Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Antreprenorii, din nou la cozi, să declare informații pe care statul deja le are. Năsui: „Un pas înainte, doi înapoi în lupta contra birocrației. Revine declarația inutilă de beneficiar real”. Soluțiile ministrului Economiei

Registrul Comertului -  Foto: Inquam Photos / Bogdan-Ioan Buda

Foto: Inquam Photos / Bogdan-Ioan Buda

Un milion de patroni de firme din România s-au bucurat degeaba anul trecut că scapă de unele dintre hârtiile ce trebuie depuse anual la Registrul Comerțului. „Un pas înainte, doi pași înapoi în lupta contra birocrației. Revine declarația inutilă de beneficiar real”, scrie pe Facebook ministrul Economiei, Claudiu Năsui.

După ce anul trecut ministrul Năsui anunțase o victorie pentru antreprenorii români și ONG-urile românești, reușind să elimine declarația de beneficiar real, prin care statul solicită informații pe care le știe deja, acum un amendament strecurat în parlament vine să reintroducă obligativitatea depunerii acestei declarații. „Ore pierdute, bani irosiți și multă hârțogăraie inutilă”, punctează Claudiu Năsui.

Ce este declarația de beneficiar real

Declarația de beneficiar real conține toate datele de identificare ale persoanei care deține o firmă sau exercită controlul asupra ei. Declarația are 6 pagini care trebuie completate (https://bit.ly/2PmdWYW). 

Odată cu depunerea ei, se depune și o „cerere pentru depunerea declarației de beneficiar real” de două pagini (https://bit.ly/3sDdG68), la care se adaugă copia după cartea de identitate, conformă cu originalul.

Toate firmele și ONG-urile din România erau obligate în fiecare an să depună declarația, nu înainte de a o completa în fața unui funcționar public sau a unui notar. În caz contrar, riscau amenzi între 5.000 și 10.000 de lei.

„Românii erau puși pe drumuri și să stea la cozi ca să declare informații pe care statul le avea deja, și apoi să mai declare încă o dată că nu s-a schimbat nimic”, spune Năsui.

Ministrul economiei a explicat într-o postare pe Facebook de ce se întâmpla așa. „Pentru că statul a transpus în cel mai birocratic și greoi mod posibil o directivă europeană. O directivă prin care statul are obligația să mențină un „registru al beneficiarilor reali”. Din lene și dorință de a evita responsabilitatea, cei care ar fi trebuit să se ocupe de acest registru au ales să pună povara pe umerii românilor din mediul privat. De ce să muncim când putem să îi obligăm pe alții să o facă?

Drept dovadă, după ce a intrat în vigoare eliminarea acestei declarații inutile și statul devenea obligat să completeze registrul pe baza datelor pe care le deținea deja, acesta nu s-a prea sinchisit să o facă. Ghiciți câte firme a completat statul în jumătate de an în registru? Doar 45.000. Date pe care deja le deține într-un registru electronic”, a explicat Claudiu Năsui. Ministrul spune că a aflat miercuri, „cu stupoare”, de un amendament strecurat în parlament prin care s-a reintrodus această declarație inutilă.

„Cum s-a întâmplat asta? Cei care ar trebui să aplice legea au trimis 277 de amendamente în comisia de la camera deputaților între care au strecurat un amendament care reintroduce declarația de beneficiar real. Acesta a trecut pe sub radar.

Motivația oficială? Sunt „îngrijorări” de infringement. Comisia însă nu ne-a cerut să reintroducem declarația de beneficiar real, ci doar ne cere explicații despre aplicarea legii.

Cum știm că nu ne cere Uniunea Europeană această declarație inutilă? Pentru că nu suntem singuri în Uniunea Europeană și vedem și noi cum se aplică fix aceeași directivă și în alte părți. De exemplu, în Austria, este fix ca la noi, sau cum era ca la noi (https://bit.ly/3m7Bwo6). Adică nu se cere nici la firme, nici la ONG-uri această declarație, dacă sunt alcătuite exclusiv din persoane fizice. Adică fix cum era și la noi. Și nici li nu se cere anual austriecilor să declare la notar sau în fața unui funcționar că nu s-a schimbat nimic”, punctează ministrul Economiei, care vine și cu soluții.

„Ce putem face? Fie președintele Iohannis retrimite legea la parlament ca să o reparăm. Fie dăm un OUG. Fie facem o intervenție legislativă în parlament care să elimine supra-birocratizarea”, încheie Claudiu Năsui.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult