale.
Conform Constituției americane, alegătorii reuniți în capitalele de stat sunt cei care votează în mod tehnic pentru președinție. În timp ce unele state cer ca aceștia să voteze pentru câștigătorul alegerilor din statul lor, în altele au o marjă de manevră. Conform celui de-al 20-lea amendament, dacă un președinte ales moare, partenerul său de cursă, vicepreședintele ales, devine președinte.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.