Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Antreprenorii, din nou la cozi, să declare informații pe care statul deja le are. Năsui: „Un pas înainte, doi înapoi în lupta contra birocrației. Revine declarația inutilă de beneficiar real”. Soluțiile ministrului Economiei

Registrul Comertului -  Foto: Inquam Photos / Bogdan-Ioan Buda

Foto: Inquam Photos / Bogdan-Ioan Buda

Un milion de patroni de firme din România s-au bucurat degeaba anul trecut că scapă de unele dintre hârtiile ce trebuie depuse anual la Registrul Comerțului. „Un pas înainte, doi pași înapoi în lupta contra birocrației. Revine declarația inutilă de beneficiar real”, scrie pe Facebook ministrul Economiei, Claudiu Năsui.

După ce anul trecut ministrul Năsui anunțase o victorie pentru antreprenorii români și ONG-urile românești, reușind să elimine declarația de beneficiar real, prin care statul solicită informații pe care le știe deja, acum un amendament strecurat în parlament vine să reintroducă obligativitatea depunerii acestei declarații. „Ore pierdute, bani irosiți și multă hârțogăraie inutilă”, punctează Claudiu Năsui.

Ce este declarația de beneficiar real

Declarația de beneficiar real conține toate datele de identificare ale persoanei care deține o firmă sau exercită controlul asupra ei. Declarația are 6 pagini care trebuie completate (https://bit.ly/2PmdWYW). 

Odată cu depunerea ei, se depune și o „cerere pentru depunerea declarației de beneficiar real” de două pagini (https://bit.ly/3sDdG68), la care se adaugă copia după cartea de identitate, conformă cu originalul.

Toate firmele și ONG-urile din România erau obligate în fiecare an să depună declarația, nu înainte de a o completa în fața unui funcționar public sau a unui notar. În caz contrar, riscau amenzi între 5.000 și 10.000 de lei.

„Românii erau puși pe drumuri și să stea la cozi ca să declare informații pe care statul le avea deja, și apoi să mai declare încă o dată că nu s-a schimbat nimic”, spune Năsui.

Ministrul economiei a explicat într-o postare pe Facebook de ce se întâmpla așa. „Pentru că statul a transpus în cel mai birocratic și greoi mod posibil o directivă europeană. O directivă prin care statul are obligația să mențină un „registru al beneficiarilor reali”. Din lene și dorință de a evita responsabilitatea, cei care ar fi trebuit să se ocupe de acest registru au ales să pună povara pe umerii românilor din mediul privat. De ce să muncim când putem să îi obligăm pe alții să o facă?

Drept dovadă, după ce a intrat în vigoare eliminarea acestei declarații inutile și statul devenea obligat să completeze registrul pe baza datelor pe care le deținea deja, acesta nu s-a prea sinchisit să o facă. Ghiciți câte firme a completat statul în jumătate de an în registru? Doar 45.000. Date pe care deja le deține într-un registru electronic”, a explicat Claudiu Năsui. Ministrul spune că a aflat miercuri, „cu stupoare”, de un amendament strecurat în parlament prin care s-a reintrodus această declarație inutilă.

„Cum s-a întâmplat asta? Cei care ar trebui să aplice legea au trimis 277 de amendamente în comisia de la camera deputaților între care au strecurat un amendament care reintroduce declarația de beneficiar real. Acesta a trecut pe sub radar.

Motivația oficială? Sunt „îngrijorări” de infringement. Comisia însă nu ne-a cerut să reintroducem declarația de beneficiar real, ci doar ne cere explicații despre aplicarea legii.

Cum știm că nu ne cere Uniunea Europeană această declarație inutilă? Pentru că nu suntem singuri în Uniunea Europeană și vedem și noi cum se aplică fix aceeași directivă și în alte părți. De exemplu, în Austria, este fix ca la noi, sau cum era ca la noi (https://bit.ly/3m7Bwo6). Adică nu se cere nici la firme, nici la ONG-uri această declarație, dacă sunt alcătuite exclusiv din persoane fizice. Adică fix cum era și la noi. Și nici li nu se cere anual austriecilor să declare la notar sau în fața unui funcționar că nu s-a schimbat nimic”, punctează ministrul Economiei, care vine și cu soluții.

„Ce putem face? Fie președintele Iohannis retrimite legea la parlament ca să o reparăm. Fie dăm un OUG. Fie facem o intervenție legislativă în parlament care să elimine supra-birocratizarea”, încheie Claudiu Năsui.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult