Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Arme pentru Ucraina. În ce situație s-ar putea ajunge la un conflict militar între Rusia și NATO

Soldați NATO la granița Poloniei cu Ucraina - Foto: AFP/ Profimedia

Foto: Soldați NATO la granița Poloniei cu Ucraina - Foto: AFP/ Profimedia

Miniștrii NATO s-au întâlnit săptămâna trecută la Bruxelles pentru a discuta cât de departe vor merge cu ajutorul militar pentru Ucraina în timp ce Kievul încearcă să facă față asaltului trupelor ruse care își concentrează acum toate forțele pe regiunile din sudul și estul țării. Dar, pe măsură ce luptele se intensifică în Donbas, riscul ca alianța militară să fie târâtă într-un război direct cu Rusia crește pe zi ce trece, remarcă BBC News într-o analiză publicată aseară. 

- Cea mai mare provocare pentru NATO în acest război a fost cum să întărească apărarea Ucrainei fără să se implice atât de mult încât să ajungă în conflict direct cu Rusia. Guvernul ucrainean a fost foarte vocal despre nevoia de a primi mai mult echipament militar pentru a se putea apăra în fața agresiunii ruse.

- Pentru a avea o șansă să respingă asaltul rusesc pe care analiștii îl prevăd în perioada următoare, oficialii ucraineni au spus că au nevoie urgentă de sisteme antitanc Javelin, NLAW și Starstreak și rachete antiaeriene, precum Stinger, arme de tehnologie occidentală care au dat rezultate împotriva vehiculelor militare rusești. 

- Ucraina ar vrea mai mult. Are nevoie de tancuri, avioane de luptă, drone și sisteme de apărare antiaeriană avansate pentru a contracara bombardamentele din aer ale armatei ruse, care își folosește tot mai des avioanele și rachetele cu rază lungă de acțiune ca să distrugă capacitatea de aprovizionare cu combustibili și alte resurse esențiale a Ucrainei.

- NATO, însă, rămâne reticentă cu privire la o implicare mai mare în conflict. Riscul ca Rusia să apeleze la armele sale nucleare tactice (cu rază scurtă de acțiune) și ca războiul să se răspândească dincolo de granițele Ucrainei, ceea ce ar implica o mai mare parte din Europa, este o perspectivă sumbră pe care liderii din Occident o poartă mereu în gând, fiind conștienți că miza este una uriașă.

- Într-un astfel de context, unii dintre oficialii și analiștii din Occident sunt de părere că amenințările lui Putin legate de folosirea armelor nucleare sunt doar un bluf și că NATO ar trebui să se implice mai mult pentru a opri Rusia.

Frank Gardner, corespondentul BBC News pe securitate, propune trei scenarii care ar putea avea loc în Ucriana în perioada următoare și care ar putea forța NATO să intre în război împotriva Rusiei:

1. O rachetă anti-navă furnizată de NATO este lansată de trupele ucrainene din Odesa și lovește și scufundă o navă militară rusească din Marea Neagră. În jur de 100 de marinari și zeci de pușcași marini mor. Un număr atăt de mare de victime într-un singur incident ar fi fără precedent pentru Rusia și ar pune presiune pe Putin să răspundă într-un fel.

2. O rachetă strategică rusească distruge un convoi cu ajutoare militare pentru Ucraina care trece granița cu Polonia sau Slovacia. Dacă, în urma bombardamentului, sunt și victime de partea cealaltă a graniței, pe teritoriul unui stat membru NATO, ar putea fi declanșat Articolul 5 al constituției NATO ceea ce va chema toată alianța în apărarea țării care a fost atacată.

3. În mijlocul luptelor crâncene din regiunea Donbas, o explozie de mare proporții are loc într-o zonă industrială care provoacă eliberarea în aer a unor gaze toxice. Acest lucru a avut deja loc, dar nu au fost raportate victime. Dacă incidentul ar provoca multe victime, precum atacul cu arme chimice din Ghouta, Siria, și trupele ruse ar fi de vină, NATO ar fi obligată să răspundă.

- Este foarte posibil ca niciunul dintre aceste scenarii să se materializeze. Deși națiunile occidentale s-au coordonat ca niciodată pentru a reacționa împotriva invaziei trupelor ruse, acțiunile lor ar fi de natură reactivă și nu ar avea un plan pe termen lung pentru a gestiona situația din Ucraina, se mai arată în analiza BBC News.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Păun - ASE

„Magistrații sunt puși să valideze constituțional o măsură care e împotriva lor. (…) E un conflict de interese evident, care nu știu cum se poate rezolva.” Foto: Facebook Cristian Păun

Citește mai mult

Educatie-

Vă scriu dintre bănci încă pline de firimituri, foi mototolite și carioci fără capac. E liniște acum, copiii sunt la ora de sport, dar am în urechi încă agitația lor de dimineață, cu ghiozdane care se trântesc și întrebări puse pe fugă: „Domnu’, azi citim din poveste?”, „Domnu’, mi s-a rupt creionul, pot să iau altul?”

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult