Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Aplicațiile de ridesharing nu îi bagă în șomaj pe taximetriști, ba dimpotrivă

Uber

(Foto: Guliver Getty Images)

O nouă zi de coșmar în București. Mii de casieri protestează în Piața Victoriei. Ei cer interzicerea aplicațiilor de internet banking, pentru plata facturilor și de booking, care le amenință locurile de muncă. Ei spun că noile aplicații fac evaziune fiscală, lasă oameni cu experiență fără un loc de muncă stabil și riscă să arunce economia în colaps. Ei atrag atenția autorităților că situația este similară cu dezastrul de acum trei decenii, când apariția emailului a distrus locurile de muncă ale poștașilor.   

Ok, să ne oprim aici cu scenariul ăsta fantastic, ca nu cumva să uităm în ce an și în ce lume trăim totuși. Recent, o bancă a anunțat că închide toate casieriile (și da, dă afară toți casierii și casierițele), iar cele mai multe bănci, companii telecom și de utilități au deja aplicații care le permit clienților să facă operații de bază și plăți fără să mai apeleze la angajații din sucursale. Efectul utilizării acestor aplicații este același indiferent de domeniul în care sunt folosite: funcționarii care prestează munci repetitive, ușor de automatizat, își pierd posturile și sunt nevoiți să se respecializeze. Pe ansamblu, toți utilizatorii de servicii câștigă timp și bani evitând să mai stea la cozi pentru plata facturii sau pentru deschiderea unui cont. Economia în ansamblul ei câștigă pentru că resursele, de la angajați la spațiile comerciale, sunt alocate unor activități mai importante. Și, să nu uităm de poștași – emailul nu a omorât meseria de poștaș, iar acum curierii sunt la mare căutare – nu pentru că au fost interzise magazinele online (care poate îi vor concedia și pe vânzători) ci tocmai pentru magazinele online cresc mai repede ca orice alt sector comercial. De la haine la apă minerală și de la cărți la pamperși, românii preferă tot mai des să comande din aplicații instalate pe telefon produsele de care au nevoie.

Sună ocupat la dispecerat

Cu toate că mii de casieri își pierd locurile de muncă, am fi foarte mirați să vedem un miting al lor blocând Piața Victoriei. Totuși, nu suntem mirați că taximetriștii protestează împotriva unor aplicații care fac viața mai ușoară atât clienților (circa 2,5 milioane!) cât și taximetriștilor. Iar acest lucru este un paradox. Pentru că aplicațiile de ridesharing nu îi bagă în șomaj pe taximetriști, ba dimpotrivă. Potrivit unui studiu recent, numărul lor a crescut în ultimii ani cu toată ”concurența” făcută de aceste aplicații. Explicația este simplă: cei mai mulți taximetriști deja utilizează platformele de mobilitate. Dacă taximetriștii le folosesc (deși nu recunosc deschis) și clienții le iubesc, de ce răsar atunci legi care să blocheze astfel de tehnologii?

Cu toate că nu sunt amenințați în mod direct, presiunea mediatică pusă de taximetriști (și sindicatele lor) pe autorități pare că dă roade. Dacă Guvernul nu modifică în următoarele zile legislația care se coace acum împotriva aplicațiilor de ridesharing, ne-am putea trezi peste noapte într-un viitor distopic în care vom fi nevoiți din nou să sunăm în dispecerat (tehnologie de anii `60) și să suportăm toanele unei angajate nemotivate ca să chemăm un taxi. ”Dacă stăteam după dispecer, dumneavoastră rămâneați la birou iar eu pierdeam bani pe stradă” mi-a zis un șofer de taxi acum câteva zile. Aplicația m-a pus în legătură cu el în câteva secunde și el a acceptat o cursă, e adevărat scurtă, dar mai profitabilă decât statul pe marginea străzii.

Cui folosește o asemenea blocare a noilor tehnologii, dincolo de discuțiile îndreptățite privind taxele aplicate unor astfel de aplicații? Nu știm dar se pare că este destul de puternic. Cine știe, poate e doar începutul – poate o să fim nevoiți să ne întoarcem la ghișeu ca să plătim facturile și să mergem la ”agenția de voiaj” ca să ne cumpărăm un bilet de avion (fără întoarcere).

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Foarte corect, sincer de aproximativ 4-5 ani nu mai prea stau cu banii in buzunar.
    Utilitatiile le achit cu cardul via internet. Cumparaturile le fac doar din locatii cu POS. Nu inteleg de ce se opun tehnologiei, plus diferenta intre aceste aplicatii de ridesharing si taximetrist nu prea exista.
    De exemplu UBER ai nevoie de a fi "fiscalizat" cel putin PFA casa fi membru plus alte conditii solicitate de ei. A ca nu se solicita celebra "licenta" de taxime-trist, ok aici pot ataca, desi nu vad care ar fi diferenta din punctul de vedere al calatorului nu exista. Poate dimpotriva, daca ai "noroc" sa prinzi un taximetru cu un sofer care se poarta urat cu tine sau are si "maimuta" ce poti sa faci? De cele mai multe ori nici nu apuci sa notezi numarul de inmatriculare si se ajunge la cuvantul meu vs cuvantul taximetrist. Adica ai pierdut din start.
    • Like 0
  • Ai vrut să fi ironic și inteligent dar nu ți-a ieșit, comparațiile tale sunt ridicole. Aplicația în sine nu ar avea nimic ilegal dacă și-ar plăti impozitele în țara unde activează dar marea lor problemă sunt așa zișii colaboratori, ei sunt cei care efectuează transport ilegal de persoane conform legii românești și nu numai. Exista o hotărâre a curții europene de justiție în care sunt încadrați simplu ca firmă de transport și atât dar ei eludează legea în domeniu fără nici o problemă și asta în aplauzele luptătorilor anticorupție. Încearcă să-ți faci o firmă românească pe model uber și ne povestești după aia cum ai de gând să scapi de dosarele penale de care vei avea parte, pentru că te vei pricopsi rapid de câteva. Acum o să sară niște isteți și o să spună că avem o taximetrie de rahat și asta justifică uber, e adevărat că serviciul taxi e mizerabil dar asta e altă discuție dar motivul e simplu, nu suntem în stare să organizăm nici măcar un domeniu simplu ca ăsta dar o ardem dăștepți și vorbim de evoluție. https://playtech.ro/2019/uber-implicata-intr-un-proces-de-sute-de-milioane-de-dolari/ în Australia dar sunt sigur că nu ghicești motivul. Crede-mă că nu de ,, evoluție " sunt acuzați.
    • Like 1
    • @ Adrian Ionescu
      satanae check icon
      Firmă românească tip Uber: Clever. La început, deservea numai taxiuri, acum e CleverGo și este aplicație de ride-sharing.
      În ce privește articolul de mai sus, când or avea nevoie casierii de atâtea autorizații și avize, precum taximetriștii, pentru a putea fi casieri, când numărul lor va fi limitat de primărie, atunci se vor putea compara cu taximetriștii. Până atunci, nu. Că despre asta e și vorba: unor participanți pe piață li se cere să respecte niște reguli costisitoare, în timp ce noilor veniți puțin le pasă de ele și le merge foarte bine. Asta se cheamă piață liberă? Vreți să faceți condiții egale pentru toți pe piața asta? Desființați complet barierele, lăsați pe oricine să presteze servicii de transport, fără nici o licență, autorizație, nimic, și vom vedea ce iese. Probabil că nimic bun, dacă ne aducem aminte de taxiurile pirat de pe vremuri, și probabil că tot serviciile de ride-sharing vor câștiga, pentru că ar fi mai organizați, dar doar atunci vom putea spune că ele joacă cinstit, pe o piață cu condiții egale pentru toți.
      Pe de altă parte, fuck the theory: taximetriștii români sunt mizerabili, așa că bine că se găsește cineva să le vină de hac. Mie mi-e mult mai bine de când au apărut aplicațiile ăstea, așa că vreau să rămână, ceea ce vor și face, cu toate așa zisele noastre legi. Iar taximetriștii să se plângă când or fi oameni, nu niște animale nesimțite
      • Like 0


Îți recomandăm

Nico si Rafael

Nico și Rafael sunt niște oameni de toată isprava. I-am remarcat imediat într-un restaurant ticsit de turiști din stațiunea austriacă Ischgl. Erau cei mai săritori și binedispuși ospătari, mereu cu zâmbetul pe buze. Cu turiștii vorbesc în limbile lor, dar între ei Rafael (32 de ani) și Nico (23) vorbesc în română: “Du o ciorbă cu găluște la domnii de la masa 2”.

Citește mai mult

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult
sound-bars icon