Atacul informațional asupra României: Despre manipulare și psihologia socială

foto: Anatolii Rabizo / Alamy / Profimedia

Într-un interviu recent pentru publicația G4Media, Mircea Toma, jurnalist cu experiență, psiholog și membru CNA, a explicat în detaliu cum Rusia, prin companii finanțate special pentru în scop, a desfășurat în România o campanie de manipulare începută chiar în urmă cu opt ani. Startul a fost dat prin promovarea agresivă a unor tratamente false (posibil să va amintiți de ele, tot felul de pastile, uleiuri și creme miraculoase), apoi aceste entități au colectat date despre persoanele vulnerabile la dezinformare (cei care dădeau rapid like și share, cei care comandau produsele cu pricina), pregătindu-le pentru manipulări ulterioare. Această strategie nu este întâmplătoare, nu este făcută la ghici, ci respectă principii clare din psihologia socială și neuroștiință.

De ce funcționează manipularea? Mecanisme psihologice esențiale

Fiecare dintre noi suntem predispuși la dezinformare din mai multe motive, iar atacurile informaționale exploatează exact aceste punctele noastre vulnerabile:

1. Biasul de confirmare (confirmation bias, concept rafinat și explicat în detaliul de psihologul englez Peter Wilson) – Avem tendința să căutăm și să credem informațiile care ne susțin opiniile preexistente, ignorând faptele care le contrazic. Dacă cineva este sceptic față de sistemul medical, o postare despre „Big Pharma” va părea extrem de credibilă.

2. Efectul de expunere repetată – Cu cât vedem o informație mai des, cu atât avem impresia că este mai adevărată. Acesta este motivul pentru care rețelele sociale sunt teren fertil pentru manipulare: algoritmii ne servesc conținut similar cu ceea ce am consumat anterior.

3. Apelul la emoție – Frica și indignarea sunt emoții puternice care ne fac să reacționăm impulsiv. Campaniile de dezinformare creează narative menite să provoace panică, frustrare sau ură față de „inamici” fabricați (Uniunea Europeana, imigranții, măștile medicamente, poate fi orice).

4. Efectul Dunning-Kruger – Persoanele cu cunoștințe limitate într-un domeniu sunt adesea mai sigure că au dreptate decât experții. Internetul oferă acces la informații trunchiate, ceea ce duce la convingeri eronate, dar ferme, uneori imposibil de schimbat prin argumente logice și concrete.

Cum folosește social media aceste slăbiciuni?

Rețelele sociale nu sunt doar canale de comunicare, ci și mecanisme sofisticate care pot influența masiv percepția publică. Algoritmii platformelor precum Facebook, TikTok sau YouTube prioritizează conținutul care generează reacții puternice, emoții și discuții aprinse, ceea ce înseamnă că postările conspiraționiste sau senzaționale se răspândesc rapid. Specific în cazul României:

• Grupurile de Facebook și Telegram au devenit focare de dezinformare, unde oamenii sunt expuși constant la aceleași mesaje manipulative.
• Bulele informaționale împiedică dialogul real, izolând utilizatorii în comunități care le întăresc convingerile, indiferent de realitatea obiectivă.
• Conturi false și influenceri plătiți care creează iluzia unui consens social, făcând ca ideile extreme să pară nu doar populare dar și acceptate de un mare procent din populație.

Efectele pe termen lung asupra societății

Dezinformarea nu doar că influențează alegerile electorale, dar are și consecințe profunde asupra modului în care funcționează societatea:

• Eroziunea încrederii în instituții– Atunci când populația nu mai crede în experți, guvern sau presă, haosul devine inevitabil. Pandemia a fost un exemplu concret: campaniile anti-vaccin au dus la decizii personale riscante, afectând sănătatea publică.
• Polarizarea extremă – Împărțirea societății în tabere rigide, care nu mai pot comunica între ele, face orice dialog imposibil. Deci în loc să dezbatem idei, ajungem să ne vedem unii pe alții ca „dușmani”.
• Subminarea democrației – Atunci când un electorat este manipulat, votul său nu mai reflectă o alegere rațională, ci o reacție emoțională indusă artificial. Efect pe care îl vedem din plin în sondajele pentru alegerile din mai.

Ce putem face?

1. Educație media – Predarea și învățarea logicii și gândirii critice și a analizării surselor de informare ar trebui să fie o prioritate în școli.

2. Verificarea informațiilor (celebrul fact-checking dispărut subit din social media și chiar din unele publicații și televiziuni) – Înainte de a distribui o știre, merită să verificăm dacă este confirmată de surse credibile. Există platforme de fact-checking precum Factual.ro sau International Fact-Checking Network.

3. Raportarea conținutului fals – Rețelele sociale permit raportarea postărilor care conțin dezinformare, iar folosirea acestei funcții poate face o diferență.

4. Discuții deschise – Dacă cineva din cercul nostru distribuie informații false, este mai eficient să discutăm cu empatie decât să îl atacăm direct. Nimeni nu își schimbă părerea când este ridiculizat.

Închei cu o concluzie:

Atacurile hibride asupra României nu sunt doar un subiect politic sau tehnologic – ele ne afectează direct viața, relațiile și siguranța. Confruntați cu aceste pericole, singura soluție este să ne rămânem atenți, să ne informăm corect și să ne protejăm comunitățile și familiile de influențele toxice. Pentru că o societate dezinformată este o societate vulnerabilă – iar responsabilitatea ne aparține tuturor.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp