Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Arme pentru Ucraina. În ce situație s-ar putea ajunge la un conflict militar între Rusia și NATO

Soldați NATO la granița Poloniei cu Ucraina - Foto: AFP/ Profimedia

Foto: Soldați NATO la granița Poloniei cu Ucraina - Foto: AFP/ Profimedia

Miniștrii NATO s-au întâlnit săptămâna trecută la Bruxelles pentru a discuta cât de departe vor merge cu ajutorul militar pentru Ucraina în timp ce Kievul încearcă să facă față asaltului trupelor ruse care își concentrează acum toate forțele pe regiunile din sudul și estul țării. Dar, pe măsură ce luptele se intensifică în Donbas, riscul ca alianța militară să fie târâtă într-un război direct cu Rusia crește pe zi ce trece, remarcă BBC News într-o analiză publicată aseară. 

- Cea mai mare provocare pentru NATO în acest război a fost cum să întărească apărarea Ucrainei fără să se implice atât de mult încât să ajungă în conflict direct cu Rusia. Guvernul ucrainean a fost foarte vocal despre nevoia de a primi mai mult echipament militar pentru a se putea apăra în fața agresiunii ruse.

- Pentru a avea o șansă să respingă asaltul rusesc pe care analiștii îl prevăd în perioada următoare, oficialii ucraineni au spus că au nevoie urgentă de sisteme antitanc Javelin, NLAW și Starstreak și rachete antiaeriene, precum Stinger, arme de tehnologie occidentală care au dat rezultate împotriva vehiculelor militare rusești. 

- Ucraina ar vrea mai mult. Are nevoie de tancuri, avioane de luptă, drone și sisteme de apărare antiaeriană avansate pentru a contracara bombardamentele din aer ale armatei ruse, care își folosește tot mai des avioanele și rachetele cu rază lungă de acțiune ca să distrugă capacitatea de aprovizionare cu combustibili și alte resurse esențiale a Ucrainei.

- NATO, însă, rămâne reticentă cu privire la o implicare mai mare în conflict. Riscul ca Rusia să apeleze la armele sale nucleare tactice (cu rază scurtă de acțiune) și ca războiul să se răspândească dincolo de granițele Ucrainei, ceea ce ar implica o mai mare parte din Europa, este o perspectivă sumbră pe care liderii din Occident o poartă mereu în gând, fiind conștienți că miza este una uriașă.

- Într-un astfel de context, unii dintre oficialii și analiștii din Occident sunt de părere că amenințările lui Putin legate de folosirea armelor nucleare sunt doar un bluf și că NATO ar trebui să se implice mai mult pentru a opri Rusia.

Frank Gardner, corespondentul BBC News pe securitate, propune trei scenarii care ar putea avea loc în Ucriana în perioada următoare și care ar putea forța NATO să intre în război împotriva Rusiei:

1. O rachetă anti-navă furnizată de NATO este lansată de trupele ucrainene din Odesa și lovește și scufundă o navă militară rusească din Marea Neagră. În jur de 100 de marinari și zeci de pușcași marini mor. Un număr atăt de mare de victime într-un singur incident ar fi fără precedent pentru Rusia și ar pune presiune pe Putin să răspundă într-un fel.

2. O rachetă strategică rusească distruge un convoi cu ajutoare militare pentru Ucraina care trece granița cu Polonia sau Slovacia. Dacă, în urma bombardamentului, sunt și victime de partea cealaltă a graniței, pe teritoriul unui stat membru NATO, ar putea fi declanșat Articolul 5 al constituției NATO ceea ce va chema toată alianța în apărarea țării care a fost atacată.

3. În mijlocul luptelor crâncene din regiunea Donbas, o explozie de mare proporții are loc într-o zonă industrială care provoacă eliberarea în aer a unor gaze toxice. Acest lucru a avut deja loc, dar nu au fost raportate victime. Dacă incidentul ar provoca multe victime, precum atacul cu arme chimice din Ghouta, Siria, și trupele ruse ar fi de vină, NATO ar fi obligată să răspundă.

- Este foarte posibil ca niciunul dintre aceste scenarii să se materializeze. Deși națiunile occidentale s-au coordonat ca niciodată pentru a reacționa împotriva invaziei trupelor ruse, acțiunile lor ar fi de natură reactivă și nu ar avea un plan pe termen lung pentru a gestiona situația din Ucraina, se mai arată în analiza BBC News.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult