(Foto Guliver/Getty Images)
Nu există creștere economică bazată pe consum, deci, nici pe salarii, pe pensii, pe diurne sau pe comisioane. Este ca și cum ai spune că există cerc pătrat.
Creșterea economică se bazează doar pe acumulare de capital și pe translatarea acestuia în investiții eficiente, al căror scop final este, desigur, creșterea consumului și a standardului de viață. Consumul nu produce creștere economică; nici una de 6%, nici una de 5%, nici măcar una de 4%. Consumul presupune producție anterioară, creșterea consumului derivă, deci, din creșterea economică.
Pe de altă parte, creșterea consumului poate duce într-adevăr la creșterea PIB. Nu confundați creșterea PIB cu creșterea economică. PIB este un simplu indicator. Este ca și cum am confunda creșterea (dezvoltarea) unui copil cu creșterea lui în greutate. Fenomenul principal și natural de care ne pasă este creșterea copilului, dezvoltarea lui sănătoasă. Și da, pe măsură ce crește omul devine tot mai greu, ia în masă corporală, e firesc. Dar creșterea în greutate nu determină dezvoltarea fizică și nici nu se confundă cu aceasta. Ar trebui să nu ne mai intereseze atât PIB-ul ăsta cu care economiștii socialiști au prostit lumea, balșoi, balșoi. Creșterea PIB care provine din consum este precum obezitatea, care provine tot dintr-un consum exagerat. Noi ne uităm la cât de obez e copilul și ne pleznim palmele de fericire: mânca-l-ar mama, ce a crescut el, ia uite ce durduliu și roșu în obrăjori este!
Așa cum obezitatea provoacă îmbolnăviri, tot așa umflarea economiei prin consum exagerat duce la probleme grave.
Nu e de mirare că acum creșterea PIB decelerează. Este un fenomen firesc: reprezintă îmbolnăvirea economiei. Dacă vom continua să stimulăm consumul, economia va da ortu' popii.
Așa cum nu poți să te uiți la doi oameni și să spui care crește mai bine strict pe baza masei sau a înălțimii, tot așa nu poți să te uiți la economie și să spui cât de bine o duce strict pe baza PIB. PIB e o simplificare, o șmecherie statistică. El conține 70%-80% consum prin definiție, deci normal că crește dacă crește consumul. Haideți să ne trezim și să nu mai dăm atenție tuturor țațelor tehnocrate care au impresia că au învățat carte. Hai să repetăm, nu există creștere economică bazată pe consum. Numiți-o obezitate economică sau cum doriți, dar nu este creștere, dezvoltare.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Acest indicator este calculat ca o suma dintre consumul intern (inclusiv investitiile) si diferenta dintre exporturi si importuri. In cazul tarilor importatoare diferenta dintre exporturi si importuri este negativa, adica se adauga la consumul intern (evident).
Astfel, in tarile importatoare, cu investitii aproape de zero, Produsul Intern Brut se transforma in Consumul Intern Brut. :D
De altfel asta este una dintre principalele probleme cu acest indicator: incearca sa masoare produsul intern prin consum si diferenta dintre exporturi si importuri, ceea ce este principial gresit. "Produs intern" inseamna cit de mult s-a produs intern, numai ca din formula de calcul se mai adauga, in cazul tarilor importatoare, si un un produs extern. Astfel se mascheaza faptul ca o tara produce mai putin decit consuma.
Problema de baza a acestui indicator este denumirea inselatoare. Oamenii cind aud "produs intern brut" cred ca acest indicator arata cit s-a produs intr-o tara (cita tabla, griu, cuie,masini, etc s-a produs in tara respectiva), ceea ce este gresit.
De aici apare si potentialul de manipulare pe care il are acest indicator, potential care este exploatat din plin de politicieni.
Pe de alta parte tarile importatoare, care consuma mult si nu investesc aproape nimic (asa cum e Republica Bananiera Romania), trebuie sa acopere de undeva banii cheltuiti cu importurile. Acesti bani vin de obicei din imprumuturi, care, daca nu se redreseaza lucrurile, au efecte catastrofale in viitor, cind vine (inevitabil) momentul scadentei (a se vedea cazurile Argentinei si Greciei).
De aia nu se vede aceasta "crestere economica" in Republica Bananiera Romania, de aia creste euro si de aia nu se vede in cresterea nivelului de trai (in realitate nivelul de trai o sa scada pentru ca trebuie platite imprumuturile cu care s-a acoperit "cresterea economica"). :D
Intrebati pesedeu' care e treaba cu cresterea economica si de ce nu se vede in buzunarele (cosurile din supermaket ale) romanilor.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Produs_intern_brut
Eu inteleg ca tonul Republica este anti-PSD, nicio problema aici, dar cu astfel de articole se ajunge la un ridicol propagandistic de genul celor pe care doriti sa ii 'combateti".
Dumneavoastra puteti, desigur, continua sa credeti ca secretul salariilor mari sta in decizia patronatului/guvernului, nu e nicio problema, ca in Occident toti acestia, cuprinsi de un altruism nemarginit, dau salarii mai mari pentru ca vor si ca solutia trebuie aplicata si in restul lumii, mai ales in Romania si mai ales in cazul dumneavoastra. Intrebarea mea, de care nu pot scapa, este: de ce credeti ca nu se gaseste nimeni in tarile acestea napastuite, mai ales in Romania, desigur, care sa dea salarii ca in Occident?
Iar daca tinem cont ca tot fluxul monetar se ruleaza prin banci straine.....
Suntem bransati la o masina inima-plamini exterioara. Neghiobiile economice se fac simtite repede si grav.
Trec la chestia cu "investitiile straine". Au mai fost discutii de multe ori, liberalii in zorii epocii moderne aveau deviza "prin noi insine", care excludea (sau reducea la minim) capitalul strain, prezentand ca o binefacere dezvoltarea doar cu capital autohton. Ca o paranteza, a fost unul dintre motivele pentru care imediat dupa primul razboi mondial, Ionel Bratianu a demisionat, lasandu-l pe Vaida Voievod sa conduca guvernul ce a negociat tratatele de pace pentru ca stia ca nu e bine vazut de politicienii marilor puteri, exasperati tocmai de politica liberala de care ziceam. Inchid paranteza. Rezultatul mizei pe capitalul autohton foarte redus de fapt a fost destul de previzibil si atunci si il revedem si acum: coruptie. Afacerea Strousberg, afacerea Skoda, scandalul Marmorosch Blank, escrocheria Armstrong Fokker (cu implicare regala, atat a lui Carol al II-lea, cat si a cumnatului sau, viitorul rege Paul al Greciei), totul culminand cu accesul la resurse al camarilei regale coordonate cu mana de fier de Carol si "Duduia" sa. Pentru ca miza pe capital romanesc, sublim dar inexistent, nu poate duce la altceva. Asa cum si investitiile straine facute de parliti dinafara lipsiti de resurse dar veniti pe aici sa dea un tun nu poate duce la altceva. Tocmai de aceea trebuie sa cream conditiile pentru a atrage capital strain serios, care sa fie complementar celui autohton. Tot serios. Nu prea ne dorim asta.
In sfarsit, legat de raspunsul pe care-l dati lui Max Max. Mai intai ca va trebui sa ne aratati un link care sa confirme cifrele pe care le dati. Eu nu le-am gasit. Va cred ca exista dar fiti indulgent cu mine si ajutati-ma sa le gasesc. Apoi vreau sa va rog sa nu cadeti in capcana despre care vorbea chiar autorul. Nu fetisizati datele statistice. Raportul salariu vs. cifra de afaceri nu e relevant. In servicii de pilda salariile reprezinta de departe cea mai mare parte a cifrei de afaceri. E logic sa fie asa pentru ca forta de munca este principala resursa utilizata acolo. In industria de lohn, de pilda, in care se importa materialele cu 100 de lei si se exporta cu 130, veti vedea ca veniturile reale sunt de 30 de lei, nu de 130. Asa ca daca firma in cauza plateste 20 de lei pentru salarii ea de fapt consuma 67% din veniturile ei reale, nu 15% (20/130) cat ar iesi din calculele dumneavoastra de raportare la cifra de afaceri. In societatile dezvoltate in care sectorul serviciilor reprezinta 70% din totalul economiei iar intreaga industrie manufacturiera a fost exportata va puteti da seama ca raportul despre care vorbiti (salariu/cifra de afaceri) este inevitabil net superior unei tari aflata inca in curs de dezvoltare sau mai rau. Dar dezvoltarea economica nu e urmarea cresterii salariilor, ci "vitavercea" - salariile cresc datorita cresterii economice. Altfel, cum ziceam mai jos, hai sa le crestem direct la nivelul celor din tarile cele mai dezvoltate pentru a avea si noi situatia lor economica.
Se cultiva - si exporta- doar banana. Poate fi inlocuita de cafea sau zahar. Sau -in Europa- cereale. Toate sunt "bananiere". Noi avem monocultura cerealiera. Deci..... Aspectul reliefat aici: trusturi gigant care domina viata economica este secundar si produs tocmai de acest tip de economie.
Productia trebuie diversificata. Si in agricultura si -mai ales - in industrie.
In ce priveste controveresa "Prin noi insine"/"Politica portilor deschise", are o miza politica interna. Liberalii detineau monopolul pietii bancare. Controlau toti banii care se miscau in tara. (Dupa 1918.) De aceea taranistii au dorit sa sparga acest monopol, care le asigura puterea politica de facto. Indiferent de alegeri. Au gasit doua cai: invitarea capitalului strain -pe piata noastra- prin legi permisive si infiintarea de banci romanesti. Au dat legea cooperativelor de credit. Numeroase si utile in mediul rural. Pe acest fond, Maniu a data legea reconverisiei datoriei agricole pentru micii fermieri (statul platea datoriile fermelor).
Se voreste mult de aceasta lupta de idei la noi. Dar putini stiu tot adevarul. Nu e vorba doar de acceptarea sau nu a capitalului strain. E vorba de puterea politico/economica interna si de capacitarea micului capital intern, in lupta cu puterea oligarhiei financiare interne.
In fapt, avem doua tipuri de salarii.
1. La firmele private. Si sa nu-mi spuneti ca Renault, Ford etc nu au productivitea cea mai mare... Sau macar la nivel mondial. De ce salarii mici?
2. La stat. Si aici e doar raportul incasari bugetare/numar de bugetari. Nimic altceva. De ce un medic sau profesor roman (militar, politist etc.) ar fi mai prost platit decat omologul lor din Occident? Sunt mai productivi. (Au mult mai multi elevi/pacienti /dosare de rezolvat.)
Problema noastra pleaca de la numarul prea mare de bugetari. Si firmele (stat/private -toate favoritele puterii politice-) ce nu-si platesc datoriile la buget.
Si atunci se sare pe veniturile extrasariale ale cetatenilor, pentru a fi impozitate. Nestiind ca aceste venituri ii tin in tara pe amaritii care sunt platiti ca vai de ei.
PSD a gresit ca a marit numarul de bugetari si a sporit salariile la toti, fara sa tina cont de incasarile bugetare. Si, de asemenea, a marit unele pensii (la favortizati) si salarii la angajatii primariilor, fara a tine cont de bugetele acestora.
Putea mari salariile, dar trebuia micsorat numarul de bugetari. Si restul (cei demisi) ajutati sa porneasca o afacere pe cont propriu....
Dar asa e cand ai in partid numai oameni fara studii sau cu studii precare, pline de examene cumparate si lucrari plagiate.
Partea ciudata este ca toti acesti experti in economie si finante, care se tem ca cheltuim prea multi bani cu consumul, in mod sigur nu traiesc din salariul mediu pe economie.
Invitatia la austeritate si ponderatie financiara pleaca intotdeauna doar de la cei care sunt scutiti de neplacerea traiului dintr-un salariu mediu.