Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Am fost să văd Băile Herculane, stațiune despre care împăratul austro-ungar Franz Joseph spunea că este „cea mai frumoasă de pe continent”. Bijuteriile de altădată oferă ultimul strigăt de ajutor, înainte de a se transforma în moloz...

Baile Herculane -

Foto: Marco Darius Badea

Am fost zilele trecute să văd stațiunea Băile Herculane, despre care fostul împărat austro-ungar Franz Joseph spunea că este „cea mai frumoasă de pe continent”.

În centrul stațiunii se află multe clădiri aflate în paragină, care ar avea nevoie de investiţii de sute de milioane euro din partea mediului privat pentru reabilitare.

Deşi există câteva investiţii finalizate sau aflate în derulare, în staţiune încă domină imaginea clădirilor aflate în paragină. Interes există din partea investitorilor privaţi, însă situaţia juridică neclară a imobilelor din centrul vechi al stațiunii reprezintă principala problemă pentru cei care vor să se apuce de business aici.

Cu o situaţie juridică neclară se confruntă şi emblema staţiunii (Băile Neptun), pentru care un grup de studenţi din Timişoara a înfiinţat o asociaţie numită Herculane Project pentru a ţine clădirea în viaţă.

Astăzi am vorbit cu ei și aceștia mi-au spus că această clădire este în administrarea primăriei oraşului, dar terenul pe care se află este deţinut de un om de afaceri, care are o serie de litigii în ceea ce priveşte terenul şi mai multe procese cu statul român, astfel că există un sechestru pe acel teren.

Clădirea simbol a staţiunii se află într-un grad avansat de deteriorare, însă tinerii reuşesc să facă doar intervenţii pentru a stopa pe cât posibil degradarea şi mai puternică a clădirii.

Prin urmare, până în momentul în care se va ridica sechestrul, tinerii care au iniţiat proiectul nu pot interveni cu lucrări de restaurare a clădirii.

După ce m-am plimbat zilele trecute prin stațiune, am ajuns la concluzia că a fost nevoie de mult dezinteres, incompetență și nepăsare ca să aduci în paragină „cea mai frumoasă stațiune balneară din Europa”.

Timpul a făcut restul, măcinând strălucirea unui loc unic în țara noastră. Băile Herculane, una din cele mai vechi staţiuni balneare ale lumii, celebră pentru miraculoasele ape termale, a fost lăsată de izbelişte de guvernanţi după 1990. Din perla Banatului a ajuns un loc lipsit de strălucirea pe care o avea în secolul XIX.

Foto Inquam Photos / Justinel Stavaru

Ei bine, în România, turismul balnear este exploatat foarte puţin faţă de uriaşul potenţial pe care îl are, deşi Organizaţia Mondială a Turismului recunoaşte ţara noastră ca fiind statul european cu cele mai multe izvoare minerale. Practic, în România sunt concentrate circa o treime din izvoarele minerale ale Europei. Dacă ar fi explotate la adevărata lor capacitate, aceste izvoare minerale ar aduce evident venituri substanţiale la bugetul statului. 

Ca să nu mai spun că guvernul și ministrul român al Culturii (doamna Raluca Turcan) ar trebui să își dea interesul pentru a încerca să integreze stațiunea Herculane în patrimoniul UNESCO. Numai că acest lucru ține de voință politică, or anul care vine este unul electoral, iar astfel de teme nu sunt printre prioritățile electoratului activ.

Complexul de tratament si hotelul Apollo din statiunea Băile Herculane / Foto Inquam Photos / Justinel Stavaru

Cu toate acestea, degradarea nu așteaptă pe nimeni, iar bijuteriile de altădată oferă zilele astea ultimul strigăt de ajutor, căci într-un timp nu foarte îndepărtat se vor transforma în moloz, iar odată cu dispariția lor o să pierdem și istoria pe care a reprezentat-o acest loc.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Baile Herculane au patit ce au patit si alte zone din Europa: au pierdut in fata competitiei /nu mai sunt interesante si atragatoare turismului.
    Da, sunt unele cladiri vechi complet abandonate intre lupta dintre stat si retrocedari. Sincer, ultimii 100 de ani au aratat cat de prost administrator este de de cladiri interbelice( si ce a mai ramas de dinainte de razboaiele mondiale, din timpul regalitatii) este statul roman (bine, si la alte state, nu suntem noi ai mai grozavi) asa ca de departe o cale mai buna e sa treaca in privat si sa le recupereze cum se poate.
    Dar nici mare interes nu e pentru reparatii si reconstructii. Acum 50-100 de ani lumea mergea la bai acolo ca nu erau multe alternative, era marea moda de mers la bai si multi bogati si extrem de bogati mergeau. Acum putem merge oriunde: Dubai, Maldive. Therme Bucuresti, zau, Herculane a pierdut in fata competitorilor, sunt alternative noi si la moda.
    Am fost la Herculane, am fost si in alte statiuni termale prin Franta - multe cladiri vechi nerenovate, unele abandonate complet, altele cu anuntul de vanzare. E greu de renovat si mentinut o cladire veche, de epoca, am si dormit in unele, nu doar eu ci vad ca lumea prefera ceva nou construit cu toate conditiile moderne. Iarna unele locuri sunt mult mai animate pt locurile unde sunt si partii de ski, dar si la altii vara sunt statiunile de bai linistite, pe jumatate din geamuri inchise, pe alocuri abandonate.
    • Like 2
  • dan check icon
    Sunt convins ca daca la Herculane era sediul Louis Vuitton doamna Turcan il renova cu placere. De ce arata Herculane asa , pentru ca STATUL nu este interesat sa faca bani , politicienii fac politica pentru ei pentru interesul partidului de a avea bani nu pentru bugetul de stat asa ca nu avem de ce sa ne miram, daca era ceva de furat acolo sigur o restaurau.
    • Like 1
    • @ dan
      Ana Gia Ana Gia check icon
      Daca apartin statului Roman aveti dreptate, dar cum totul s-a retrocedat, banuiesc ca sunt proprietati private si asta devine o problema :( Bineinteles tot statul a gresit in momentul cand au gandit “retrocedarile”, in special retrocedarile acestor cladiri magnifice, trebuiau facute cu anumite clauze, “nu renovezi timp de 5 ani, revine statului, care la randul lui trebuie sa renoveze.
      • Like 1
    • @ Ana Gia
      Mhai Nai check icon
      Ma tavalesc de ras. Chiar credeti ca vreunul din proprietari a mostenit ceva "pe bune"? Asta cam tot asa cum un tigan din Timisoara a mostenit aproape jumatate din cladirile istorice din zona centrala. Se stie cum a facut, se stie ca e fals in acte, dar ....probabil si falsul se prescrie.
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult