Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Trei erori manageriale frecvente. „Angajații mei nu execută sarcinile, nu performează cum mi-aș dori, nu știu cum să mai procedez”

corporatie - intalnire

(Foto: Guliver/Getty Images)

Indiferent de câte cursuri investești în pregătirea ta managerială, adevăratul test al performanței tale ca manager vine în practica de zi cu zi când „ești scos la tablă” și trebuie să dai cu promptitudine cel mai eficient, corect, motivant, inspirațional, argumentat, documentat răspuns. Fie că vorbim de o incorectă setare a așteptărilor viitorilor candidați încă din faza de recrutare, fie că vorbim de o insuficientă clarificare a obiectivelor de performanță sau incertitudini în modul în care se măsoară succesul în job pentru fiecare membru al echipei, fie că vorbim de o slabă abilitate de delegare a sarcinilor sau o incapacitate de a formula strategii ori de a dezvolta abilitățile, talentele membrilor echipei – deci indiferent de subiectul cu care am fost scoși la tablă ca manageri – există întotdeauna o deficiență managerială ce trebuie reparată și există întotdeauna o consecință în business.

Din experiența mea profesională de douăzeci de ani, ca manager sau senior leader pe diverse echipe locale sau internaționale ori din experiența recentă ca antreprenor, extrag mai jos trei erori manageriale frecvente:

1. „Sunt loial echipei mele!” dar ce păcat că din atâta zel nu mai sunt loial față de obiectivele business-ului!

Este foarte simplu să spui „da” la toate cererile care vin de la subordonații tăi și să-ți asumi că vei merge cu jalba la proțap la top management într-un soi de demers aproape sindicalist. E mai greu însă să spui nu diverselor cereri pentru că pur și simplu din punct de vedere business, nu fac sens. E ușor să pasezi probleme pe verticală, fără să-ți asumi responsabilitatea unui „nu”, generând însă false așteptări. E chiar neprofesionist să dai vina pe șefi, adică să te poziționezi advers față de ei, din simplul motiv că îți e teamă să ai curajul opiniei. Loialitatea angajaților nu se construiește spunând da la tot ce vine dinspre aceștia – nu atunci când business-ul are de suferit, clienții au de suferit ori partenerii au de suferit. A fi selectiv, a avea curajul opiniei, a loializa prin programe ce servesc intereselor business-ului – este de dorit în orice business, chiar și când ne confruntăm cu criza de resurse actuală. Domnia angajaților – de manageri slabi cu bugete fulminante a fost creată.

2. „Angajații mei nu execută sarcinile, nu performează cum mi-aș dori, nu știu cum să mai procedez”.

Ca manageri, în business (valabil atât pentru organizații antreprenoriale cât și corporații) nu trebuie să ai niciodată așteptarea să fii iubit ca manager/leader. Această așteptare o ai față de familie sau cei apropiați ție. În business, contează performanța, capacitatea ta de a gestiona situații, de a genera rezultate, de a comunica clar strategii și obiective, de a măsura corect performanța echipei, de a oferi suport sau de a motiva. Așa că nu-ți fie teamă să adresezi direct și imediat aceste situații, nu mai prelungi inutil agonia. Când neperformanța, neexecutarea sarcinilor devine un obicei, trebuie să ne uităm atent în oglindă ca manageri – vina e întâi de toate la noi! Ai clarificat granițele relației voastre de lucru? Ce e acceptabil și ce nu e acceptabil? În ce arii ești dispus(ă) să faci compromisuri și în ce arii nu există loc de negociere? Ai delegat corect? Trasează granițe clare, explică așteptări legate de sarcină și consecințele neefectuării acesteia conform standardelor comunicate atent. Altfel te expui la un ping pong al lipsei de comunicare, al interpretărilor personale, al victimizării inutile.

3. Păi de ce să fac coaching cu echipa, ce, cu mine face cineva?”

Nu copia stilul de management al șefului tău, dacă totuși e să copiezi ceva, copiază de la cei mai buni, în rest pune-ți amprenta pe evoluția profesională a oamenilor din echipa ta, nu te înconjura de Yes Men, investește în resursele tale pentru că numai așa vei putea crește profesional la rândul tău. Coaching-ul și feedback-ul ca proces trebuie să devină un automatism, un mod de a conduce și nu o formalitate searbădă de final de an când discutați amărâta aceea de evaluare.

Articol preluat de pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Articolul e un spectacol de limbaj de lemn corporarist, culminand cu expresia 'face sens'
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult