Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Andi Vasluianu: „Asta e frumusețea vieții: când trec anii nu mai ai nevoie să te bați. E doar cu tine lupta”

Andi Vasluianu

Dintotdeauna, actorii au măsurat valoarea artei lor în aplauzele publicului. Însă această răsplată imediată se poate dovedi înșelătoare, a văzut Andi Vasluianu. 

„Ego-ul meu e fericit când sunt plăcut. Mereu e o combinație în mine între cel care e adevărat și cinstit și cel care este influențat din exterior. Mai ales având feedback-ul ăsta imediat, riști să te mulțumești cu puțin. Pentru că publicul din ziua de azi, cred că din prea mult bun simț, nu vrea să te facă să te simți prost, dacă nu-i place ce vede sau să reacționeze dacă nu-i place”, spune actorul, într-un interviu pentru Republica.ro

Este încă unul dintre motivele pentru care i se pare mai onest să evite să se uite la jocul pe care l-a făcut pe scenă de la exterior spre interior și să aplice, în schimb, un alt criteriu de evaluare.

„Cu cât am mai mult succes, cu atât e o presiune și mai mare”

Când a fost mulțumit de el ca actor? „Când am fost atât de eu, atât de în prezent, încât nu am mai avut gânduri parazitare. Sunt momente în care cosmetizezi ceva din ființa ta. Așa faci și când ești pe scenă, ascunzi micile tale imperfecțiuni. Dar e ca și când pui o cârpă pe o gaură de canal, pentru că poți să cazi chiar tu în gaura aia. Eu nu-mi doresc altceva decât să fiu pe bune, cinstit, în prezent. Atunci ești autentic fără să vrei”, crede Andi Vasluianu.

Are emoții de fiecare dată înainte să urce pe scenă sau înainte să joace într-un film. De fiecare dată, trebuie să treacă peste o limită. „Mă relaxez pe parcursul spectacolului, dar până să înceapă am panica mea de dinainte. E o chestie de adrenalină, cred. Și cred că ține și de proiecția mea tâmpită. De frică să nu greșesc, de frică să nu-l încurc pe partener, de frică, de frică. Și am observat ceva: cu cât am început să am mai mult succes și mai multă vizibilitate, cu cât sunt privit ca un actor bun, cu atât e o presiune și mai mare.”

Gheorge Dinică și motivul unei repetiții slabe

Este o presiune pe care o simt și cei mai buni. Regizorul maghiar Szabolcs Hajdu, cu care Andi Vasluianu a colaborat în mai multe rânduri, i-a relatat la un moment dat o întâmplare de pe platourile de filmare al cărei protagonist a fost marele actor Gheorghe Dinică. 

În timpul filmărilor la „White Palms”, regizorul le-a spus tuturor că au în față unul dintre cei mai mari actori români din toate timpurile. Au făcut apoi o repetiție. „Dinică era de neprivit și toți au zis: Cine e ăsta, mă, marele actor... Și l-a întrebat regizorul secund: Ce facem? Și ăsta i-a zis: Nu știu, vedem pe parcurs, dar filmăm. Au dat drum la filmare și Dinică era impecabil. Szabolcs nu mai înțelegea și s-a dus la el și l-a întrebat ce a fost chestia aia de dinainte. Și Dinică a zis: Am vrut să vedeți că și eu sunt slab. Să nu puneți presiune pe mine. A făcut o chestie extraordinară. A dat jos totul, ca să nu-l mai ia de zeu”, povestește Andi Vasluianu. 

Andi Vasluianu

„Ce înseamnă să fii pregătit? Să ai curaj”

Andi Vasluianu a început să joace în adolescență, când a studiat actoria la Școala Populară de Arte. Pe când spunea un fragment de text s-a întâmplat ceva. Deși acele cuvinte fuseseră scrise de către altcineva, într-un alt timp, nu le-a simțit străine, ba, mai mult, a simțit că erau ale lui. 

„A fost o întâlnire magică între ceea ce făceam și mine. Spuneam niște vorbe care nu îmi aparțineau, dar credeam total în ele”, își amintește actorul. Când a venit vremea să dea la facultate, a ales o facultate privată de actorie: i-a fost prea frică de admiterea de la stat. 

„Mulți prieteni râd de mine când le spun că eu sunt timid în esență. De aia și vorbesc și mult. Din cauza timidității, mi-a fost frică să dau la stat. Acolo, la stat, te bagă câte zece într-o clasă și pe urmă te iau pe rând și te bagă în examen. Cât am stat în clasa aia cu încă nouă oameni, am văzut atâta dezinvoltură, atâta relaxare. Mi-am zis: Mamă, nu o să intru în veci aici”. Sanda Manu, unul dintre cei mai mari profesori de teatru din România, era în comisie și l-a întrebat de ce nu a dat de la bun început la UNATC. I-a răspuns că nu s-a simțit pregătit. „Ce înseamnă să fii pregătit?”, l-a întrebat ea severă. „Pentru mine, înseamnă să ai curaj”, i-a răspuns Andi Vasluianu. A intrat.

Și-a luat permis de conducere după ce a pierdut castingul pentru „Marfa și banii”

Unul din rolurile pe care și le-a dorit foarte tare a fost acela al lui Vali, din „Marfa și banii”, în regia lui Cristi Puiu, interpretat de actorul Dragoș Bucur. „Lui Puiu i-a plăcut de mine”, își amintește Andi Vasluianu de acea parte a castingului care a mers bine. La finalul său, Cristi Puiu i-a pus o întrebare la care Andi Vasluianu n-a putut da răspunsul corect. „Ai permis de conducere?”. „Mi-a picat cerul în cap. I-am zis că nu am. După aceea mi-am luat și permis”, zâmbește Andi Vasluianu. I-a fost ciudă atunci. Timpul care a trecut îl face însă să privească acum episodul cu relaxare. 

Andi Vasluianu

Treptat, relaxarea a venit și pe scenă. „Asta ador eu la meseria asta, cu cât trec anii se simplifică lucrurile și alegi calea foarte simplă și clară, care e și profundă de fapt. Nu e aia contorsionată, în care vrei să îți arăți toate armele. E ca unul care învață să se bată și scoate toate armele, dar unul care știe nu scoate niciuna. Pentru că nici nu mai are nevoie să se bată. De fapt, asta e frumusețea vieții: când trec anii nu mai ai nevoie să te bați. E doar cu tine lupta”, spune Andi Vasluianu.

Pe măsură ce a căpătat experiență, a scăpat de nevoia de a demonstra: simplul gând că trebuie să demonstrezi te face să dai un rateu. „Abia atunci când ajungi la o anumită maturitate te liniștești și începi să fii tu însuți cu toate greșelile pe care le ai. Și de fapt cred că asta înseamnă maturitatea, să nu-ți mai fie frică să greșești. Nu mă mai interesează dacă sunt judecat pe greșelile pe care le fac”, crede actorul.

În următoarele săptămâni vei putea cunoaşte şi alţi oameni speciali, oameni care şi-au depăşit limitele şi care au ales să meargă înainte cu un singur gând: să-şi trăiască viața aşa cum aleg.

Ca să poți face și tu asta, setul următor de întrebări, întocmit de specialiştii în dezvoltare personala de la SARGIA Partners, te va ajuta să îţi cunoşti limitele şi să le depăşeşti.

La final, poţi descărca un material pe baza căruia să evaluezi cât de aproape eşti de “Proiectul tău de viaţă“.

Andi Vasluianu: „Succesul este o poartă deschisă către nivelul următor”

Iată cum răspunde Andi Vasluianu:

Ce fel de persoană considerați că sunteți?

Umană (zâmbește).

Care este, în prezent, definiția dvs. pentru succes?

Încă o ușă deschisă către o altă treabă. Apoi încă o ușă și încă o ușă. E ca într-un joc de calculator când treci la nivelul următor.

Care e cea mai mare provocare pe care o aveți de înfruntat în prezent?

Cred că aceea de a fi tată.

Dacă în următoarele 90 de zile ați avea un scop precis, pe care l-ați urmări cu disciplină, la ce rezultate credeți că ați ajunge?

Cele mai bune.

Ce credeți că v-ar putea împiedica să vă atingeți scopul?

Eu însumi.

Ce sunteți dispus să sacrificați pentru a vă atinge obiectivele?

Egoul. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    „„Asta e frumusețea vieții...” / Inevitabil se apelează la o serie de formule, în sine false, dar care dau mult bine publicului. Încă una ar fi asta: „În următoarele săptămâni vei putea cunoaşte şi alţi oameni speciali, oameni care şi-au depăşit limitele şi care au ales să meargă înainte cu un singur gând: să-şi trăiască viața aşa cum aleg...” / Ceea ce-i o glumă. / Interesant pe-aici este că, privind încîntați zisele (cum ziceam, cam de ochii lumii) ale unui Andi Vasluianu, nici nu ajungem ca el - e vorba de idilica persoană care vorbește măreț, și nici micile probleme existențiale de zi cu zi n-ajungem a îndrepta. / De unde mica-mi răutate, spusă peste vreo 20 ani: „Și cum a fost, domnule cititor, cu iluziile decurgînd din text Vasluianu?”. / Recunosc, îs pe-aici un pic neam prost, dar mă consolează a nu fi singur de-așa fel.
    • Like 0
  • Frumos!
    • Like 0
  • check icon
    Și unde-i (P) -ul asociat articolului?
    • Like 1
    • @
      Ionut Ch Ionut Ch check icon
      (P) presupune Product Placement. Nu vad cazul pentru acest articol.
      • Like 0
    • @ Ionut Ch
      check icon
      Ăla-i PP. P-ul simplu e de la publicitate, care poate fi făcută și prin inserarea unui brand, logo etc etc, chiar și la limită (on the edge, în engleză) cum e în cazul de față la Ford... Henry Ford.
      • Like 1
    • @
      check icon
      Când apăruse Miss Fitness nu vedeam pozele, având setări mai restrictive ale browserului, altfel n-aș fi ratat nici atunci ocazia s-o fac pe nesuferitu'.
      • Like 1


Îți recomandăm

plaja Bulgaria

Există un moment în fiecare an în care litoralul românesc ar trebui să dea semnalul de start: Paștele. Nu este doar o sărbătoare, ci și un test. Un test despre cât de pregătiți suntem, ca sistem, să transformăm intenția de consum a românilor într-o experiență coerentă. Anul acesta, însă, testul a fost picat într-un mod atât de vizibil, încât nici măcar nu mai poate fi ascuns în spatele unor explicații de sezon sau al unor justificări administrative. Foto: litoral în Bulgaria/ Foto Profimedia

Citește mai mult

fani Peter Magyar

Ungurilor le-au trebuit 16 ani pentru a răsturna un regim dictatorial, aservit Kremlinului. Oare la noi câți ani ar trece pentru a da jos extremiștii/suveraniștii/fasciștii dacă, ferească Dumnezeu, ar conduce România? Fiindcă ăsta este principalul pericol, odată ajunși la putere, este extrem de greu să-i mai poți răsturna democratic, deoarece schimbă legile în favoarea lor, manipulează și acaparează toate instituțiile, media și tot ce se mai poate, pentru a avea controlul total. foto Profimedia

Citește mai mult

CTP--

„Olé-olé, olé, olé, Viktor Orban nu mai e!” – mă pregătesc să strig, ca în `89. Orban e un Ceaușescu. A împânzit mediul politic și de afaceri cu cimotiile și acoliții lui, creând o rețea de corupție la nivel de stat comparabilă cu a Ceaușeștilor. Încearcă să acopere situația economică a Ungariei, mai proastă decât a României, cu „dușmanul iestern”, UE-Ucraina. Până și un stadion a construit în comuna sa natală, aidoma lui Ceaușescu în Scornicești. Un singur lucru nu a făcut: nu a sugrumat alegerile libere; în compensație, nu va fi împușcat.

Citește mai mult

CT Popescu

Vă simțiți bine, da? Friptura de miel, stufatul, drobul v-au mers la casa sufletului. Deși, aici, înainte de desfătarea gurii pline, e vorba de păstrarea unui statut social și ontologic: și pentru un creștin sărac, a nu avea de Paști o masă bogată, cu bucate „tradiționale”, înseamnă nu numai sărăcie, dar și că încetează să mai fie om, devine un paria. Aceeași idee ca în cazul celor două „fete” care discută despre o a treia: „Auzi, dragă, aia a ajuns să bea apă de la ghivetă!...”.

Citește mai mult

Madeira / sursa foto: arhiva personala

După ce timp de 5 ani am venit în Madeira de 4-5 ori pe an, dar practic tot turiști, doar că nu trebuia să plătim cazarea, abia la începutul lui martie 2026 ne-am luat bilet doar dus și, când am coborât din avion pe aeroportul Cristiano Ronaldo, mi-am simțit împlinit visul de a deveni emigrant. În sfârșit am emigrat - și nu oriunde, ci în insula care, pe bună dreptate, este numită și Paradisul Atlantic și în care foarte multe străzi și locuri au în denumirea lor și cuvântul Paraiso.

Citește mai mult