Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Autostrăzi 2016: Mai puțin la Lugoj-Deva și Sebeș-Turda, mai mult la Autostrada Transilvania și la Comarnic-Brașov

Guvernul Cioloș a anunțat că în 2016 vor crește cheltuielile de investiții.

De fapt, vorbim de o creștere a investițiilor doar dacă ne raportăm la execuția preliminată pe 2015, pentru că dacă ne uităm la cât a alocat guvernarea anterioară, la începutul anului 2015, atunci apare o scădere a cheltuielilor de investiții.

Concret, cheltuielile de investiţii sunt prevăzute în 2016 la 37,69 miliarde de lei (5,1% din PIB), față de 44,8 miliarde de lei (6,3% din PIB) în legea bugetului pe 2015 și comparativ cu 33,71 miliarde lei (4,79% din PIB), cât este execuția preliminată pentru 2015. 

În 2016 cheltuielile de investiții reprezintă 15% din totalul cheltuielior bugetare, față de 14% în 2015.

Din totalul investițiilor, proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare reprezintă în total aproximativ 16,93 miliarde lei, în urcare uşoară de la 16,77 miliarde lei, însă ponderea în PIB se reduce de la 2,38% la 2,27%. Tototdată, cheltuielile de capital vor însuma 19,2 miliarde lei, cu 18,5% mai mari, iar ponderea lor în PIB se va majora de la 2,3% la 2,57%.

Cheltuielile de investiții au fost sacrificate în ultimii ani pentru majorări de salarii. Actualul premier spune că nu va aplica același model, menționând că vor fi făcute eforturi pentru atragerea de fonduri europene. 

„N-o să tăiem, în schimb o să mergem pe partea de investiţii unde am rezervat fonduri şi pentru investiţii, atât la Ministerul Dezvoltării, cât şi Ministerul Transporturilor, dar o să facem un efort din absorbţia fondurilor europene ca să avem şi investiţii aşa cum ne-am propus”, spunea recent premierul Dacian Cioloș, răspunzând la întrebarea dacă va recurge la tăieri pentru încadrarea în deficitul bugetar.

Despre încurajarea investițiilor a vorbit anterior și ministrul Finanțelor, Anca Dragu.

„Creşterea economică se încadrează pe trendul de creştere a României din ultimii doi ani, ne bazăm pe investiţii publice şi private. Avem în vedere reforme care să ajute investiţiile – un nou pachet de legi privind achiziţiile publice, au existat aceste practici de amânări de proiecte”, a spus recent ministrul Anca Dragu.

Ministerul Transporturilor - investiții prioritare în 2016. Bani tăiați la două autostrăzi

Proiectul bugetului Ministerului Transporturilor aduce însă o surpriză neplăcută. Iar dacă proiectul rămâne așa, anul viitor ar putea fi unul ratat din punct de vedere al kilometrilor noi de autostradă. Finanțarea pentru două proiecte de autostrăzi aflate în lucru, și din care mare parte ar fi putut să fie gata anul viitor, a fost redusă drastic. 

Autostrăzile Lugoj-Deva și Sebeș-Turda aveau nevoie fiecare de alocare de cel puțin un miliard de lei, din care 75% vin de la UE, în 2016. Au primit doar un sfert, respectiv o treime.

Astfel autostrada Sebeș-Turda - care avea, în contract, termen de finalizare în martie 2016 pentru două dintre tronsoane, și respectiv octombrie 2016 pentru celelalte două - nici nu apare în enumerarea proiectelor prioritare din bugetul Ministerul Transporturilor. La alocări de fonduri, pentru proiectul Sebeș-Turda, faza a doua a proiectului, sunt necesare 1640 milioane de lei, dar alocarea pe 2016 este de numai 247 milioane de lei, din care de la buget doar 134 milioane de lei.

Pentru proiectul Lugoj-Deva, faza a doua a proiectului este în valoare de 1842 milioane lei, dar alocarea pe 2016 este de numai 348 milioane lei, din care de la buget doar 207 milioane de lei. Potrivit contractului, cele trei loturi din Lugoj-Deva ar urma să fie gata în mai 2016.

Asociația Pro Infrastructura: Sumele alocate acum în proiectul de buget sunt de natură să oprească proiectele

„Anul 2015 a fost anul în care progresul pe partea de lucrări de autostrăzi a fost prost. Execuția a fost lentă din cauza blocajelor administrative. De bine, de rău, problemele s-au rezolvat, spre sfârșitul anului. Anul 2016 ar fi urmat să fie un an de lucru în plin. Probabil cineva a zis, contabilicește, <<atât ați făcut pe 2015, atât vă dăm și pe 2016>>. Este o greșeală. Aici nu se poate discuta despre rectificări. Sumele alocate acum în proiectul de buget sunt de natură să oprească proiectele. Banii prevăzuți ajung doar pentru plata facturilor ce vor fi emise de constructori la începutul anului. Deja sunt lucrări efectuate în teren, dar neplătite pentru că nu au existat autorizațiile și avizele", ne-a declarat reprezentantul Asociației Pro Infrastructura, Cătălin Drulă.

În opinia lui, nu pot fi sugrumate proiectele pe finanțare europeană, doar pentru că „cineva are o obsesie cu autostrada Transilvania  - fostă Bechtel - și altcineva cu Valea Prahovei”. Asta în condițiile în care principala rută de transport a României, coridorul european Sibiu-Nădlac, nu este gata și nu există nici un kilometru de drum rapid în zona Moldovei.

Sume importante sunt prevăzute însă pentru autostrăzi care nu fac parte din principalele coridoare europene de transport ce străbat România.

În proiectul bugetului pe 2016 pentru autostrada Transilvania, fosta „autostradă Bechtel", care va lega Brașov de Borș, au fost alocați 449 milioane de lei, iar pentru autostrada Comarnic-Brașov sunt prevăzuți 150 milioane de lei.

În total, în bugetul Ministerului Transporturilor, pentru construcția de autostrăzi și variante ocolitoare au fost alocați 1,7 miliarde lei pentru proiectele cu finanțare europeană - pentru care 75% este contribuția neramursabilă a Uniunii Europene, iar restul de la bugetul de stat - și 800 milioane de lei pentru proiectele cu finanțare de la buget. 

Proiectele prioritare ale Ministerului Transporturilor pentru anul 2016 și perspectiva 2017-2019, așa cum apar în proiectul de buget, sunt:

Infrastructura rutieră

- continuarea lucrărilor la autostrada Lugoj – Deva; autostrada Timisoara- Lugoj și a variantei de ocolire Timișoara; autostrada Orăștie – Sibiu

- continuarea lucrărilor la autostrada Transilvania

- revizuirea documentației tehnico-economice și începerea lucrărilor pentru autostrata Pitești-Sibiu

- realizarea coridoarelor de legatură cu autostrăzile, prin intermediul drumurilor europene și drumurilor expres

- continuarea programului de construcție a variantelor de ocolire (ex: Târgu Mureș, Bacău, Carei, Craiova Sud, Târgu Jiu, Caracal , Comarnic , Bușteni, Câmpina, Mihăileşti, Săcuieni)

- reabilitare de poduri și pasaje (ex: reabilitare pod Giurgiu peste Dunăre, pasaje supraterane peste drumul de centură al municipiului Oradea).

Infrastructura feroviară

- modernizarea/reabilitarea liniei de cale ferată Frontiera - Curtici- Arad – Simeria- Coșlariu –Sighișoara

- modernizarea a 30 de stații de cale ferată dintre care 16 stații CF se află în executie (ex: Râmnicu Vâlcea, Târgu Mureș)

Metrou

- extinderea rețelei de metrou prin execuția tronsoanelor: 1 Mai-Laminorului Lac Străuleşti; Drumul Taberei-Universitate-Pantelimon;

- achiziția de material rulant și dotarea noilor magistrale de metrou cu trenuri

Infrastructura aeriană

- continuarea programelor strategice de dezvoltare aferente aeroporturilor cuprinse în rețeaua centrală de transport europeană (TEN-T), respectiv, Aeroporturi București și Aeroportul Internațional Traian Vuia - Timișoara;

- sprijinirea programelor de dezvoltare și modernizare a infrastructurii aeroportuare la aeroporturile regionale, inclusiv a accesarii de fonduri europene

- finantarea funcționării și menținerii standardelor de siguranță și securitate pe Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța, având în vedere caracterul strategic al acestui aeroport;

- continuarea procesului de eficientizare a companiei TAROM și de pregătire a acesteia pentru privatizare, în condiții de piață favorabile; 

Infrastructura navală

- lucrari de infrastructură în vederea dezvoltării de terminale specializate în portul Constanța Sud - Mol 3S și 4S în portul Constanța

- platforma industrială în portul Constanța Sud - îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre între Călărași şi Brăila, km 375- km 175

- modernizare ecluze - echipamente și instalații la Canalul Dunare - Marea Neagră și Poarta Albă Midia – Năvodari

- modernizarea porturilor dunărene și dezvoltarea acestora ca centre logistice intermodale (Giurgiu, Corabia, Galași), proiecte de modernizare finantate din fonduri europene.

Proiecte prioritare ale Ministerului Dezvoltării Regionale: 3 miliarde de lei pentru PNDL

Un alt minister unde se alocă fonduri importante pentru investiții publice este Ministerul Dezvoltării Regionale. 

Proiectul de buget pe 2016v al Ministerului Dezvoltării Regionale cuprinde proiecte prioritare pentru anul viitor, dintre care amintim:

- Programul de construcție de locuințe sociale

Pentru anul 2015, suma alocată programului de construcție de locuințe sociale (Legea 114/1996) este de 50 milioane lei, sumă necesară pentru finalizarea a 302 unități locative. Pentru anul 2016 este estimat un necesar de 25 milioane lei

- Programul de locuințe sociale pentru chiriașii evacuați din locuințe retrocedate

Pentru anul 2015, fondurile alocate de la bugetul de stat pentru acest program sunt de 25 milioane lei ce vor permite finalizarea a 461 locuințe. Pentru anul 2016, este estimat un necesar de 25 milioane de lei, pentru obiective noi de investiții.

- Programul de economisire și creditare în sistem colectiv pentru domeniul locativ

Conform prognozelor transmise de către instituțiile financiar bancare (BCR Banca pentru locuințe și Raiffeisen Banca pentru locuințe), suma necesara pentru anul 2016 pentru decontarea primelor de stat aferente contractelor de economisire-creditare, conform programului de economisire și creditare pentru domeniul locativ (OUG 99/2006), este de 211, 3 milioane de lei.

- Locuințe sociale pentru comunitățile de romi 

În cadrul programului privind locuințe sociale pentru comunitățile de romi (HG 1237/2008), derulat prin ANL, în prezent sunt achiziționate servicii de proiectare -studiu de fezabilitate și proiect tehnic- pentru 217 locuințe. Pentru anul 2015 au fost alocate 31,5 milioane lei de la bugetul de stat pentru acest program, fonduri destinate executarii lucrarilor de execuție la 182 locuințe, din care se estimează că se vor finaliza circa 140 unități locative. Pentru anul 2016 au fost solicitate 22,9 milioane lei pentru derularea lucrărilor de execuție la 140 locuințe

- Programul de acțiuni privind proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție pentru reducerea riscului seismic

Până la sfârșitul anului 2015 se preconizează finalizarea lucrărilor de intervenție la cinci clădiri și finalizarea documentației tehnico-economice pentru șapte clădiri. Pentru 2016 este prevăzută finalizarea lucărilor de consolidare la 6 clădiri cu destinație de locuințe multietajate, respectiv continuarea execuției lucrărilor de consolidare la 14 clădiri. Pentru anul 2016 suma propusă este de 25 milioane de lei.

- PNDL – programul național de dezvoltare locală

Bugetul alocat pentru anul 2015 este de 3,05 miliarde de lei și va permite finalizarea a 1.200 obiective de investiții. Pentru anul 2016 bugetul estimat a fi alocat este de 3,02 miliarde lei necesar pentru finalizarea a circa 700 obiective de investiții. La fundamentarea sumelor solicitate de la bugetul de stat pentru 2015-2016, s-a avut în vedere îndeplinirea angajamentelor asumate de România față de Comisia Europeană, în special în ceea ce privește rețelele de alimentare cu apă/apă uzată și infrastructura de transport locală.

- Programul național pentru construcții de interes public sau social (programul “ săli de sport”)

Pentru anul 2016 suma propusă pentru a fi alocată pentru acest program este de 505 milioane de lei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Graficele inserate in text sunt, din pacate, ilizibile.
    • Like 0
  • Robert check icon
    Cred ar trebui ca la fiecare alocare bugetara sa existe justificari. Stiu ca, de obicei, exista studii interne de fundamentare ale fiecarui departament de ce vrem atat pentru atat etc. Nu stiu daca in acest caz au fost publicate acele justificari din partea Ministerului Transportului si daca da, eu nu le cunosc, dar nu cred ca pot fi reale.
    Primordial pentru dezvoltarea sudului (dupa cum se stie, Ardealul este mult mai dezvoltat prin prisma deschiderii rapide spre vest si a fost ajutat in acest sens. Ajungi mult mai repede la Munchen decat la Bucuresti). Investitiile majore, noi, cu volum, sunt tot in Ardeal (vorbesc aici de productie care iese usor din tara). In sud avem Craiova si Pitesti (Ford si Dacia) care au preluat fabricile existente, dar cred ca le-ar fi convenit ca aceaste asa fie tot in Ardeal. Pe scurt, Sudul e rupt in continuare de Vest si se mentine aceasta rupere...
    Revenim la Moldova, care, strategic, a fost lasata fara legatura utila si rapida peste Carpati ca sa nu ne invadeze rusii Ardealul prea usor. Acolo mana de lucru este ieftina, si lumea este ori dependenta de un mic baron local care controleaza tot, ori pleaca din tara. Daca am avea autostrada, cale ferata de mare viteza, s-ar putea atrage investitii, dar se doreste, a facut cineva vreun calcul, vreo analiza???
    Deci, cum zic ardelenii cred, Ardealu-i fruncea, restul induram
    • Like 0
  • nu am sa scriu bine si argumentat in schimb am sa ''spun'' raspicat : toti care ajung la guvernare sau in parlament se imbolnavesc subit de cretinism, idiotenie, prostie, patriarhofobie si multe alte infectii intrapoliticienesti, daramati palatul victoria si palatul parlamentului pentru ca urmatoarele generatii de politicieni sa nu se mai contamineze cu putoarea si nogiobia celor fosti si prezenti
    • Like 0


Îți recomandăm

plaja Bulgaria

Există un moment în fiecare an în care litoralul românesc ar trebui să dea semnalul de start: Paștele. Nu este doar o sărbătoare, ci și un test. Un test despre cât de pregătiți suntem, ca sistem, să transformăm intenția de consum a românilor într-o experiență coerentă. Anul acesta, însă, testul a fost picat într-un mod atât de vizibil, încât nici măcar nu mai poate fi ascuns în spatele unor explicații de sezon sau al unor justificări administrative. Foto: litoral în Bulgaria/ Foto Profimedia

Citește mai mult

fani Peter Magyar

Ungurilor le-au trebuit 16 ani pentru a răsturna un regim dictatorial, aservit Kremlinului. Oare la noi câți ani ar trece pentru a da jos extremiștii/suveraniștii/fasciștii dacă, ferească Dumnezeu, ar conduce România? Fiindcă ăsta este principalul pericol, odată ajunși la putere, este extrem de greu să-i mai poți răsturna democratic, deoarece schimbă legile în favoarea lor, manipulează și acaparează toate instituțiile, media și tot ce se mai poate, pentru a avea controlul total. foto Profimedia

Citește mai mult

CTP--

„Olé-olé, olé, olé, Viktor Orban nu mai e!” – mă pregătesc să strig, ca în `89. Orban e un Ceaușescu. A împânzit mediul politic și de afaceri cu cimotiile și acoliții lui, creând o rețea de corupție la nivel de stat comparabilă cu a Ceaușeștilor. Încearcă să acopere situația economică a Ungariei, mai proastă decât a României, cu „dușmanul iestern”, UE-Ucraina. Până și un stadion a construit în comuna sa natală, aidoma lui Ceaușescu în Scornicești. Un singur lucru nu a făcut: nu a sugrumat alegerile libere; în compensație, nu va fi împușcat.

Citește mai mult

CT Popescu

Vă simțiți bine, da? Friptura de miel, stufatul, drobul v-au mers la casa sufletului. Deși, aici, înainte de desfătarea gurii pline, e vorba de păstrarea unui statut social și ontologic: și pentru un creștin sărac, a nu avea de Paști o masă bogată, cu bucate „tradiționale”, înseamnă nu numai sărăcie, dar și că încetează să mai fie om, devine un paria. Aceeași idee ca în cazul celor două „fete” care discută despre o a treia: „Auzi, dragă, aia a ajuns să bea apă de la ghivetă!...”.

Citește mai mult

Madeira / sursa foto: arhiva personala

După ce timp de 5 ani am venit în Madeira de 4-5 ori pe an, dar practic tot turiști, doar că nu trebuia să plătim cazarea, abia la începutul lui martie 2026 ne-am luat bilet doar dus și, când am coborât din avion pe aeroportul Cristiano Ronaldo, mi-am simțit împlinit visul de a deveni emigrant. În sfârșit am emigrat - și nu oriunde, ci în insula care, pe bună dreptate, este numită și Paradisul Atlantic și în care foarte multe străzi și locuri au în denumirea lor și cuvântul Paraiso.

Citește mai mult