Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Arme pentru Ucraina. În ce situație s-ar putea ajunge la un conflict militar între Rusia și NATO

Soldați NATO la granița Poloniei cu Ucraina - Foto: AFP/ Profimedia

Foto: Soldați NATO la granița Poloniei cu Ucraina - Foto: AFP/ Profimedia

Miniștrii NATO s-au întâlnit săptămâna trecută la Bruxelles pentru a discuta cât de departe vor merge cu ajutorul militar pentru Ucraina în timp ce Kievul încearcă să facă față asaltului trupelor ruse care își concentrează acum toate forțele pe regiunile din sudul și estul țării. Dar, pe măsură ce luptele se intensifică în Donbas, riscul ca alianța militară să fie târâtă într-un război direct cu Rusia crește pe zi ce trece, remarcă BBC News într-o analiză publicată aseară. 

- Cea mai mare provocare pentru NATO în acest război a fost cum să întărească apărarea Ucrainei fără să se implice atât de mult încât să ajungă în conflict direct cu Rusia. Guvernul ucrainean a fost foarte vocal despre nevoia de a primi mai mult echipament militar pentru a se putea apăra în fața agresiunii ruse.

- Pentru a avea o șansă să respingă asaltul rusesc pe care analiștii îl prevăd în perioada următoare, oficialii ucraineni au spus că au nevoie urgentă de sisteme antitanc Javelin, NLAW și Starstreak și rachete antiaeriene, precum Stinger, arme de tehnologie occidentală care au dat rezultate împotriva vehiculelor militare rusești. 

- Ucraina ar vrea mai mult. Are nevoie de tancuri, avioane de luptă, drone și sisteme de apărare antiaeriană avansate pentru a contracara bombardamentele din aer ale armatei ruse, care își folosește tot mai des avioanele și rachetele cu rază lungă de acțiune ca să distrugă capacitatea de aprovizionare cu combustibili și alte resurse esențiale a Ucrainei.

- NATO, însă, rămâne reticentă cu privire la o implicare mai mare în conflict. Riscul ca Rusia să apeleze la armele sale nucleare tactice (cu rază scurtă de acțiune) și ca războiul să se răspândească dincolo de granițele Ucrainei, ceea ce ar implica o mai mare parte din Europa, este o perspectivă sumbră pe care liderii din Occident o poartă mereu în gând, fiind conștienți că miza este una uriașă.

- Într-un astfel de context, unii dintre oficialii și analiștii din Occident sunt de părere că amenințările lui Putin legate de folosirea armelor nucleare sunt doar un bluf și că NATO ar trebui să se implice mai mult pentru a opri Rusia.

Frank Gardner, corespondentul BBC News pe securitate, propune trei scenarii care ar putea avea loc în Ucriana în perioada următoare și care ar putea forța NATO să intre în război împotriva Rusiei:

1. O rachetă anti-navă furnizată de NATO este lansată de trupele ucrainene din Odesa și lovește și scufundă o navă militară rusească din Marea Neagră. În jur de 100 de marinari și zeci de pușcași marini mor. Un număr atăt de mare de victime într-un singur incident ar fi fără precedent pentru Rusia și ar pune presiune pe Putin să răspundă într-un fel.

2. O rachetă strategică rusească distruge un convoi cu ajutoare militare pentru Ucraina care trece granița cu Polonia sau Slovacia. Dacă, în urma bombardamentului, sunt și victime de partea cealaltă a graniței, pe teritoriul unui stat membru NATO, ar putea fi declanșat Articolul 5 al constituției NATO ceea ce va chema toată alianța în apărarea țării care a fost atacată.

3. În mijlocul luptelor crâncene din regiunea Donbas, o explozie de mare proporții are loc într-o zonă industrială care provoacă eliberarea în aer a unor gaze toxice. Acest lucru a avut deja loc, dar nu au fost raportate victime. Dacă incidentul ar provoca multe victime, precum atacul cu arme chimice din Ghouta, Siria, și trupele ruse ar fi de vină, NATO ar fi obligată să răspundă.

- Este foarte posibil ca niciunul dintre aceste scenarii să se materializeze. Deși națiunile occidentale s-au coordonat ca niciodată pentru a reacționa împotriva invaziei trupelor ruse, acțiunile lor ar fi de natură reactivă și nu ar avea un plan pe termen lung pentru a gestiona situația din Ucraina, se mai arată în analiza BBC News.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu Inquam

România fierbe de un an. A fiert politic, apoi instituțional, bugetar și, în cele din urmă, economic. În doar 12 luni, economia și societatea au intrat într-o spirală a degradării. Iar în centrul acestui haos se află Guvernul Ciolacu — un guvern care a reușit să cheltuiască peste 70 de miliarde de euro în plus, fără să lase urme clare de dezvoltare sau de bunăstare! Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult