Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Avem bani. Iată ce trebuie să facem, ca ei să nu rămână doar „pe hârtie”

Ludovic Orban - Santier - masca- Foto: Inquam Photos / Alex Nicodim

Foto: Inquam Photos / Alex Nicodim

Liderii țărilor europene și ai instituțiilor UE au aprobat un buget multianual pentru perioada 2021-2027 în valoare de 1.074 de miliarde de euro. În plus, a fost aprobat Fondul UE de relansare economică post-pandemie, în valoare de 750 de miliarde de euro, format din subvenții nerambursabile de 390 de miliarde de euro și din credite de 360 de miliarde de euro, asumate în nume comun de țările membre (fără precedent). 

România poate beneficia de o sumă record pentru următorii 7 ani, aproximativ 80 mld EUR. O primă victorie importantă, avem sursa de finanțare pentru proiecte de investiții fără precedent: infrastructura de transporturi (rutiere, feroviare și portul Constanța); digitalizarea administrației publice (debirocratizare, unificarea bazelor de date, facturile online direct din sistemul ANAF); energie (diversificare surse pentru autonomie energetică și protecția mediului); agricultura (în special sisteme irigații și canale colectare și distribuție produse de la fermier-retailer) și toate segmentele sociale importante: sănătate (spitale regionale moderne), educație (școli și grădinițe) și sport (centre multidisciplinare regionale cu stadioane, bazine de înot, terenuri de tenis, handbal etc.) 

Câteva principii și măsuri fără de care, de fapt, nu avem și nu vom avea nimic în realitate. Momentan sunt „bani și idei pe hârtie”. Pentru a le implementa, este nevoie de:

  • Obiectivul minim privind rata de absorbție trebuie să fie 75%, ceea ce ar însemna aproximativ 4,5% din PIB /an, la care se adaugă investiții publice finanțabile intern (aproximativ 3% / an). Rata trecută de absorbție a fost de 40% maximum 45%!
  • Aceste fonduri sunt de investit, nu de cheltuit (nu se pot aloca pentru cadouri electorale de majorări pensii sau alocații)
  • Este nevoie de o reformă administrativă profundă prin oameni competenți care să aibă capacitatea să implementeze și să execute aceste proiecte
  • Transparența maximă în alocarea și monitorizarea proiectelor, cu persoane responsabile și proceduri publice eficiente. Orice caz de corupție, oricât de mic, trebuie aspru pedepsit! Putem împrumuta din legislația și practica poloneză, care a construit enorm și foarte repede pentru campionatul european din 2012.

Avem bani. Avem nevoie de toate aceste proiecte. Avem oameni cu care să le implementăm (aproximativ un milion de români întorși în țară). Nu mai există scuze. Nevoia în societate este maximă, iar toleranța este minimă! În urmă cu un deceniu au murit formațiuni politice din cauza austerității administrate pe timp de criză financiară. Acum, sunt convins că societatea va penaliza radical orice formațiune / alianță politică ce are posibilitatea și oportunitățile de a implementa proiecte istorice, dar va eșua din cauza incompetenței.

Costul oportunităților pierdute va deveni insuportabil, pentru că toți cei care vor utiliza cu înțelepciune aceste fonduri vor progresa ... iar cei care nu, vor pierde iremediabil. Avem deja un decalaj important acumulat în ultimele trei decenii față de media UE, nu ne permitem să ne îndepărtăm, trebuie să folosim această oportunitate pentru a accelera convergența și pentru a reduce decalajele! Exact în acest spirit am încheiat ultima pagină a cărții Economia în vremea coronavirusului. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult