Guvernul Cioloș a anunțat că în 2016 vor crește cheltuielile de investiții.
De fapt, vorbim de o creștere a investițiilor doar dacă ne raportăm la execuția preliminată pe 2015, pentru că dacă ne uităm la cât a alocat guvernarea anterioară, la începutul anului 2015, atunci apare o scădere a cheltuielilor de investiții.
Concret, cheltuielile de investiţii sunt prevăzute în 2016 la 37,69 miliarde de lei (5,1% din PIB), față de 44,8 miliarde de lei (6,3% din PIB) în legea bugetului pe 2015 și comparativ cu 33,71 miliarde lei (4,79% din PIB), cât este execuția preliminată pentru 2015.
În 2016 cheltuielile de investiții reprezintă 15% din totalul cheltuielior bugetare, față de 14% în 2015.
Din totalul investițiilor, proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare reprezintă în total aproximativ 16,93 miliarde lei, în urcare uşoară de la 16,77 miliarde lei, însă ponderea în PIB se reduce de la 2,38% la 2,27%. Tototdată, cheltuielile de capital vor însuma 19,2 miliarde lei, cu 18,5% mai mari, iar ponderea lor în PIB se va majora de la 2,3% la 2,57%.
Cheltuielile de investiții au fost sacrificate în ultimii ani pentru majorări de salarii. Actualul premier spune că nu va aplica același model, menționând că vor fi făcute eforturi pentru atragerea de fonduri europene.
„N-o să tăiem, în schimb o să mergem pe partea de investiţii unde am rezervat fonduri şi pentru investiţii, atât la Ministerul Dezvoltării, cât şi Ministerul Transporturilor, dar o să facem un efort din absorbţia fondurilor europene ca să avem şi investiţii aşa cum ne-am propus”, spunea recent premierul Dacian Cioloș, răspunzând la întrebarea dacă va recurge la tăieri pentru încadrarea în deficitul bugetar.
Despre încurajarea investițiilor a vorbit anterior și ministrul Finanțelor, Anca Dragu.
„Creşterea economică se încadrează pe trendul de creştere a României din ultimii doi ani, ne bazăm pe investiţii publice şi private. Avem în vedere reforme care să ajute investiţiile – un nou pachet de legi privind achiziţiile publice, au existat aceste practici de amânări de proiecte”, a spus recent ministrul Anca Dragu.
Ministerul Transporturilor - investiții prioritare în 2016. Bani tăiați la două autostrăzi
Proiectul bugetului Ministerului Transporturilor aduce însă o surpriză neplăcută. Iar dacă proiectul rămâne așa, anul viitor ar putea fi unul ratat din punct de vedere al kilometrilor noi de autostradă. Finanțarea pentru două proiecte de autostrăzi aflate în lucru, și din care mare parte ar fi putut să fie gata anul viitor, a fost redusă drastic.
Autostrăzile Lugoj-Deva și Sebeș-Turda aveau nevoie fiecare de alocare de cel puțin un miliard de lei, din care 75% vin de la UE, în 2016. Au primit doar un sfert, respectiv o treime.
Astfel autostrada Sebeș-Turda - care avea, în contract, termen de finalizare în martie 2016 pentru două dintre tronsoane, și respectiv octombrie 2016 pentru celelalte două - nici nu apare în enumerarea proiectelor prioritare din bugetul Ministerul Transporturilor. La alocări de fonduri, pentru proiectul Sebeș-Turda, faza a doua a proiectului, sunt necesare 1640 milioane de lei, dar alocarea pe 2016 este de numai 247 milioane de lei, din care de la buget doar 134 milioane de lei.
Pentru proiectul Lugoj-Deva, faza a doua a proiectului este în valoare de 1842 milioane lei, dar alocarea pe 2016 este de numai 348 milioane lei, din care de la buget doar 207 milioane de lei. Potrivit contractului, cele trei loturi din Lugoj-Deva ar urma să fie gata în mai 2016.
Asociația Pro Infrastructura: Sumele alocate acum în proiectul de buget sunt de natură să oprească proiectele
„Anul 2015 a fost anul în care progresul pe partea de lucrări de autostrăzi a fost prost. Execuția a fost lentă din cauza blocajelor administrative. De bine, de rău, problemele s-au rezolvat, spre sfârșitul anului. Anul 2016 ar fi urmat să fie un an de lucru în plin. Probabil cineva a zis, contabilicește, <<atât ați făcut pe 2015, atât vă dăm și pe 2016>>. Este o greșeală. Aici nu se poate discuta despre rectificări. Sumele alocate acum în proiectul de buget sunt de natură să oprească proiectele. Banii prevăzuți ajung doar pentru plata facturilor ce vor fi emise de constructori la începutul anului. Deja sunt lucrări efectuate în teren, dar neplătite pentru că nu au existat autorizațiile și avizele", ne-a declarat reprezentantul Asociației Pro Infrastructura, Cătălin Drulă.
În opinia lui, nu pot fi sugrumate proiectele pe finanțare europeană, doar pentru că „cineva are o obsesie cu autostrada Transilvania - fostă Bechtel - și altcineva cu Valea Prahovei”. Asta în condițiile în care principala rută de transport a României, coridorul european Sibiu-Nădlac, nu este gata și nu există nici un kilometru de drum rapid în zona Moldovei.
Sume importante sunt prevăzute însă pentru autostrăzi care nu fac parte din principalele coridoare europene de transport ce străbat România.
În proiectul bugetului pe 2016 pentru autostrada Transilvania, fosta „autostradă Bechtel", care va lega Brașov de Borș, au fost alocați 449 milioane de lei, iar pentru autostrada Comarnic-Brașov sunt prevăzuți 150 milioane de lei.
În total, în bugetul Ministerului Transporturilor, pentru construcția de autostrăzi și variante ocolitoare au fost alocați 1,7 miliarde lei pentru proiectele cu finanțare europeană - pentru care 75% este contribuția neramursabilă a Uniunii Europene, iar restul de la bugetul de stat - și 800 milioane de lei pentru proiectele cu finanțare de la buget.
Proiectele prioritare ale Ministerului Transporturilor pentru anul 2016 și perspectiva 2017-2019, așa cum apar în proiectul de buget, sunt:
Infrastructura rutieră
- continuarea lucrărilor la autostrada Lugoj – Deva; autostrada Timisoara- Lugoj și a variantei de ocolire Timișoara; autostrada Orăștie – Sibiu
- continuarea lucrărilor la autostrada Transilvania
- revizuirea documentației tehnico-economice și începerea lucrărilor pentru autostrata Pitești-Sibiu
- realizarea coridoarelor de legatură cu autostrăzile, prin intermediul drumurilor europene și drumurilor expres
- continuarea programului de construcție a variantelor de ocolire (ex: Târgu Mureș, Bacău, Carei, Craiova Sud, Târgu Jiu, Caracal , Comarnic , Bușteni, Câmpina, Mihăileşti, Săcuieni)
- reabilitare de poduri și pasaje (ex: reabilitare pod Giurgiu peste Dunăre, pasaje supraterane peste drumul de centură al municipiului Oradea).
Infrastructura feroviară
- modernizarea/reabilitarea liniei de cale ferată Frontiera - Curtici- Arad – Simeria- Coșlariu –Sighișoara
- modernizarea a 30 de stații de cale ferată dintre care 16 stații CF se află în executie (ex: Râmnicu Vâlcea, Târgu Mureș)
Metrou
- extinderea rețelei de metrou prin execuția tronsoanelor: 1 Mai-Laminorului Lac Străuleşti; Drumul Taberei-Universitate-Pantelimon;
- achiziția de material rulant și dotarea noilor magistrale de metrou cu trenuri
Infrastructura aeriană
- continuarea programelor strategice de dezvoltare aferente aeroporturilor cuprinse în rețeaua centrală de transport europeană (TEN-T), respectiv, Aeroporturi București și Aeroportul Internațional Traian Vuia - Timișoara;
- sprijinirea programelor de dezvoltare și modernizare a infrastructurii aeroportuare la aeroporturile regionale, inclusiv a accesarii de fonduri europene
- finantarea funcționării și menținerii standardelor de siguranță și securitate pe Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța, având în vedere caracterul strategic al acestui aeroport;
- continuarea procesului de eficientizare a companiei TAROM și de pregătire a acesteia pentru privatizare, în condiții de piață favorabile;
Infrastructura navală
- lucrari de infrastructură în vederea dezvoltării de terminale specializate în portul Constanța Sud - Mol 3S și 4S în portul Constanța
- platforma industrială în portul Constanța Sud - îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre între Călărași şi Brăila, km 375- km 175
- modernizare ecluze - echipamente și instalații la Canalul Dunare - Marea Neagră și Poarta Albă Midia – Năvodari
- modernizarea porturilor dunărene și dezvoltarea acestora ca centre logistice intermodale (Giurgiu, Corabia, Galași), proiecte de modernizare finantate din fonduri europene.
Proiecte prioritare ale Ministerului Dezvoltării Regionale: 3 miliarde de lei pentru PNDL
Un alt minister unde se alocă fonduri importante pentru investiții publice este Ministerul Dezvoltării Regionale.
Proiectul de buget pe 2016v al Ministerului Dezvoltării Regionale cuprinde proiecte prioritare pentru anul viitor, dintre care amintim:
- Programul de construcție de locuințe sociale
Pentru anul 2015, suma alocată programului de construcție de locuințe sociale (Legea 114/1996) este de 50 milioane lei, sumă necesară pentru finalizarea a 302 unități locative. Pentru anul 2016 este estimat un necesar de 25 milioane lei
- Programul de locuințe sociale pentru chiriașii evacuați din locuințe retrocedate
Pentru anul 2015, fondurile alocate de la bugetul de stat pentru acest program sunt de 25 milioane lei ce vor permite finalizarea a 461 locuințe. Pentru anul 2016, este estimat un necesar de 25 milioane de lei, pentru obiective noi de investiții.
- Programul de economisire și creditare în sistem colectiv pentru domeniul locativ
Conform prognozelor transmise de către instituțiile financiar bancare (BCR Banca pentru locuințe și Raiffeisen Banca pentru locuințe), suma necesara pentru anul 2016 pentru decontarea primelor de stat aferente contractelor de economisire-creditare, conform programului de economisire și creditare pentru domeniul locativ (OUG 99/2006), este de 211, 3 milioane de lei.
- Locuințe sociale pentru comunitățile de romi
În cadrul programului privind locuințe sociale pentru comunitățile de romi (HG 1237/2008), derulat prin ANL, în prezent sunt achiziționate servicii de proiectare -studiu de fezabilitate și proiect tehnic- pentru 217 locuințe. Pentru anul 2015 au fost alocate 31,5 milioane lei de la bugetul de stat pentru acest program, fonduri destinate executarii lucrarilor de execuție la 182 locuințe, din care se estimează că se vor finaliza circa 140 unități locative. Pentru anul 2016 au fost solicitate 22,9 milioane lei pentru derularea lucrărilor de execuție la 140 locuințe
- Programul de acțiuni privind proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție pentru reducerea riscului seismic
Până la sfârșitul anului 2015 se preconizează finalizarea lucrărilor de intervenție la cinci clădiri și finalizarea documentației tehnico-economice pentru șapte clădiri. Pentru 2016 este prevăzută finalizarea lucărilor de consolidare la 6 clădiri cu destinație de locuințe multietajate, respectiv continuarea execuției lucrărilor de consolidare la 14 clădiri. Pentru anul 2016 suma propusă este de 25 milioane de lei.
- PNDL – programul național de dezvoltare locală
Bugetul alocat pentru anul 2015 este de 3,05 miliarde de lei și va permite finalizarea a 1.200 obiective de investiții. Pentru anul 2016 bugetul estimat a fi alocat este de 3,02 miliarde lei necesar pentru finalizarea a circa 700 obiective de investiții. La fundamentarea sumelor solicitate de la bugetul de stat pentru 2015-2016, s-a avut în vedere îndeplinirea angajamentelor asumate de România față de Comisia Europeană, în special în ceea ce privește rețelele de alimentare cu apă/apă uzată și infrastructura de transport locală.
- Programul național pentru construcții de interes public sau social (programul “ săli de sport”)
Pentru anul 2016 suma propusă pentru a fi alocată pentru acest program este de 505 milioane de lei.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Primordial pentru dezvoltarea sudului (dupa cum se stie, Ardealul este mult mai dezvoltat prin prisma deschiderii rapide spre vest si a fost ajutat in acest sens. Ajungi mult mai repede la Munchen decat la Bucuresti). Investitiile majore, noi, cu volum, sunt tot in Ardeal (vorbesc aici de productie care iese usor din tara). In sud avem Craiova si Pitesti (Ford si Dacia) care au preluat fabricile existente, dar cred ca le-ar fi convenit ca aceaste asa fie tot in Ardeal. Pe scurt, Sudul e rupt in continuare de Vest si se mentine aceasta rupere...
Revenim la Moldova, care, strategic, a fost lasata fara legatura utila si rapida peste Carpati ca sa nu ne invadeze rusii Ardealul prea usor. Acolo mana de lucru este ieftina, si lumea este ori dependenta de un mic baron local care controleaza tot, ori pleaca din tara. Daca am avea autostrada, cale ferata de mare viteza, s-ar putea atrage investitii, dar se doreste, a facut cineva vreun calcul, vreo analiza???
Deci, cum zic ardelenii cred, Ardealu-i fruncea, restul induram