Antreprenorul și îndoiala de sine. „Dacă nu fac bine ceea ce fac?”

(Foto: Guliver/Getty Images)

Antreprenorii. Unii par niște zei vizionari ale căror acțiuni fac furori. Alții preferă să rămână arhitecții din umbră ai unor business-uri de succes. Alții sunt la început de drum antreprenorial și deși poate au mulți ani de experiență în business în diverse organizații, pășesc acum pe teritorii noi. Dar indiferent de cifra de afaceri, indiferent de stabilitatea business-ului, indiferent de reacția pieței și satisfacția clienților, de loialitatea și strădania echipei – toți antreprenorii pot trece printr-un moment comun la un moment dat: acel moment de însingurare, în liniștea nopții, când tot zgomotul minții s-a mai domolit și deodată o întrebare hâdă, dar lucidă îți străpunge mintea: „Dacă nu fac bine ceea ce fac?”

Și de aici un întreg arsenal de întrebări se declanșează de parcă atât așteptau, să-ți asedieze mintea, să te răscolească până în cele mai adânci colțuri ale încrederii de sine. Căci da, antreprenorul nu are șefi care să-i comunice o strategie, nu are arbitri care să-i spună că a greșit. Clienții, partenerii și echipa sa sunt judecătorii săi cei mai activi. De multe ori nu are un umăr pe care să se tânguie și nici nu caută sprijinul unui consultant/mentor/coach, ori pur și simplu nu cere suport.

Platoșa antreprenorială e adesea zguduită de întrebări pe care mulți lideri din organizații și le pun foarte rar:

* Strategiile conturate pentru business-ul meu mă vor duce la destinația așteptată sau sunt ineficiente?

* Business-ul crește, pare de neoprit, oare voi putea gestiona creșterea?

* Oare mă limitez când îmi temperez visele? Să îndrăznesc mai mult? Oare ideea mea de business poate depăși granițele acestei țări?

Și lista poate continua.

Și mai e o întrebare care te mai sfredelește uneori: oare să renunț definitiv la acest proiect/linie de business? Căci da, cel mai greu este atunci când antreprenorii trebuie să renunțe la ideea de care s-au îndrăgostit dar nu merge nicicum, chiar și după ani de strădanii , unii pur și simplu nu sunt capabili să spună stop!

Îndoiala de sine ne poate tempera avântul, ne poate limita evoluția în business, dar ne și poate zgudui suficient ca să ne pună pe traiectoria potrivită. Nu toți suntem Elon Musk sau Jeff Bezos, însă nimeni nu poate acuza un antreprenor de lipsă de curaj! Căci a-ți admite eșecul și a merge mai departe întotdeauna este o dovadă de curaj și luciditate. Dacă antreprenorii ar avea o fișă a postului - asta ne mai lipsea - cu siguranță că a fi capabil să înveți din erori ar trebui să fie o cerință de top.

Așa că atunci când te îndoiești de ideea ta, de drumul tău ca antreprenor, de viziunea ta, poate că ar trebui să-ți reamintești câteva aspecte:

* De ce ai pornit la acest drum. Ai face cale întoarsă acum?

* Toate momentele în care ai simțit că ești pe drumul cel bun și în care tu și echipa v-ați simțit victorioși.

Soclul tău de putere antreprenorială stă în ceea ce știi că faci foarte bine – mai trece în revistă aceste aspecte, te va ajuta!

Nu ești singur în această călătorie. Există antreprenori care au mai trecut prin asta, specialiști cu care te poți sfătui sau care te pot ghida. Evoluția ta ca antreprenor vine la pachet cu multe întrebări și îndoieli. Dezvoltă-ți propriile metode de a le analiza în forul tău intern și de a găsi soluții, dar nu le ignora!

Și dacă chiar ai ajuns în punctul în care trebuie să faci la loc comanda – nu-i nimic, drumul spre excelență sau spre succes e bătut cu multe rateuri care te vor face mai pregătit pentru încercările viitoare.

Un lucru e clar: indiferent de îndoielile de sine, nu renunța la visul tău. Nu mai trebuie să-ți repet că oamenii nu regretă ceea ce au făcut, ci ceea ce nu au făcut în viață, așa că, fruntea sus! Mergi mai departe pe drumul tău!

Articol preluat de pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp