Ana Silvestru a plecat exact când trebuia din România, țara în care tinerii asemeni ei nu-și mai permit să viseze

După o excelentă Călătorie de iarnă schubertiană, realizată în 2015 în compania tenorului Henter Tamas Bertalan, pianista Ana Silvestru revine cu un solo notabil: Dreams of a pianist (Requiem Records, Dux Polonia, 2016). Apărut în condiții grafice excepționale, cel mai recent compact-disc al tinerei pianiste românce stabilite în Elveția cuprinde un program încântător pentru orice meloman: Franz Liszt – Variațiuni pe tema Weinen, Klagen, Sorgen, Zagen de J.S.Bach; Vladimir Scolnic – Keyboards Games & Simply Irresistible Dreams of a Pianist și Modest Mussorgsky – Tablouri dintr-o expoziție. 

Ce șanse are un tînăr pianist român să înregistreze muzica viselor sale în România? Niciuna! În condițiile unei piețe de disc clasic cvasi-inexistente și a unei vieți muzicale anemice, fără stagiuni de concerte pentru tineri interpreți, din care doar Festivalul și Concursul Enescu ne mai readuc trecător la viață, meritul Anei Silvestru e cu atât mai mare. Mai întâi, pentru că a plecat din România, țara în care pianiștii nu-și mai permit să viseze, exact când trebuia. Și apoi, pentru că dincolo de calitățile muzicale și mult optimism, tânăra muziciană știe să-și gestioneze cu înțelepciune și fermitate viitoarea carieră, una cu siguranță deloc ușoară, în aglomerația mondială de talente.

Ana Silvestru, absolventă a clasei de pian Viniciu Moroianu de la Universitatea Națională de Muzică din București, solistă de concert după un master cu Konstantin Șerbakov la Universitatea din Zurich și după stagii de pregătire cu Dmitri Bașkirov și Lazar Berman, știe foarte bine ce are de făcut, chiar dacă nu e deloc ușor: studiu, mult studiu, multă muzică de cameră, multe concerte, o teză de doctorat în pregătire despre liedurile lui Modest Mussorgsky și o minuție de orfevrărie pentru orice detaliu legat de muzica ei, așa cum se întâmplă și cu Visele unui pianist. Deloc întâmplător, Ana Silvestru este și producătoare a acestui compact-disc, alături de Darius Przybylski executive producer și editor al labelului polonez Dux. Și asta se vede în prezentarea grafică de excepție a discului, la a cărui imagine de carură onirică sofisticată și sumbră au participat designerul David Löwe si fotograful Nicolas Hudak.

Dincolo de imagine, conținutul sonor al discului e superb: Variațiunile lisztiene pe tema Weinen, Klagen, Sorgen, Zagen de J.S.Bach sunt interpretate „dantesc”, exact cum o cere spiritul acestei partituri, a cărei temă provine din cantata bachiană omonimă, regăsită și în Crucifixus din Marea Missă în si minor. Ana Silvestru susține admirabil progresia ideatică a lucrării scrise de Liszt, într-un moment de cumpănă al vieții sale, moartea fiicei sale Blandine Olivier în septembrie 1862. (Nu întâmplător, compact-discul e dedicat de Ana Silvestru memoriei unei prietene, dispărută prematur). Motivul sever al temei principale se dezvoltă depresiv într-o passacalie cu dezvoltări cromatice - frică, disperare, angoasă – din care pianista obține cu forță și chiar vehemență efectul maxim, pentru a conchide, cu tușe triumfaliste, finalul proiectat în aura unei emoționante consolări. Was Gott tut, das ist wohlgetan, Domnul a dat, Domnul a luat, parafrază luterană la Cartea lui Iov, așa cum chiar Variațiunile lisztiene sunt o parafrază a muzicii lui Bach, pe care Ana Silvestru o cântă emoționant în debutul acestui disc.

Keyboard Games și Simply Irresistible Dreams of a Pianists, următoarele lucrări de pe albumul înregistrat la Requiem Records sunt scrise de compozitorul israelian de origine română Vladimir Scolnic, discipol al lui Anatol Vieru, născut la Kiev în 1947.

Jocurile pentru claviatură sunt chiar ce le spune numele: jocul e chiar principiu componistic în această miniatură de nici două minute, pe care Ana Silvestru o interpretează cu încântător apetit ludic. Trilurile evocatoare de hîrjoană necesită o excelentă tehnică, pe care pianista o valorifică fără urmă de efort, pentru a construi virtuoz descendențe cromatice, generatoare de nestatornice geometrii spațiale, până la climaxul acordului final.

Visurile pur și simplu irezistibile ale unui pianist, care parafrazează și titlul albumului, este o lucrare proaspătă și surprinzătoare, căreia interpreta îi potențează un caracter inedit printr-o pianistică dinamică, ajutată de tehnicile moderne la care Scolnic face apel: pianul preparat sună a clavecin/orologiu/și mașină a timpului - dacă un astfel de vehicul, utopie mecanică a visului, ar scoate vreun sunet. Toate aceste subterfugii moderne creează din plin caracterul oniric; pianista visează concomitent cu cel care ascultă, iar surprinzătorul citat chopinian de caracter valsant de final întărește senzația ireală: da, suntem de-a dreptul într-o succesiune de vise, pe care Ana Silvestru ni le povestește și nouă. Și chiar dacă știm cît de greu e să vorbești despre vise, ea o face pur și simplu irezistibil!

Tablouri dintr-o expoziție de Modest Mussorgski, lucrarea de greutate a compact-discului, este o versiune modernă, într-o interpretare cerebrală și luminoasă, cu momente surpinzătoare, într-un tempo dinamic și modern, fără nimic artificial sau căutat. O versiune frumoasă prin firesc, cu un cânt pianistic expansiv, cu valențe delicate și subtile, dar și cu nebănuită forță acolo unde partitura o cere riguros.

Cei care au ascultat Tablourile dintr-o expoziție, atât în celebra variantă orchestrată de Ravel, cât și în cea originală, pentru pian, a lui Mussorgski, au observat fără îndoială decalajul între desenele reale din expoziție și viziunea vernisajului auditiv pe care îl propune compozitorul. Modest Mussorgsky descrie practic - dincolo de lucrările colecției pictorului și arhitectului rus Victor Hartmann care l-au inspirat în expoziția de la Sankt-Petersburg din 1874 – tablouri corespunzătoare propriei imaginații, a arhetipurilor și fixațiilor personale: scene populare rusești, universul copilăriei, fantasme onirice, obsesia morții sau devoțiunea pentru grandoarea epică a vechiului suflet rus. Un vernisaj extrem de ofertant, așa explicându-se și numărul enorm de aranjamente orchestrale sau pentru alte ansambluri și instrumente, dincolo de versiunea lui Ravel, dintre care cele mai cunsocute apațin lui Leopold Stokowski, Vladimir Ashkenasy, Emil Naumov, Leonard Slatkin, Vaclav Smetacek, Jukka-Pekka Saraste, Vladimir Horowitz, Andres Segovia, Cameron Carpenter și chiar Emerson, Lake & Palmer, Isao Tomita, Tangerine Dream sau Duke Ellington.

O bijuterie muzicală și imaginativă, dar care are și multe capcane și obstacole ascunse, pe parcursul descrierilor celor zece tablouri unite prin tema „in modo russico” a promenadei care-l descrie chiar pe compozitor, pericole pe care Ana Silvestru le traversează con brio. În interpetarea Tablourilor dintr-o expoziție pianista exploatează cu succes toate resursele sonore ale claviaturii, surmontând toate dificultățile de sens, frazare sau tehnice ale partiturii. În concluzie, un disc de cumpărat și ascultat. (Nu știu încă de unde ar putea fi procurat, în mod normal din rețelele Cărturești sau Humanitas, dar distribuția de muzică clasică în România e încă un domeniu cu multe necunsocute.

Sumar

Dreams of a pianist Ana Silvestru

Franz Liszt - Variaţiuni după „Weinen, Klagen, Sorgen, Zagen“ de Bach

Vladimir Scolnic – Keyboard Games

Vladimir Scolnic – Simply irresistable dreams of a Pianist;

Modest Musorgsky – Tablouri dintr-o expoziţie

Ana Silvestru, pian

Un album Requiem Records, Dux Poland, Dux 1280

Dreams of a pianist va fi lansat în România marți, 23 august, de la ora 19.00, cu ocazia recitalului susținut de Ana Silvestru la Institutul Maghiar din București, str. Gina Patrichi nr.8 (fostă Orlando)

În program

Ludwig van Beethoven - Sonata No.28 în La Major op.101 si Sonata No.23 în fa minor op 57 ”Appassionata”

Franz Liszt - Nuages gris și La lugubre gondola

Maurice Ravel - Mormîntul lui Couperin

Invitat special: Andrei Kivu, violoncel

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp