Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Avem banii. Ne mai lipsește modelul: Estonia

autostraada in constructie - Foto Ukrinform / Shutterstock Editorial / Profimedia

Foto Ukrinform / Shutterstock Editorial / Profimedia

România va beneficia de fonduri în valoare de 79,9 miliarde euro de la Uniunea Europeană, prin intermediul celor două instrumente agreate de către Consiliul European, anume Bugetul multianual pe 7 ani, alături de Fondul de relansare denumit Next Generation EU, fond a cărui valoare totală este de 750 de miliarde de euro.

Pentru a avea o imagine clară în legătură cu suma de 79,9 miliarde euro, menționez mai jos structura acestor fonduri:

  • Fonduri nerambursabile – 46,3 miliarde euro (bugetul multianual pentru perioada 2021 – 2027)
  • Fonduri din programul de relansare economică Next Generation EU – 33,5 miliarde euro, sumă compusă din:
  • 16,8 miliarde euro – granturi nerambursabile
  • 16,7 miliarde euro – sume rambursabile

Constituirea fondului Next Generation EU este o premieră în istoria Uniunii Europene, reprezintă angajamentul Comisiei Europene de a efectua împrumuturi în numele întregii Uniuni, la dobânzi mult mai bune decât ar fi obținut fiecare țară în parte pe piețele financiare. Suma de 750 de miliarde de euro, ce se va dirija către statele membre este compusă din 390 de miliarde de euro – granturi nerambursabile și 360 de miliarde de euro – împrumuturi.

Bugetul pentru perioada 2021 – 2027, al Uniunii Europene, este în sumă de 1,07 trilioane euro.

România va beneficia de fonduri în valoare de 79,9 miliarde de euro.

Întrebarea care se pune este: Ce vom face cu acești bani, cu ce să începem?

Răspunsurile sunt multiple și fiecare dintre acestea reprezintă o prioritate. Da, avem nevoie de infrastructură rutieră, feroviară, de spitale moderne, de investiții în sănătate, în învățământ. În momentul în care ne gândim la lucrurile de care are nevoie România, conștientizăm cât de mult am rămas în urmă nu față de țări din Vest, precum Germania sau Austria ori Belgia. Nu, noi am rămas în urmă față de fostele țări comuniste, precum Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria sau Slovenia.

În sondajele de opinie din aceste foste țări comuniste respondenții nu consideră că lipsa infrastructurii ar fi o problemă. Polonia deține o rețea de autostrăzi moderne, de peste 4200 de km. Până în 2026 se preconizează că vor depăși 6500 km.

Ungaria deține o rețea de autostrăzi a cărei lungime depășește 1500 de km. România deține 841 de kilometri de autostradă, la finalul lui 2019. De notat că suprafața Ungariei este de 93028 km pătrați, în timp ce România este de 2,5 ori mai mare, suprafața României fiind de 238391 km pătrați.

Până la a recupera decalajele pe care le înregistrăm față Germania sau Austria este cale lungă, însă ne putem stabili obiective pe care le putem îndeplini, anume dezvoltarea infrastructurii rutiere sau a căilor ferate. Putem face asta.

Să privim însă și spre digitalizare. Știți pe ce loc se află România în ierarhia țărilor din Uniunea Europeană, în ceea ce privește gradul de digitalizare? Lăsăm capul în jos și spunem: „Pe ultimul loc”.

Pe plan mondial, România ocupă poziția 67 din 193 de țări la capitolul digitalizarea administrației publice.

Conform ONU, în clasamentul provocărilor în guvernarea digitală și susținerea eforturilor țârilor de a realiza progres în acest domeniu, primele 15 locuri sunt ocupate de către tarile din vestul Uniunii Europene, pe lângă Australia, Coreea şi Noua Zeelandă; majoritatea acestor țâri au început procesul de digitalizare în urmă cu peste 15 ani, cumulând investițiile treptate în tehnologii cu educarea populației și a instituțiilor pentru a facilita aderarea acestora la un mediu digital.

Investițiile în crearea infrastructurii tehnologice și a site-urilor web publice, care sunt ușor de navigat și conțin informații complete sunt primordiale. Fără investiții nu putem vorbi de digitalizare, așa cum nu putem vorbi de dezvoltarea infrastructurii rutiere.

Dacă dorim să înaintăm rapid la capitolul digitalizare, în sectorul de stat, trebuie să avem în vedere că decalajul între țara noastră și restul statelor membre UE este imens. Deși România a înregistrat o creștere a numărului de servicii oferite online, se clasează pe ultimul loc din cauza cadrului legislativ deficitar în domeniul digitalizării, infrastructura tehnologică neuniformizată în cadrul instituțiilor publice cât şi a lipsei unei preocupări în ceea privește dezvoltarea competențelor digitale necesare în aparatul administrativ.

Cum ar fi ca din suma de 79,9 miliarde de euro, de care România va beneficia de Uniunea Europeană, 2 miliarde de euro să fie utilizate pentru a realiza digitalizarea societății?

Liderul digitalizării societății este Danemarca, dar până a privi spre Danemarca, putem lua exemplul Estoniei, o fostă țară comunistă, singura țară din lume unde 99% dintre serviciile publice sunt disponibile online, 7 zile din 7.

Digitalizarea a dus în Estonia la dezvoltarea economiei și a societății, privită în ansamblul său. Economia Estoniei este considerată a șasea cea mai liberă din lume și a doua din Europa. Sistemul de taxe și impozite este unul simplificat. Estonia este o țară deschisă investițiilor străine. Dezvoltarea sectorului IT și gradul înalt de digitalizare a condus la servicii publice rapide, simple și eficiente, unde, de exemplu, depunerea unei declarații fiscale durează mai puțin de cinci minute, iar 98% din tranzacțiile bancare sunt efectuate prin internet.

În ceea ce privește digitalizarea, România ar putea privi într-o primă fază nu la Danemarca, ci la Estonia, am putea începe prin implementarea digitalizării la scară largă, urmând exemplul acestei țări.

România ar putea privi într-o primă fază, în ceea ce privește construcția autostrăzilor, nu la Germania ori Austria, ci la Polonia sau vecinii din Ungaria.

Avem această ocazie, Uniunea Europeană ne sprijină în această direcție. Ține doar de noi să realizăm lucrurile de mai sus. Dacă timp de 30 de ani am trăit cu promisiuni că „vom face și vom drege”, acum nu mai există scuze.

Articol publicat și pe project-e.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ar trebui sa ne gandim la viitor si sa investim masiv si eficient in educarea celor care vor fi poporul roman peste 10-20 de ani. Daca vom fi tot astia de acum, puteam sa avem si mama digitalizarii si tata infrastructurii ca tot melteni o sa fim. La PC sau pe autostrada.
    • Like 0
  • "Daca" si "vom face" si "ar trebui". Numai pentru digitalizarea bazelor de date din toate sectoarele institutionale si economice administrative min 6 ani daca se pastreaza buna intentie si aceeasi structura decizionala...la fel si infrastructura suspendata si auto-strazi de 6 benzi daca vrem in real ca ea sa absoarba efectiv traficul...mai usor este la agricultura D-zeu fiind generos. O zi buna !
    • Like 0
  • Cred ca pana la urma ca sa avem o sansa sa folosim cum trebuie acesti bani, ar trebui sa ne concentram atentia pe cuiburile de omizi transpartinice formate sub obladuirea "statului paralel" , format chiar de smenarii care urla acum "Sariti ca vine Statul Paralel si ne baga la puscarie" .
    Ar trebui sa vedem cine a luat bani pana acum sa faca digitalizare , autostrazi si alte lucrari de infrastructura si sa avem grija ca banii sa nu ajunga DIN NOU la ei.
    Smecheri gen Sebi Ghita , Florica si alti securisti cu firme de IT care au facut praf toate eforturile de modernizare ale Romaniei, dupa modelul sa punem panselute in fiecare an este mult mai rentabil decat o solutie solida pe termen lung.
    • Like 0
  • Dorin check icon
    Cum ce facem cu ei?Le dăm pe mâna băieților din PSD că știu ei că să facă cu ei.Salarii și pensii triplate și ajutoare sociale cât mai multe și mai dese.
    • Like 0
  • Nume check icon
    Si in plus sa aducem agricultura romaneasca in secolul XXI din punct de vedere al eficientei si competitivitatii. Toti ne plangem ca nu vedem suficient de multe produse romanesti in retelele mari, dar putin stiu adevarul. Nu avem o constanta in productie - producem rosii trei luni pe an si vrem ca toata Romania sa manance numai rosii in timpul verii. Sa avem o constanta in calitatea produselor, sa fie ambalate si depozitate corespunzator si mai ales sa se respecte contractele incheiate nu numai din punct de vedere cantitate, dar si preturi.
    Sunt intr-adevar companii/ferme agricole care au inteles cum functioneaza lucrurile, este la fel ca si in industrie, dar sunt destui de putini din pacate. In rest marea majoritate nu si-au depasit nivelul de agricultura de piata de cartier sau pietele en-gros mai multe sau mai putin legale.
    • Like 0
  • Nume check icon
    Ca sa ajungem vreodata la nivelul Estoniei trebuie sa avem o baza solida. Ne laudam cu IT-ul nostru, dar intr-un clasament suntem pe ultimele locuri refeirtor la abilitatile digitale generale ale populatiei.
    De aceea eu cred ca in primul rand trebuie sa ne concentram si sa asiguram necestitatile de baza: educatie, sistemul sanitar si infrastructura, pe care sa putem cladi si dupa aceea sa aspiram la digitalizare de 99%. Noi nu avem sau abia ne-am luat un "permis de conducere" si vrem deja sa concuram in "Formula 1."
    • Like 0
  • Să nu uităm că mare parte din serviciile digitale ale Estoniei se pot cumpăra direct de la ei, nu e nevoie să reinventăm noi roata. La noi problema e că nu vrem să digitalizăm.
    • Like 0
  • Daca acesti bani ,vor ajunge pe mana psd-istilor ,,praful si pulberea ,,se va alege de ei ! Trebuie dirijati si urmariti cu mare atentie ,,cine-i foloseste si cum ?
    --Cunosc multe cazuri concrete care au accesat subventii prin APIA ,dar terenurile sunt in mare paragina ,nelucrate, unde sunt boscheti-tufe mari ,si se ascund animalele salbatice, Iar noi importam fructe si zarzavaturi din Ungaria ,Polonia ,Turcia ,etc,
    • Like 2
    • @ Dan Capitan
      Asa o spui ca si cum PNL nu ii acelasi lucru cu PSD. Bine , recunosc, nu au aceeasi experienta , dar incep sa invete rapid. Si daca nu invata destul de rapid sa fure , mai importa de la PSD cativa cu experienta. Am uitat deja de PDL si USL? Sau ne mintim singuri? Eu sper ,SPER nu cred, ca poate ii ceva de USR si PLUS .
      • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult
Text: Claudiu Vuță/ Voce: Alex Livadaru
sound-bars icon