Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Bac 2020: Hoți de la 18 ani. Profesor: „Atât eu, cât și colegii mei am primit solicitări din partea unor elevi să le dictăm rezolvările subiectelor prin cască”

Pregătiri Bacalaureat

Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos

În anul 2005, „Moartea Domnului Lăzărescu” a lui Cristi Puiu devenea, în egală măsură, atât una din cele mai dure și realiste critici ale sistemului de sănătate din România, cât și una din cele mai premiate opere ale cinematografiei românești de atunci. Filmul, inspirat dintr-un caz real al unui pacient din județul Dolj, prezintă situația unui om bolnav care este plimbat între spitale și a cărui internare îi este refuzată până când acesta ajunge să moară în ambulanță - în timp ce se afla deja în așa zisa grijă a sistemului sanitar.

Mai bine de 10 ani mai târziu, în 2016, în filmul “Bacalaureat”, lentila cinematografică românească, sub mâna unui alt mare regizor român – Cristian Mungiu –lărgește focalizarea de pe subiectul serviciilor sanitare românești într-o analiză rece și dură a societății românești per ansamblu concentrându-se pe moravurilor sociale ale întregii nații. În povestea unei familii dintr-un oraș de munte - se pot vedea cu ușurință modul de funcționare al sistemului sanitar (tatăl doctor care trece prin emoțiile examenului de Bacalaureat dat de fiica lui), cel al sistemului educațional (în care descoperi că se pot însemna lucrările examinate pentru a putea fi evaluată cu o notă mai mare), dar și modul de funcționare a legii în general (poliție, procuratură, justiție), precum și modul de viață construit pe schimbul de favoruri care pare că unge întregul sistem. Noua generație reneagă acest mod de a gândi, în timp ce generația părinților prelungește statu-quo-ul sistemului din dragoste pentru copiii lor. Oameni buni și educați, cu cele mai bune intenții ajung să facă concesii și compromisuri contribuind la un sistem corupt, exact sistemul corupt de care doresc să îi ferească pe copiii lor trimițându-i în străinătate.

Am văzut ambele filme – la puțină vreme după ce ele au fost lansate în cinematografe, fiecare în anul său. De la primul am plecat cu inima grea, dar mi-am găsit scuzele că mie nu mi se poate întâmpla. Că eu nu beau, că nu sunt un bătrân singur, că am abonament la servicii medicale private.

De primul film am scăpat mai ușor. la cel de-al doilea film însă nu am avut unde să scap. Am plâns. La Bacalaureat am plâns exact la închiderea filmului, imediat după scena pozei de grup de absolvire, atunci când în boxe a izbucnit șlagărul „Ani de liceu” cântat de îndrăgita Stela Enache. Atunci când parțial s-a făcut lumină în sală am văzut în jur mulți ochi în lacrimi. În mod magistral Mungiu a pus pe peliculă lipit de cadrele lui și o parte din viața românilor, a celor care am copilărit cu acest șlagăr, și care am trecut colectiv prin acest vis de a contribui la o lume și societate mai bună. 

O parte dintre români, din comoditate sau din dorința de a proteja sentimentele și șansele de viitor ale propriilor copii, au recurs la scurtături sau la compromisuri imorale. De filmul lui Mungiu nu ai cum să scapi. Nu ai unde să scapi. Dacă mai poți păcăli sistemul sanitar, încrucișarea dintre sistemul sanitar, cel educațional și cel de funcționare a legii devine omniprezentă și omnipotentă în orice comunitate. De aceea cred că am plâns atât de mulți. De claritatea că nu ai cum să le scapi.

Săptămâna aceasta, copiii noștri au dat ultima probă la examenul de Bacalaureat din 2020 un examen organizat sub auspicii total nefavorabile. Pe de o parte, contextul pandemiei COVID punea o presiune enormă pe potențialul enorm de contagiune generat de redeschiderea școlilor. Pe de altă parte, tocmai acest context - dădea apă la moară unei găști care abia aștepta un pretext ca acesta pentru a încerca înlocuirea la admiterea în facultate a examenului de bacalaureat cu simpla medie a anilor de liceu, în felul acesta deschizând poarta imposturii și a bătăii de joc față de elevii care încă mai muncesc și învață în țara asta.

Încă nu au venit rezultatele la bac 2020 - abia de marți încolo începem să le aflăm. Vom afla dacă ele sunt pe același trend cu cel al anilor trecuți (deși e greu să compari acest an total anormal cu orice serie istorică de date), dar și în linie cu rezultatele de la evaluarea națională.

E de precizat că examenul de bacalaureat de anul acesta a fost bine organizat și bine condus de o echipă de oameni care a dormit nopți puține și a căutat asiduu soluții la acest context COVID total excepțional. Nu a fost totul perfect, dar am trecut cu bine prin organizarea lui. De urgențe momentan am scăpat. Acum avem de construit soluțiile pentru redeschiderea școlilor din toamnă.

Revenind la Bacalaureat, anul acesta am fost aproape de organizarea procesului, dar și de semnalele din teritoriu. Cumva pentru a confirma pecetea pusă de filmul lui Mungiu peste noi toți, experiența personală m-a pus pe gânduri.

Bac 2020: „se zice” că în ani electorali subiectele sunt ușoare

Știam încă de dinaintea primei probe că în țară se spune că anii electorali sunt anii cu subiectele ușoare la examenele naționale. Apoi eliminarea excepțională din acest an a materiei nepredate din semestrul al doilea și perspectiva diminuării dificultății subiectelor va duce la un examen mai ușor. Asta s-a văzut și în creșterea cu peste 20,000 de înscrieri ridicând la peste 155,000 numărul celor care urmau să dea examenele anul acesta. Am stat de vorbă cu profesori de liceu care s-au întâlnit pe stradă cu foști elevi ajunși astăzi la vârste de peste 30 de ani și care se gândeau să mai „bage o fisă" cu examenul, poate anul acesta îl iau. Așadar, miză mare, mulți doritori.

Apoi am primit un mesaj din teritoriu de la un cadru didactic de la o școală din sudul țării:

„Anul acesta, atât eu, cât și colegii mei am primit solicitări din partea unor elevi din acest liceu, care urmează să dea examenul de bacalaureat, să mergem pentru a le dicta rezolvările subiectelor prin cască. Eu am refuzat, colegii mei nu.... Aici acest lucru este atât de frecvent, încât a devenit firesc atât pentru elevii care susțin bacalaureatul, cât și pentru profesori. A devenit normală frauda ca alternativă la a învăța, lucru pe care îl recunosc majoritatea cadrelor didactice... Sincer, nu știu ce mai este de făcut. Am impresia că în țara asta așa funcționează toate lucrurile și, oricât de nedrept ar părea, trebuie să acceptăm faptul că orice se poate rezolva cu o sumă de bani..."

Pielea mi s-a făcut de găină. Mungiu ne lovea din nou pe toți. Live. Nu pe ecran de cinematograf. Am pus mâna pe telefon, am discutat într-o ședință de grup de lucru pe politici publice în educație, am anunțat cazul și liceul către cei din comisia de organizarea a bacalaureatului la nivel național, am primit asigurările că se iau măsuri, știu și măsurile luate, dar nu doresc să intru în detalii pentru a nu deconspira liceul și sursa, la rugămintea expresă primită. Cert este că au avut loc intervențiile necesare și am corectat tentativa de fraudă anunțată. Poate este un lucru mic, dar eu sunt tare mândru că am intervenit imediat la solicitarea primită.

Discuțiile purtate în comisie și cu cei responsabili m-au pus și mai tare pe gânduri.

În ciuda tuturor măsurile de securitate - camere video, monitorizare în clasă și prin intermediul camerelor, regulament citit la începutul examenului, interdicția de a avea echipamente electronice sau cărți sau „surse de inspirație", tentativa de fraudă continuă să existe. Am aflat de existența și utilizarea a unor pixuri speciale care filmează și fotografiază subiectele, și care trimit în câteva minute după primirea subiectelor către „sufleori" subiectele.

Pixurile par atât de banale, încât orice însoțitor ar putea fi păcălit. Apoi „sufleorii", după ce rezolvă rapid subiectele încep să transmită rezolvările prin căști bluetooth. Unele căști sunt simple de tip IPod, iar părul lăsat lung special acoperă orice urmă, în timp ce altele sunt mai scumpe și complicate și sunt inserate adânc în conductul auditiv extern, aproape invizibile pentru orice monitorizare. Nu degeaba în anii precedenți medicii ORL-iști se plângeau de intervențiile de extracție pe care ajung să le facă în perioada aceasta a anului. Chiar, oare avem ORLiști pățiți printre noi?

Toate spețele auzite m-au îngrozit. Complicitatea unor cadre didactice la aceste practici m-a îngrozit și mai tare. Pentru orice om bun din țara asta, ele sunt un lucru de neacceptat și de combătut până la extirparea totală a acestor practici. Așa că expuneți orice caz de fraudă cunoașteți. Semnalizați orice problemă sau suspiciune.

Luptați pentru drepturile copilului vostru, dar și ale celorlalți copii dezavantajați și împotriva celor care recurg la mijloace necinstite.

Avem nevoie să înțelegem că suntem toți responsabili de extirparea corupției. Și că așa cum ORL-iștii extrag ultimele urme ale fraudei și mizeriei umane din urechile celor care își încep drumul în viața de adult ca hoți la 18 ani, cu toții suntem responsabili să extirpăm din noi, și ... dintre noi ... cele mai mici fapte de corupție. Altminteri, acești hoți de 18 ani, vor fi cei care ne vor conduce țara și pe noi în viitorul apropiat. Noi, ăștia care avem valori și mai credem în meritocrație o să plecăm spre alte țări care să ne primească. Praful se va alege de o astfel de țară.

Avem o responsabilitate pentru țara asta și pentru copiii ei ca acest lucru să nu se întâmple. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Teodora check icon
    Hoti la 18 ani, hoti la 40 de ani...hoti la orice varsta. Elevi, profesori, parinti.
    • Like 0
  • Primul lucru: renuntarea la drepturile omului. Drepturile omului sunt pentru oameni, nu pentru ipochimeni care se cred profesori si de fapt contribuie la propagarea analfabetismului, la promovarea unor nulitati, la continuarea sistemelor de spagi si atentii si la subminarea invatamantului practic. Dupa ce renunti la drepturile omului (adica te retragi ofiical din Conventia respectiva, care nu foloseste la nimic Romaniei) poti sa ii pedepsesti asa cum merita: taiatul limbii (ca sa nu mai poata vorbi in casca si sa mai poata vorbi in general, ca oricum nu are nimic pozitiv de spus), taiatul degetelor (ca sa nu mai poata tasta, ca oricum nu intereseaza pe nimeni ca nu o sa se poata imbraca, spala sau pieptana) si trimisul la munca silnica pe viata. Doua trei astfel de exemple mediatizate intens ar ajunge cred ca toata tagma gunoiaielor care se cred profesori sa nu mai incerce asta nici in vis.
    • Like 0
    • @ andreea dragusin
      Asta e o panta foarte alunecoasa catre o societate brutala de tip medieval. Conventia aia e utila. Lasand la o parte problemele de natura morala, daca renuntam la ea ne izolam de restul lumii, am ajunge un fel de Coreea de Nord. Va inteleg insa frustrarea, n-ai cum sa n-o simti cand citesti asa ceva.
      • Like 0
  • Câteva note legate de un articol :

    1. ,, firesc atât pentru elevii care susțin bacalaureatul, cât și pentru profesori ”- și, totuși, titlul evidențiază ,,hoții de la 18 ani”, Cred că vina este de ambele părți, fiind vinovați în mod egal atât cei ce oferă mită, cât și cei care acceptă :) Iar în final, din nou, lumina pe elevi: ,,ultimele urme ale fraudei și mizeriei umane din urechile celor care își încep drumul în viața de adult ca hoți la 18 ani”. Bine că profesorii au integritatea aproape intactă, săracii de ei, ca întotdeauna,,,

    2. ,,o școală din sudul țării” - bine că se pune accentul pe confidențialitate, dar așa, doar pe jumătate. Are relevanță în ce punct cardinal se află? Sau era doar pentru a ne lovi cu stângul în dreptul, să reîntărim ideea că în vestul țării sau în nord, nici nu se putea concepe așa ceva, de parcă nu vorbim de aceeași țară, aceleași moravuri umane și același sistem :)

    3. ,, în țara asta așa funcționează toate lucrurile”- din nou, întărirea unui clișeu. Admirăm în fiecare clipă a existenței noastre colective țările dezvoltate pe model capitalist, dar uităm de efectele negative ale unui astfel de sistem. N-ați auzit și de fapte de corupție întâmplate la nivel mondial ? Oare doar românii au o genetică aparte ce determină aceste anomalii? :)

    În rest, felicitări domnului profesor care a semnalat fapta și celor ce au acționat corespunzător. Răul se va întampla mereu, întotdeauna regulile vor încerca să fie ocolite, dar tocmai de aceea trebuie să fim vigilenți.
    • Like 1
  • Autorul ne lamureste : ""În ciuda tuturor măsurile de securitate - camere video, monitorizare în clasă și prin intermediul camerelor, regulament citit la începutul examenului, interdicția de a avea echipamente electronice sau cărți sau „surse de inspirație", tentativa de fraudă continuă să existe. Am aflat de existența și utilizarea a unor pixuri speciale care filmează și fotografiază subiectele, și care trimit în câteva minute după primirea subiectelor către „sufleori" subiectele.."" I-as recomanda sa caute pe web numerosii comerciantii din Romania si strainatate care ofera pe web o larga gama de GADGET-uri electronice permitand si facilitand unor elevi si studenti interesati promovarea prin frauda a examenelor si testelor cu utilizarea unor solutii electronice/ informatice performante.
    Pentru limitarea sau blocarea utilizarii gadget-urilor bazate pe comunicatii radio, solutia cea mai eficienta consta in utilizarea JAMMER-ELOR pe durata examenelor....Acestea sunt mici emitatoare care bruiaza toate comunicatiile electronice pe o anumita suprafata si durata (setabile).... Cam cum erau bruiate la nivel national, la noi, pana in 1965, posturile de radio "dusmane" Vocea Ammercii, Europa Libera, etc.....Si aceste "jucarii"sunt in vanzare libera (la EMAG) desi ANCOM sustine ca utilizarea lor este interzisa in Romania !!! In scolile din SUA si Canada se aplica demult aceasta solutie eficienta fara sa dauneze in vreun fel altora intrucat prin setarea judicioasa a frecventelor si puterii de emisie se limiteaza adecvat zona de actiune... Inginerii electronisti si IT pot stabili si alte solutii de limitare a fraudelor electronice la examene, daca exista vointa politica la nivel MECS, Inspectorate, directori de scoli de-a face ceva BENEFIC in acest sens.... Cu articole "senzationale", comentarii bascalioase si invinuirea in bloc profesorilor din preuniversitar NU SE REZOLVA NIMIC.. . Va semnalez ca nici macar cataloagele electronice, atat de utile si frecvente in scolile din alte state, NU AU FOST INTRODUSE IN SCOLILE NOASTRE, desi si aceasta oferta (benefica, utila si oportuna) exista deja pe piata noastra... Aceste cataloage ar fi rezolvat si spinoasa problema a comunicarii scoala-parinti, rezolvata la noi, de decenii, tot prin clasica sedinta cu parintii!!! ....
    • Like 1
  • Liberty check icon
    interesant...
    faci copii pe care-i invata altii despre viata si societate, parintii nu au nimic de spus...
    legea ofera libertati depline celor de peste 18 ani, dar si educatorilor, multi lupi intre oite...
    cine-i invata pe educatori sa fie educatori?... aceiasi educatori din alta generatie, insa...
    cei scoliti in occident nu au acces in romania, sunt marginalizati si alungati inapoi...
    cei scoliti in tara au loc doar pe la capsuni si alte gradini si tarlale...
    ce facem, facem copii sau schimbam sistemul.../
    multa maculatura si vorbarie...

    http://www.parenting-academy.ro/eveniment/4/educatia-moderna-si-performanta
    • Like 0
  • Valentin check icon
    Susţine cineva că tarlalele de comentarii literare care se învăţau pe de rost încă din anii 80 nu sunt tot o formă de fiţuică mentală? Hai să fim serioşi! Corectorul bifează pe barem, îţi dă nota, pe urmă pleci în Vamă cu prietenii. N-ai treabă cu educaţia, ai treabă cu NOTA, dovadă că la câteva ore după examen faci o baie în mare în loc să-ţi faci un bilanţ a ceea ce ai câştigat ca experienţă şi cultură.
    Astea sunt urmările unui sistem învechit şi nociv.
    • Like 0
    • @ Valentin
      De unde rezulta ca "se" invatau? Nu cred ca am intalnit pana acum profesor care sa spuna "invatati, ma, pe dinafara, nu conteaza ce intelegeti". Nu e nevoie sa inveti pe dinafara daca intelegi si poti sa argumentezi.
      • Like 0
  • ,,Hoti de la 18 ani" pt ca din scoala se creeaza contextul necesar, mai ales prin practica meditatiilor platite, ilegal. Traim intr-o societate corupta, iar din pacate chiar cei care ar trebui sa educe sau sa corecteze sunt coruptii ,,de serviciu"- unii profesori si magistrati, oamenii legii.
    • Like 0
  • Dorin check icon
    Pentru mulți din generațiile trecute impostura ,parvenitismul și pur și simplu furtul e un mod de viață,din păcate urmașii lor moștenesc aceleași metehne.
    • Like 5
  • Paul check icon
    Tristul adevăr... alde pesedismul ne infectează viitorul. Ar trebui sa înțelegem toți, ca fie scăpăm de alde pesedism, fie scapa el de noi și edifica societatea alde pesedista perfecta împărțită in hoți și prosti.
    • Like 3
  • Excelent articolul,dar intristatoare realitatea dazvaluita.Vom putea ,oare,vreodata sa eliminam aceste tare ingrozitoare care la un moment dat ne pot afecta pe toti?
    Ce parinti sunt cei care isi incurajaza si-si sustin odraslele in astfel de demersuri?
    Vai,noua!
    • Like 4


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult