Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Avertismentul rectorului SNSPA, despre riscul de a nu învăța din istorie: În anii '30 se credea că nenorocirile din Primul Război Mondial nu se vor mai întâmpla. În Al Doilea Război Mondial au murit de 10 ori mai mulți oameni. De ce? Au fost vreo doi lideri nebuni, iar restul naivi

Remus Pricopie

Foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

Nevoia de a trage învățăminte din lecțiile istoriei, în contextul conflictului din Ucraina, a fost subliniată recent de către profesorul universitar Remus Pricopie, rector al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Acesta a evidențiat, în cadrul emisiunii „În fața ta” de la Digi24, similitudinile cu evenimentele din perioada interbelică și cele din Al Doilea Război Mondial. Pricopie a avertizat cu privire la pericolul ca o parte a populației să devină victimă a războiului hibrid al Rusiei și a subliniat naivitatea unor lideri politici. Totodată, el a accentuat importanța înzestrării armatei și consolidării securității statului român.

„Uneori, citând diferite personaje politice din istorie, mi se pare că devenim plictisitori, dar de sute de ori s-a subliniat faptul că, dacă nu învățăm lecțiile istoriei, vom repeta istoria. La fel, în anii '30, se credea că nenorocirile din Primul Război Mondial nu se vor mai întâmpla niciodată, pentru că s-a văzut cu ochiul liber ce s-a putut întâmpla acolo - au murit oameni. În Al Doilea Război Mondial, au murit de 10 ori mai mulți oameni și s-a întâmplat. De ce? Pentru că pe de o parte ai avut 1-2 lideri nebuni, pur si simplu, iar restul naivi.

Or din păcate în Europa mult timp s-a crezut, până a început războiul în Ucraina, că nu se mai întâmplă, că instrumentele războiului de secol XIX, început de secol XX nu au cum să se repete. În Ucraina este exact un război de secol 20! Nimic altceva. Să nu uităm că numai Casa Albă, precum picătura chinezească, transmitea mesaje în decembrie 2021, ianuarie-februarie 2022, legate de faptul că Putin va invada Ucraina. Europa spunea: Nu, că stai, dar nu știu dacă avem suficiente date... S-a întâmplat. Ne întoarcem la 2014, Crimeea. Pentru că noi vorbim de Dreptul internațional, dar Dreptul international a fost violat în primul rând în Crimeea. Care a fost reacția cancelariilor occidentale? Hai, că poate totuși ținem izolat acel conflict.... Naivitate”, a punctat profesorul Remus Pricopie.

„Te vede dezechipat, dezbrăcat, pur și simplu vine peste tine”

Naivitatea de dinainte de Al Doilea Război Mondial persistă și în zilele noastre la nivelul unor lideri, spune rectorul SNSPA, iar istoria ne învață că, fără măsuri clare de descurajare, războaiele se pot repeta. În contextul războiului din Ucraina, din perspectiva analiștilor militari, Vladimir Putin observă vulnerabilitatea armatei unei națiuni și, dacă o percepe lipsită de resurse și nepregătită, decide să acționeze: „Te vede dezechipat, dezbrăcat, pur și simplu vine peste tine”, spune Pricopie. Înainte de asta însă, are loc un râzboi hibrid, a adăugat el, referindu-se și la mesajele de destabilizare vehiculate de partidele extremiste AUR și SOS România, despre care Pricopie susține că ar trebui scoase în afara legii. Astfel că devine esențial, spune rectorul SNSPA, ca întreaga națiune să fie pregătită, având în vedere că un adversar perceput ca fiind vulnerabil ar putea atrage un atac din partea Rusiei. Declarația rectorului SNSPA vine în contextul în care șeful Armatei române, generalul Gheorghiță Vlad, a afirmat recent într-un interviu pentru Europa Liberă că legea privind pregătirea populației pentru apărare ar trebui modificată, astfel încât românii să fie instruiți și pregătiți în cazul unui război. Apelul generalului Vlad este similar cu cele ale ministrului suedez al apărării civile și șefului Comitetului Militar NATO, care au avertizat despre necesitatea de pregătire a populației civile în caz de război.

„Și înainte de a veni peste tine militar, (Putin) are grijă să vină peste tine cu războiul hibrid, adică ceea ce semnalez eu. Și atenție, nu numai eu. Pentru că vă rog să vă uitați în presă sunt colegi de-ai dumneavoastră care au semnalat același lucru, au vorbit inclusiv despre desființarea partidelor extremiste, sunt câțiva membri ai Parlamentului care acum doi ani au cerut același lucru. Ce am făcut eu săptămâna asta a fost să repun pe masă un subiect pe care eu consider și alții consideră că pur și simplu nu îl tratăm serios. Înzestrarea armatei - să fim pregătiți este fundamental. (...). Cine țipă de fiecare dată când se semnează un contract de înzestrare a armatei? AUR, SOS. De ce? De fiecare dată când se ia o decizie pentru consolidarea statului român, pentru consolidarea securității statului român, avem discuții”, a punctat Remus Pricopie, la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

El a avertizat că, potrivit opiniei oficialilor NATO și a altor țări occidentale, inacțiunea ar putea duce la extinderea conflictului în Ucraina în următorii doi-trei ani. 

„Războiul nu va fi mâine, dar dacă nu facem nimic - același lucru îl spun și britanicii și oficialii NATO și din alte țări occidentale - dacă nu facem nimic, în doi, trei, patru ani, se va extinde Ucraina. Dacă Putin ar fi câștigat în Ucraina atunci în februarie - martie 2022, azi Moldova nu mai era cum este. Dacă ar fi cucerit Odessa, Rusia patrula cu nave militare pe Dunăre”, a mai spus rectorul SNSPA. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Domnule Rector, desi exista o mare imprecizie in a calcula numarul victimelor unui razboi, se apreciaza (in lucrari stiintifice) ca in Primul Razboi Mondial au murit intre 10 si 20 de milioane de oameni si in Al Doilea Razboi Mondial intre 50 si 70 de milioane. Asadar, nu ,,de 10 ori,, mai multi. O mare lipsa de rigoare pentru un cadru universitar.
    • Like 0
  • În primul rând ar trebui resuscitată industria noastră de apărare. În caz de conflict armat, nu ar trebui să așteptăm de la alții să primim armament și muniție. Nu am auzit vorbindu-se decât de pregătirea militară pe bază de voluntariat, de parcă asta ar rezolva problema apărării.
    Să zicem că Ucraina ar avea acum încă 50.000 de oameni instruiți, gata să intre în luptă. Fără arme și muniție, să facă ce?
    Revenind la dotarea armatei, turcii pot să facă drone Bayraktar care bagă groaza în ruși și noi nu putem? Ce ne lipsește? E mai ușor să le cumpărăm? Și în caz de conflict armat să stăm cu mâna întinsă? Se pare că asta ne lipsește: gândire strategică. Toți se pricep la achiziții dar să producă ceva, mai greu. Cum era să avem acum o mega fabrică de drone? Să dăm și la export?
    Iar când vine vorba de scule adevărate, cum ar fi F35, trebuie să așteptăm peste 10 ani până le vedem livrate...
    • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult