sursa foto: Profimedia
Pentru cei care au copilărit sub Ceaușescu, America era unchiul ăla mișto, care îți aducea blugi, gumă și ciocolată de afară și asculta Led Zeppelin și Hendrix. Acum, America e unchiul ăla decrepit și lăudăros care duhnește a pișat, pipăie nepoatele, îți fură din casă, stropește cu scuipat când vorbește, e mitocan cu maică-ta și vrea să-i faceți acte pe un teren de la țară, că-i trebuie lui și oricum nu știți voi să-l îngrijiți.
Îmi intră în feed în ultima vreme postările de pe pagina ambasadei SUA în România. Scânteia era mic copil față de ce-i acolo. Sincer, mi-a fost teamă să reacționez, că na, copil crescut în comunism, cu teamă de repercusiuni. Dacă oi avea nevoie să ajung pe land of the free, home of the brave și mă pun ăia la catastif și-mi interzic accesul? După care m-am gândit: până nu s-or târî înapoi creaturile care sunt acum „administrația”, blondele alea grețoase (purtătoarea de cuvânt & procurorul general), belitul ăla de la FBI, mutanta de la securitate, vicepreșul și restul de psihopați, ce naiba să caut eu acolo?
Recent am dat primul haha. Scria așa: „În numai un an, președintele Trump a reafirmat suveranitatea Statelor Unite și a promovat cu fermitate principiul păcii prin forță. Sub conducerea sa hotărâtă, aliații ne respectă, adversarii ne tratează cu seriozitate, iar interesele poporului american sunt pe primul loc. Promisiuni făcute. Promisiuni respectate.” Nu știu cine administrează pagina aia, dar dacă din 6000 de reacții, aproape 5000 sunt de râs, ar trebui să le dea de gândit.
Nu mă înțelegeți greșit. Nu de geniul stabil râd. Nu mai e de mult nimic de râs. Un narcisist îmbătrânind e un spectacol jalnic, îmi provoacă cel mult o strângere de stomac. Ce e amuzant și trist în același timp sunt eforturile curtenilor să ne mintă că împăratul nu e gol și să șteargă repede-repede cu mopul, ca la curling, dârele de rahat pe care le lasă hoitul lui gras în urmă.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp





Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Nu pot decât să adaug "The Carpet Crawlers". Versurile sunt scrise de Peter Gabriel în 1975, dar simbolismul lor e atât de actual, ca și muzica celor de la Genesis.
Bieți oameni amăgiți de promisiunea Raiului se târăsc pe un covor la capătul căruia dau de moarte și infern.
"The fleas cling to the golden fleece
Hoping they'll find peace
Each thought and gesture are caught in celluloid
There's no hiding in memory
There's no room to void
..........................."
https://www.youtube.com/watch?v=44b_Xr0fNwQ&list=RD44b_Xr0fNwQ&start_radio=1